QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente informatica

Sisteme infomatice de gestiune - test grila



SISTEME INFOMATICE DE GESTIUNE - TEST GRILA


1. Din perspectiva paralela date - prelucrari metoda de proiectare:


a.

permite alcatuirea unor magistrale de circulatie prioritara, cu scopuri de actualizare a deciziei

b.

va avea in vedere faptul ca vor fi necesare mutatii la nivelul cerintelor, ca reactii la fluxurile de intrare-iesire in si din sistem

c.

reprezinta activitati ce contin aplicatii pentru administrarea sistemului de operare

d.

tine cont in aceeasi masura de date si de prelucrari

e.

reprezinta o facilitate pentru accesul la fisierele de tip Procesor Help ce contin documentatia aferenta sistemului de programe

ANS:  D


2.  Din perspectiva sistemica metoda de proiectare:


a.

urmareste totalitatea problemelor inainte de a da o solutia globala, astfel spus intregul este altceva decat suma partilor

b.

prin lucrarile de sinteza, a elementelor patrimoniale, inclusiv a veniturilor, cheltuielilor si a rezultatelor financiare, asigurand astfel, in timp si spatiu, comparabilitatea informatiilor economico-financiare si contabile

c.

se orienteaza pe principiul relevantei economicului asupra juridicului; principiul pragului de semnificatie a informatiilor  

d.

da explicatiile necesare prin situatiile anexate (notele) la bilant, aratandu-se motivele schimbarii si diferentele care apar la comparatia cu informatiile din perioadele precedente

e.

sau de conducere a intreprinderii are cunostinta de viitoare elemente de nesiguranta, care pot avea consecinte insemnate asupra continuitatii activitatii

ANS:  A


3. Rezultatul etapei de proiectare de sistem prin OMT este:


a.

materializat prin sarcini de coordonare si decizie corelata cu obiectivele fixate.

b.

fixarea optiunii gestiunii la nivel conceptual.

c.

fixarea optiunii organizationale la nivel logic si a celei tehnice la nivel fizic.

d.

o punere in exploatare curenta in mod combinat sau complementar.

e.

realizarea arhitecturii de baza a sistemului si adoptarea deciziilor privind strategia la nivel global.

ANS:  E


4. Proiectarea asistemelor informatice prin abordarea descendenta:


a.

consta in a cobori, pe scara piramidei ierarhice, pana la baza, realizand totodata si o analiza

b.

culegerea si inregistrarea datelor tehnico-economice si financiare, care privesc patrimoniul unitatilor si economiei nationale

c.

duce la realizarea gestionarului de retea si a celui de fisire sterse

d.

aplicatii Windows - aplicatiile scrise pentru programele rezidente - programe de tip Terminate and Stay Resident (TSR)

e.

va permite utilizatorului executarea unei operatiuni de instalare automata a unor subansamble nou adaugate in configuratia calculatorului

ANS:  A


5. Atributul reprezinta:


a.

o valoare cunoscuta a atributului A care antreneaza, in mod sistematic, asocierea aceleiasi valori pentru atributul B

b.

sistemul de informatii organizational

c.

un plan de lucru detaliat pentru derularea fiecarei etape, pentru a facilita conducerea proiectelor in conceptia sistemelor informatice

d.

un plan de lucru detaliat pentru derularea fiecarei etape, pentru a facilita conducerea proiectelor in conceptia sistemelor informatice

e.

una sau o multime a caracteristicilor unei entitati, care ajuta la identificarea unui obiect din multimea obiectelor asemanatoare ce fac parte din realitatea modelata

ANS:  E


6. Proiectarea si realizarea unui sistem informatic sunt operatiuni dificile:


a.

pornind de la situatia conceptuala sau fizica pana la cea organizationala sau logica

b.

pentru ca obliga la luarea in considerare a tuturor  factorilor sistemului om-masina

c.

de reconciliere dintre date si prelucrari prin intermediul modelelor externe

d.

in majoritatea cazurilor, vederea de ansamblu poate considera un domeniu ca fiind cel mai important

e.

care trebuie sa tina cont de obiectivele planificate, abordate intr-o maniera globala

ANS:  B


7. Un tip de entitate:


a.

este format din multimea entitatilor caracterizate de aceeasi tipologie constructiva

b.

este utilizat pentru surprinderea comportamentului dinamic al fluxului de date

c.

este util clarificarii cerintelor, realizarii conexiunii beneficiar-producator bazata pe intelegere, reprezentand in acelasi timp cadrul pentru proiectarea ulterioara si implementare

d.

reprezinta o asociere de acest tip din tabelul A poate avea cel mult o inregistrare corespunzatoare in tabelul B

e.

se materializeaza prin definirea unui model precis, concis, inteligent si corect al viitorului sistem informational

ANS:  A


8. "Triada de aur" specifica oricarui sistem de calcul este compusa din:


a.

reprezentare -afisare - tiparire

b.

stocare - prelucrare- prezentare date

c.

adunare - scadere si inmultire date

d.

introducere, memorare si afisare date

e.

prelucrare, calcule si stocare

ANS:  B


9.  In cadrul proiectarii unui sistem informatic:


a.

informatiile de programare, planificare si previziune au un caracter relativ sintetic

b.

se prezinta toate legaturile dinamice create intre un program si reprezentarea grafica atribuita acestuia

c.

se realizeaza o sinteza a celorlalte programe, corelat cu cifra de afaceri, cu profitul si cu modul de repartizare a acestuia

d.

se urmareste afisarea in fereastra de baza Taskbar o serie de reprezentari grafice

e.

datele si prelucrarile sunt studiate si modelate impreuna

ANS:  E


10. Intr-un sistem informatic, metodele si procedurile de prelucrare se refera la:


a.

partea logica a prelucrarii datelor in vederea obtinerii informatiilor

b.

pentru producerea de imagini standard in spiritul teoriei valorii, antreneaza o pierdere de informatie

c.

costurile de fabricatie a bunurilor, de executare a lucrarilor sau de prestare a serviciilor

d.

obtinerea si cercetarea unitatilor elementare de informatie

e.

rezolvarea unei variate problematici de natura economica

ANS:  A


11. Proiectarea de sistem ca etapa a ciclului de realizare a unui proiect in abordarea orientata-obiect presupune:


a.

doua faze: construirea arhitecturii sistemului; modelarea detaliilor subsistemelor

b.

instructiuni SQL incapsulate in codul program

c.

programe de investitii, programe de aprovizionare si vanzare de bunuri, servicii si de marketing

d.

fixarea optiunii gestiunii la nivel conceptual, optiunii organizationale la nivel logic si a celei tehnice la nivel fizic

e.

un proces simplu si rapid de asezare a tabelelor si a campurilor strict necesare

ANS:  A


12. Metodele de proiectare se pot clasifica in:


a.

pilotaj ul si executia operatiunilor productive

b.

metode structurate; metode sistemice; metode orientate obiect

c.

vizualizarea si eventuala activare a programelor care asigura monitorizarea si impiedica modificarea caracteristicilor modemului

d.

operatii de adaugare, modificare, stergere, mutare si copiere de sisteme informatice de gestiune

e.

descrierea activitatii sistemului operant, orientata pe baza regulilor de functionare, sisteme de management, aplicate asupra intrarilor, pentru a produce iesirile dorite

ANS:  B


13. Proiectarea asistemelor informatice prin abordarea ascendenta:


a.

presupune structurarea informatiilor financiar-contabile, prelucrate potrivit procedeelor metodei contabilitatii prin conturi si dubla inregistrare

b.

se poate constitui sub forma unui ghid de abordare a unui sistem informatic, pus in evidenta sub forma sintetica

c.

permite adaugarea la desktop a unei functionalitati specifice Internet-ului

d.

are ca punct de plecare nivelul operational (aflat la baza piramidei ierarhice), si, prin realizarea informatizarii la fiecare nivel in parte, se ajunge la un sistem informatic care poate atinge nivelul extrem al piramidei

e.

este format din reuniunea de functii care pune in evidenta cel mai bine comportamentul intregului sistem operant

ANS:  D


14. Metodele de proiectare sistemice:


a.

se compun din abstractizari care prezinta lumea reala ca pe o colectie de entitati si de legaturi, stabilite intre acestea

b.

este considerata invariabila sau relativ stabila in sistemele anterioare si gestionata doar de administratorul bazei de date

c.

operant formeaza imaginea dinamica de nivel "actiune"

d.

reprezinta ansamblul de tehnici si echipamente de culegere, prelucrare si transmitere a informatiilor

e.

aduc o varietate de procedee pentru obtinerea si prelucrarea datelor, in vederea utilizarii sistemelor informationale in gestionarea unei unitati economice

ANS:  A


15. In teoria bazelor de date, tehnica entitate-asociere permite construirea modelului structural sub forma unei diagrame entitate-asociere, prin parcurgerea urmatorilor pasi:


a.

identificarea componentelor, identificarea asocierilor, stabilirea semnificatiei legaturii si identificarea nodurilor-eticheta (sub forma de romb).

b.

identificarea componentelor, identificarea asocierilor, codificarea asocierilor, identificarea atributelor si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor.

c.

identificarea componentelor, identificarea atributelor, identificarea erorilor de asociere si stabilirea atributelor de identificare a entitatilor.

d.

identificarea asocierilor, identificarea atributelor, stabilirea atributelor de identificare a entitatilor si marcarea acestora pentru operatia de stergere.

e.

identificarea componentelor, identificarea asocierilor, identificarea erorilor de asociere si stabilirea entitatilor pentru stergere.

ANS:  B


16. Conform metodelor de proiectare sistemice sistemul informatic este abordat:


a.

ca un sistem complex de tehnici si metode de prelucrare logica si automata a datelor statistice

b.

concurential intre diferiti utilizatori care pastreaza performantele sistemelor anterioare

c.

sub doua aspecte complementare: datele si prelucrarile analizate-modelate independent, cu reunirea lor cat mai tarziu posibil

d.

prin stabilirea firmelor concurente, incluzand organizatiile care intentioneaza sa patrunda pe piata si producatorii de produse substitute

e.

astfel incat sa se poata realiza definirea sarcinilor de realizare pe compartimente, precum si raspunderi in caz de nerealizare

ANS:  C


17. Dependenta functionala reprezinta:


a.

o structura ce permite vizualizarea structurii ierarhice, descrierea programului sau a unui modul fiind stabilite pe mai multe niveluri

b.

unei inregistrari din tabelul B ii corespunde cel mult o inregistrare din tabela A

c.

demersul metodologic de dezvoltare a sistemelor informatice

d.

procesul de evaluare a unui sistem

e.

conceptul care descrie aceasta relatie intre atribute

ANS:  E


18. Considerand urmatoarea reprezentare grafica:



Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Furnizori-Factura:


a.

- (0,n)

b.

(n,0) - (0,1)

c.

(1,n) - (1,1)

d.

- (0,1)

e.

- (0,1)

ANS:  C


19. Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:



Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:


a.

b.

c.

d.

e.

ANS:  B


20. Metodele sistemice de proiectare:


a.

acorda prioritate datelor fata de prelucrari si respecta cele trei niveluri de abstractizare conceptual, logic si fizic

b.

utilizeaza tehnici specifice netinand seama de aspectul semantic al informatiei, ci doar de modul de reprezentare formala a activitatii productive

c.

reprezinta ansamblul activitatilor sistemului operant fata de multimea functiilor sale

d.

prin implicarea functiei birotice de prelucrare si comanda-control, permite managerului sa cunoasca punctele forte, dar si cele slabe ale firmei

e.

permite analizarea exhaustiva a aspectelor pozitive si negative specifice fiecarei functii majore

ANS:  A


21. Ciclul de decizie este constituit:


a.

din informatii de generalizare, de regula cantitative, unele valorice, prelucrate dupa metodologii statistice

b.

pe baza darilor de seama de stat; dari de seama departamentale; dari de seama interne ale agentilor economici

c.

din abordarea ascendenta, cunoscuta mai simplu sub numele de bottom-up, si abordarea descendenta sau top-down

d.

din toate mecanismele de decizie, inclusiv acele optiuni de alegere de pe parcursul dezvoltarii sistemului informatic

e.

ca un anumit domeniu compus din parti corelate intre ele si cu legaturi cu exteriorul

ANS:  D


22. Avantajul major al metodei de proiectare Merise este:


a.

descrierea sistemelor informatice pe nivel conceptual, nivel logic sau organizational, nivel fizic sau operational

b.

obiectivul de strategie care permite managerului sa adopte solutii de dezvoltare a activitatii firmei

c.

prin actiunea in timp real a sistemului informational economic

d.

materializat prin modul de realizare a obiectivelor unitatii si a sarcinilor fiecarui compartiment

e.

ca asigura o legatura directa intre obiectele lumii reale si entitatile definite, datele sunt ierarhizate, manipulandu-se legaturile intre obiect si componentele sale

ANS:  A


23. Ciclul de viata al unui sistem informatic descrie cronologic:


a.

toate principiile in domeniu, completandu-se legislatia romaneasca cu doua principii, conform Recomandarilor IASC si Reglementarile Pietei Comune

b.

ansamblul activitatilor sistemului operant fata de multimea functiilor sale

c.

principiul relevantei economicului asupra  juridicului; principiului pragului de semnificatie a informatiilor

d.

evolutia proiectului de-a lungul intregului parcurs de functionare a software-ului, incercand sa arate cum poate fi incorporata o informatie in cadrul organizatiei

e.

delimitarea domeniilor de studiu, a nenumaratelor mijloace de documentare, a metodelor de conceptie si punere in exploatare curenta informationala

ANS:  D


24. Specializarea claselor are ca punct de plecare:


a.

programe de investitii, programe de aprovizionare si vanzare de bunuri, servicii si de marketing

b.

transmiterea si prelucrarea datelor, obtinerea de informatii

c.

superclasa adaugand noi atribute relevante numai pentru anumite obiecte din clasa, creand astfel subclasele

d.

un sistem operant format din reuniunea de functii care pune in evidenta cel mai bine comportamentul intregului sistem operant

e.

starea in care se afla elementele patrimoniale, sau valorile definite prin raportari

ANS:  C


25. Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:


Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:


a.

b.

c.

d.

e.

ANS:  E


26. Avantajul major al metodei de proiectare Merise este:


a.

descrierea sistemelor informatice pe nivel conceptual, nivel logic sau organizational, nivel fizic sau operational

b.

obiectivul de strategie care permite managerului sa adopte solutii de dezvoltare a activitatii firmei

c.

prin actiunea in timp real a sistemului informational economic

d.

materializat prin modul de realizare a obiectivelor unitatii si a sarcinilor fiecarui compartiment

e.

ca asigura o legatura directa intre obiectele lumii reale si entitatile definite, datele sunt ierarhizate, manipulandu-se legaturile intre obiect si componentele sale

ANS:  A


27. Ciclul de viata al unui sistem informatic descrie cronologic:


a.

toate principiile in domeniu, completandu-se legislatia romaneasca cu doua principii, conform Recomandarilor IASC si Reglementarile Pietei Comune

b.

ansamblul activitatilor sistemului operant fata de multimea functiilor sale

c.

principiul relevantei economicului asupra  juridicului; principiului pragului de semnificatie a informatiilor

d.

evolutia proiectului de-a lungul intregului parcurs de functionare a software-ului, incercand sa arate cum poate fi incorporata o informatie in cadrul organizatiei

e.

delimitarea domeniilor de studiu, a nenumaratelor mijloace de documentare, a metodelor de conceptie si punere in exploatare curenta informationala

ANS:  D


28. Se cunoaste urmatorul fragment de MCD:


Stabiliti care sunt identificatorii tipurilor de entitati:


a.

b.

c.

d.

e.

ANS:  E


29. Metodele de proiectare structurate:


a.

urmaresc producerea de rezultate pe baza intrarilor din mediul extern

b.

se realizeaza prin intermediul deciziilor din linia de titlu

c.

apartin selectiei secventiale continue

d.

folosesc descompunerea progresiva descendenta top-down

e.

nu permit ca datele si prelucrarile sa fie studiate si modelate impreuna

ANS:  D


30. Informatiile de programare, planificare si previziune:


a.

urmaresc stocarea si pastrarea datelor  pentru documentari si controale ulterioare

b.

au un caracter relativ sintetic, dar sunt obtinute de cele mai multe ori pe baza calculelor analitice

c.

sunt transmise organismelor interesate, urmarind, in continuare, aducerea lor la indeplinire

d.

se identifica cu datele financiar-contabile furnizate de documentele contabile

e.

uniformizeaza imaginea contabila, a modelelor traditionale tehnico-economice

ANS:  B


31. Relatia existenta intre sistemul informational si sistemul decizional, precum si legatura stabilita intre sistemul informational si sistemul condus este scos in evidenta de:


a.

abordarea sistemica

b.

ciclul de abstractizare

c.

ciclul de viata

d.

diagrama fluxului de date

e.

nivelul conceptual

ANS:  A


32. . Considerand urmatorul MCD caracterizat prin faptul ca ne confruntam cu furnizori specializati, acestia putand livra doar o singura materie prima, livrarea realizandu-se doar o singura data:

Stabiliti care este cardinalitatea pentru asocierea celor 2 tipuri de entitati Furnizori-Materii prime:


a.

(n,1) - (1,1)

b.

- (0,n)

c.

- (1,1)

d.

(0,n) - (0,n)

e.

- (0,n)

ANS:  C


33. In faza de construire a arhitecturii sistemului prin OMT se dezvolta clase de baza, pe seama carora se studiaza:


a.

viziuni descriptive determinante posibil informational

b.

functionalitatea sistemului si se decide privitor la configuratia sistemului hardware-software; sistemul de gestiune al bazelor de date; interfata grafica de conexiune cu utilizatorul

c.

nivelele de abstractie, situatia conceptuala sau fizica pana la cea organizationala sau logica

d.

atat aspectele legate de producerea de informatii utile, cat si cele ce privesc gestiunea sistemului si a firmei

e.

reducerea cheltuielilor prin utilizarea de elemente standardizate si tipizate

ANS:  B


34. Se cunoaste urmatorul fragment de diagrama a dependentelor functionale:



Stabiliti care este modelul conceptual al datelor aferent:


a.

b.

c.

d.

e.



ANS:  D

35. Criteriile avute in vedere la proiectarea generala a unui sistem sunt :

a) obiectivele avute in vederea de organizarea respectiva,

b) posibilitati de modificare a iesirilor,

c) aria de intindere pe noul sistem, costurile si termenele de realizare,

d) cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie.


a.

a+c+d 

b.

a+b+c

c.

b+c+d

d.

a+b+c+d


ANS:  B


36. Activitatile desfasurate in cadrul proiectarii de ansamblu sunt:

a) stabilirea obiectivelor noului sistem informatic;

b) analiza deficientelor informationale;

c) proiectarea rapoartelor, listelor, situatiilor de iesire;

d) proiectarea bazei informationale;


a.

a+c+d  

b.

a+b+c

c.

b+c+d 

d.

a+b+c+d


ANS:  A


37. Din perspectiva procesului decizional obiectivele unui sistem pot fi grupate in:

a) obiective generale ce trebuie sa asigure cunoasterea exacta si obiectiva a activitatilor desfasurate unitatea economica.

b) obiective specifice ce trebuie sa asigure cunoasterea exacta si obiectiva a activitatilor desfasurate unitatea economica.

c)obiective functionale ce trebuie sa asigure informatizarea activitatilor esentiale si specifice ale unei unitati economice in vederea asigurarii functiilor sale fundamentale


a.

a+c

b.

a+b+c

c.

b+c

d.

a+b


ANS:  B


38. Realizarea globala si structurala a indicatorilor economico-financiari este:


a.

obiectiv de conducere (managerial);

b.

obiectiv functional;

c.

obiectiv specific.


ANS:  A


39. Asigurarea unui fundament informational superior pentru fundamentarea si implementarea strategiilor si politicii unitatii economice este:


a.

obiectiv de conducere (managerial);

b.

obiectiv functional;

c.

obiectiv specific.


ANS:  A


40. Realizarea unei functionalitati superioare de ansamblu a sistemului decizional este:


a.

obiectiv de conducere (managerial);

b.

obiectiv functional;

c.

obiectiv specific.


ANS:  A


41. Facilitarea introducerii si utilizarii anumitor tehnici, metode si sisteme manageriale este:


a.

obiectiv de conducere (managerial);

b.

obiectiv functional;

c.

obiectiv specific.


ANS:  A


42. Degrevarea conducerii ale proceselor decizionale de rutina, formalizarea prin noul sistem a informatiilor sintetice necunoscute derularii relatiilor informationale cu organismele de stat si cu alte regii autonome sau societati comerciale este:


a.

obiectiv de conducere (managerial);

b.

obiectiv functional;

c.

obiectiv specific.


ANS:  A


43. Planificarea financiara a investitiilor, previzionarea activelor circulante si a resurselor de finantare, previzionarea activitatii de trezorerie este.


a.

obiectiv de conducere (managerial);

b.

obiectiv functional;

c.

obiectiv specific.


ANS:  A


44. Perfectionarea structurilor si a activitatii de productie in vederea unui asigurarii optim global:


a.

obiectiv de conducere (managerial);

b.

obiectiv functional;

c.

obiectiv specific.



ANS:  A


45. Cresterea operativitatii si gradului de fundamentare si adaptare a deciziilor:


a.

obiectiv de conducere (managerial);

b.

obiectiv functional;

c.

obiectiv specific.


ANS:  A


46. Proiectarea in domeniul tehnologiilor si echipamentelor este o subactivitatea a :


a.

activitatii de cercetare-dezvoltare;

b.

activitatii de productie;

c.

activitatii de comercializare.


ANS:  A


47. Determinarea capacitatii de productie si utilizarea eficienta a acesteia reprezinta o subactivitate a:


a.

activitatii de productie;

b.

activitatii de cercetare-dezvoltare;

c.

v


ANS:  B


48. Elaborarea normativelor si normelor de consum pentru resursele materiale si energetice este o subactivitate a:


a.

activitatii de productie;

b.

activitatii de cercetare-dezvoltare;

c.

activitatii de comercializare.


ANS:  B


49. Elaborarea normativelor si normelor de munca si a consumurilor specifice de manopera este o subactivitatea a:


a.

activitatea de cercetare-dezvoltare;

b.

activitatea de productie;

c.

activitatea de comercializare


ANS:  A


50. Definirea ingredientelor si proceselor ce sunt utilizate in productia continua este o subactivitatea a :


a.

activitatii de productie;

b.

activitatii de cercetare-dezvoltare;

c.

activitatii de comercializare.


ANS:  A


51. Definirea sectiilor, operatiilor si ordinea lor, care intervin in fabricarea unui produs este o subactivitate a:


a.

activitatii de cercetare-dezvoltare;

b.

activitatii de productie;

c.

activitatii de comercializare.


ANS:  B


52. Definirea materialelor si (sub)ansamblelor folosite pentru fabricarea unui produs este o subactivitate a:


a.

activitatii de cercetare-dezvoltare;

b.

activitatii de productie;

c.

activitatii de comercializare.


ANS:  B


53. Subactivitatea de aprovizionare trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice :

a)determinarea necesarului de resurse materiale;

b)determinarea necesarului de resurse energetice

c)planificarea resurselor umane si financiare

d)contractarea necesarului de aprovizionat.


a.

a+b+c+d;

b.

a+b+d;

c.

a+b+c 

d.

b+c+d


ANS:  B


54. Subactivitatea de desfacere trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice :

a) cooperarea cu alte societatii comerciale din tara

b)situatia necesarului de livrat conform contractelor;

c)situatia cantitativ si valorica a livrarilor ;

d)urmarirea ritmicitatii livrarilor in scopul onorarii contractelor.


a.

a+b+c+d;

b.

a+b+d;

c.

a+b+c

d.

b+c+d


ANS:  D


55. Subactivitatea de marketing trebuie sa solutioneze optim urmatoarele aspecte specifice : :

a)studierea caracteristicilor tehnico-economice a produselor concurente;

b)evolutia pietelor de desfacere in vederea realizarii relatiilor valutar-financiar si de distribuire a produselor proprii;

c)cooperarea cu alte societatii comerciale din tara sau strainatate in vederea promovarii produselor pe terte piete

d)studierea tehnicilor de comercializare a produselor concurente, furnizate de alte societati comerciale din tara sau strainatate;


a.

a+b+c+d;

b.

a+b+d;

c.

a+b+c

d.

b+c+d


ANS:  A


56. Elaborarea bugetului general al unitatii economice pe an financiar, cu defalcare pe subunitati este:


a.

Activitate financiara

b.

Activitate contabila

c.

Activitate de control financiar


ANS:  A


57. Gestiunea creditului clienti pune in evidenta sumele datorate de clienti, ce rezulta din datele generate de cumpararile si platile acestora este:


a.

Activitate financiara

b.

Activitate contabila

c.

Activitate de control financiar


ANS:  A


58. Gestiunea numerarului colecteaza informatii privind toate intrarile si iesirile de numerar din organizatie, in mod periodic sau chiar in timp real este :


a.

Activitate financiara

b.

Activitate contabila

c.

Activitate de control financiar.


ANS:  A


59. Gestiunea numerarului colecteaza informatii privind toate intrarile si iesirile de numerar din organizatie, in mod periodic sau chiar in timp real este :


a.

Activitate financiara

b.

Activitate contabila

c.

Activitate de control financiar.


ANS:  A


60. Gestiunea portofoliului (titlurilor) de plasament evidentiaza surplusul de numerar investite in hartii de valoare pe termen scurt (fie cu un grad de risc scazut - bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, fie cu un grad de risc mai ridicat dar si cu posibilitati mai mari de castig), astfel incat sumele rezultate sa poata fi disponibile atunci cand sunt necesare fonduri este :


a.

Activitate financiara

b.

Activitate contabila;

c.

Activitate de control financiar.


ANS:  A


61. Iesirile noului sistem informatic sunt determinate, in principiu, de urmatoarele reguli:

a)respectarea specificatiilor cadrului legislativ in vigoare ;

b)proiectarea se va face in concordanta cu activitatile specifice obiectivelor sistemului;

c)aceeasi informatie sa apara in mai multe situatii de iesire;

d)continutul va fi redat sintetic sau analitic si cu o frecventa precizata in legislatie.


a.

a+b+c+d;

b.

a+b+d;

c.

a+b+c

d.

b+c+d


ANS:  B


Continutul bazei informationale se determina in functie de:

a)obiectivele propuse concretizate in situatiile de iesire;

b)datele de intrare si dinamismul iesirilor solicitate;

c)dispozitivele periferice de iesire;

d)variantele de abordare a proiectarii generale.


a.

a+b+c+d; 

b.

a+b+d;

c.

a+b+c

d.

b+c+d


ANS:  B


63. Pentru proiectarea corecta a continutului bazei informationale este necesara indeplinirea concomitenta a urmatoarelor conditii:

a)multimea atributelor de iesire este formata din submultimea atributelor preluate reunita cu submultimea atributelor calculate;

b)submultimea atributelor variabile este inclusa in submultimea atributelor de stare;

c)submultimea operanzilor primari intersectata cu submultimea atributelor preluate corespunde atributelor comune ce se gasesc in ambele submultimi;

d)submultimea atributelor de intrare este reprezentata corect de nucleul informational ce constituie

continutul bazei informationale.


a.

a+b+c+d;

b.

a+b+d;

c.

a+b+c

d.

a+c+d


ANS:  D


64. Proprietatile esentiale ale unui cod sunt:

a) unicitatea codului;

b) comoditatea utilizarii ;

c)suplete in timp;

d) concizia codului.


a.

a+b+c+d;

b.

a+b+d;

c.

a+b+c

d.

a+c+d


ANS:  A


65. Proprietatile esentiale ale unui cod sunt:

a) unicitatea codului;

b) comoditatea utilizarii ;

c)rigiditate in timp;

d) concizia codului.


a.

a+b+c+d;

b.

a+b+d;

c.

a+b+c

d.

a+c+d


ANS:  B



Printre functiile codificarii regasim

a) functia de identificare;

b) functia de control;

c) functia de manipulare;

d) functia de arhivare.


a.

a+b+c+d;

b.

a+b+d;

c.

a+b+c 

d.

a+c+d


ANS:  C


67. Printre functiile codificarii regasim

a) functia de caracterizare;

b) functia de control;

c) functia de manipulare;

d) functia de arhivare.


a.

a+b+c+d;

b.

a+b+d;

c.

a+b+c

d.

a+c+d


ANS:  C


68. .Natura caracterelor ce intra in componenta codului determina urmatoarele coduri:

numerice: formate numai din cifre;

mnemonice formate numai caractere speciale;

alfabetice: formate numai din litere:

alfanumerice: formate din cifre, litere si eventual caractere speciale.


a.

a+b+c+d;

b.

a+c+d;

c.

a+b+c

d.

a+b+d

ANS:  B


69. Cifra de control corespunzatoare fiecarui cod se determina prin urmatoarele metode:

metoda aritmetica;

metoda geometrica;

metoda probabilistica;

metoda literei de control.


a.

a+b+c+d;

b.

a+c+d;

c.

a+b+c

d.

a+b+d

ANS:  D


70. Alegerea tipului de cod utilizat este determinat de:

costul si timpul de realizare a activitatii de codificare;

cerintele de informare pe nivele ierarhice;

posibilitatea utilizarii unor coduri deja folosite;

metode de introducere si validare a codurilor.


a.

a+b+c+d;

b.

a+c+d;

c.

a+b+c

d.

a+b+d

ANS:  A


71. E. F. Codd a aratat ca printre asa numitele "anomalii de actualizare" regasim :

anomalii de adaugare;

anomalii de selectie;

anomalii de stergere;

anomalii de modificare.


a.

a+b+c+d;

b.

a+c+d;

c.

a+b+c

d.

a+b+d

ANS:  B


72. Fazele procesului de implementare a sistemelor informatice sunt:

realizarea si testarea programelor;

pregatirea locurilor de munca;

instalarea si testarea echipamentelor;

selectarea si instruirea personalului.


a.

a+b+c+d;

b.

a+c+d;

c.

a+b+c

d.

a+b+d

ANS:  A


73. Intr-un sistem informatic se pot distinge urmatoarele tipuri de erori:

erori de sintaxa

erori de executie

erori de utilizare

erori de algoritm.


a.

a+b+c+d;

b.

a+c+d;

c.

a+b+c

d.

a+b+d

ANS:  A


74. Intr-un sistem informatic pot aparea erori:

la nivelul sistemului de operare;

la nivelul sistemului de asamblu;

in interiorul modulelor;

la nivelul sistemului de supraveghere.


a.

a+b+c+d;

b.

a+c+d;

c.

a+b+c

d.

a+b+d

ANS:  C


75. Testarea de acceptare a noului sistem informatic consta in:

testarea utilizatorilor.

testarea regenerarii sau refacerii;

testarea securitatii;

testarea la suprasolicitari;



a.

a+b+c+d;

b.

b+c+d;

c.

a+b+c

d.

a+b+d

ANS:  B


76. Care din urmatoarele tipuri de intretinere detin ponderea cea mai mare in totalul activitatii de intretinere :


a.

intretinerea adaptiva;

b.

intretinerea perfectiva;

c.

intretinerea preventiva;

d.

intretinerea corectiva

ANS:  D


77. Planificarea proiectelor informatice are drept scop indeplinirera obiectivelor proiectelor, obiective precizate mai jos:

a)performanta si calitate ;

b)incadrarea in bugetul alocat;

c)incadrarea in durata de realizare

d)incadrarea in planul de dezvoltare regionala.


a.

a+b+c+d;

b.

b+c+d;

c.

a+b+c 

d.

a+b+d

ANS:  C


78. Metoda PERT ia in considerare urmatoarele durate de timp pentru fiecare activitate:

a)durata optimista;

b)durata cea mai probabila;

c) durata realista;

d)durata pesimista.


a.

a+b+c+d;

b.

a+c+d;

c.

a+b+c

d.

a+b+d

ANS:  D


79. Cele mai cunoscute metode dintre analizele tip retea sunt:

a)   analiza drumului critic (DC);

b)   metoda PERT;

c)   diagrame GANTT.


a.

a+b+c

b.

a+c;

c.

a+b

d.

b+c


ANS:  B


80. In elaborarea planului de achizitii al proiectului de realizare a unui sistem informatic sunt considerate esentiale urmatoarele date:

a) sondaje asupra situatiei pietei;

b)trenduri privind preturile;

c)calificarea personalului tehnic;

d)disponibilitatea materialelor.


a.

a+b+c+d;

b.

a+c+d;

c.

a+b+c

d.

a+b+d


ANS:  D


YES/NO


1. Proiectarea sistemelor este o etapa importanta in realizarea sistemelor. In cadrul ei se stabileste arhitectura noului sistem, se proiecteaza logic si fizic componentele unui sistem.


ANS:  Y


2. In proiectarea logica (de ansamblu) se stabileste configuratia de ansamblu a sistemului, adica se stabileste ce trebuie sa se construiasca si se precizeaza specificatiile logice ale sistemului;


ANS:  Y


3. In proiectarea fizica (de detaliu) se arata cum trebuie construite specificatiile logice de sistem si cum sa functioneze in mediul real, in functie de resursele disponibile.


ANS:  Y


4. Proiectarea generala abordata pe baza principiului iesiri-intrari - asigura determinarea continutului bazei informationale in functie de obiectivele noului sistem.


ANS:  Y


5. Problema generala abordata pe baza principiului intrari-iesiri asigura determinarea continutului bazei informationale in functie de situatiile de iesire necesare astfel incat sa se poata asigura cerintele imediate dar si de perspectiva.


ANS:  N


6. Contabilitate financiara reflecta starea patrimoniala a unitatii economice prin intermediul activului, datoriile (obligatiile, capitalul propriu si rezultatele nete obtinute pe parcursul unei perioade de gestiune).


ANS:  Y


7. Contabilitatea de gestiune ofera informatii care reflecta cheltuielile si veniturile pe purtatori de valoare si resursele repartizate spre gestionare la nivelul fiecarei structuri organizatorice.


ANS:  Y


8. Situatiile de iesire ale unui sistem informatic reflecta, prin continutul lor, starea si dinamica fenomenelor si proceselor economice care fac obiectul de prelucrare a datelor din sistemul proiectat


ANS:  Y


9. Indicatorii sintetici redau fenomene si procese economico-financiare prin intermediul unor date reprezentate, de regula , in format de tabel.


ANS:  N


10. Graficele redau fenomene si procese economico-financiare prin intermediul unor date succinte utilizate in special informarii operative si demersului decizional.


ANS:  N


11. Formalizarea atributelor este o activitate prin care documentele de intrare sunt adaptate la cerintele sistemului informatic, iar multitudinea atributelor sunt codificate.


ANS:  Y


12. Toate atributele care se introduc de la terminal se vor grupa astfel incat sa fie inlaturata dispersarea lor pe toata suprafata terminalului


ANS:  Y


13. Atributele ce se preiau din colectiile de date se vor intercala cu atributele care au un caracter constant sau rezulta din calcule.


ANS:  N


14. Codificarea atributelor consta in generarea unor grupuri de simboluri (denumite coduri) si atributelor lor fiecarui element din sistemul informatic proiectat.


ANS:  Y


15. Functia de identificare exprima intr-o forma concisa, unica si stabila in timp continutul semantic al fiecarui atribut, prin intermediul codurilor asociate


ANS:  N


16. Functia de control faciliteaza introducerea eficienta a codurilor in memorie, reduce timpul de prelucrare a acestora, faciliteaza usurinta folosirii atributelor de catre toate compartimentele functionale implicate in realizarea sistemului informatic respectiv.


ANS:  N


17. Functia de manipulare a atributelor codificate asigura existenta unui caracter care ataseaza in ultima pozitie din dreapta structurii codului pe baza caruia, prin metode matematice, se poate verifica corectitudinea simbolurilor care intra in componenta codurilor.


ANS:  N


18. Codurile de semnificatie mnemonica se formeaza prin atribuirea unui sir de caractere fiecarui element al multimii stabilind o corespondenta (in ordine crescatoare) intre elementele acestora si multimea numerelor naturale.


ANS:  N


19. Codurile juxtapuse se formeaza prin combinarea initialelor desemnate pentru denumirea elementului respectiv cu particularitatile tehnico-constructive ale acestuia.


ANS:  N


20. Exista forme normale pentru relatii?


ANS:  Y


21. Etapa de testare a noului sistem informatic nu are ca scop eliminarea pe cat posibil a erorilor si neajunsurilor sistemului informatic, ci numai depistarea acestora.


ANS:  N


22. Testarea beta utilizeaza date reprezentative, dar nereale.


ANS:  N


23. Activitatea de exploatare a sistemului informatic nu se reduce la executia curenta a operatiilor de culegere a datelor, transmitere, validare si prelucrare a acestora, construirea si consultarea sistemelor de informare-raportare.


ANS:  N


24. Intretinerea sistemului informatic consta in totalul activitatilor desfasurate pentru asigurarea functionarii sistemului la parametri normali, corectarea, eliminarea tuturor erorilor care apar pe parcurs si nu permite introducerea in sistem a unor imbunatatiri, perfectionari, modernizari etc., menite sa creasca nivelul parametrilor de functionare ai sistemului economic.


ANS:  N


25. Intretinerea perfectiva consta in efectuarea unor lucrari de reparatii pentru indepartarea unor defecte produse in timpul proiectarii, scrierii programelor sau implementarii sistemului.


ANS:  N


26. Intretinerea adaptativa presupune efectuarea unor schimbari in sistem, conditionate de: intentia de imbunatatire a performantelor functionale; adaptarea la schimbarile organizationale; deplasarea sferei de activitate a unitatii in alt mediu.


ANS:  Y


27. Diagramele de planificare tip bara mai sunt cunoscute si sub numele de "diagrame Gantt"


ANS:  Y


28. Analiza functionala evidentiaza, la nivel conceptual, modul de structurare a datelor si a legaturilor dintre ele.


ANS:  N


29. Analiza dinamica evidentiaza comportamentul elementelor sistemului la anumite evenimente. Una dintre tehnicile utilizate este diagrama stare-tranzitie.


ANS:  Y


30. .Analiza structurala evidentiaza modul de asigurare a cerintelor informationale (fluxul prelucrarilor) din cadrul sistemului, prin care intrarile sunt transformate in iesiri.


ANS:  N


31. Rezultatul analizei functionale este modelul static (structural), numit si diagrama entitate-asociere.


ANS:  N


32. Una dintre tehnicile utilizate in analiza dinamica este diagrama stare-tranzitie.


ANS:  Y


33. Rezultatul analizei structurale este diagrama de flux a datelor.


ANS:  N


34. Filtrajul consta in modificarea partiala neintentionata a continutului, a mesajului unei informatii pe parcursul culegerii, prelucrarii si transmiterii de la emitator la receptor.


ANS:  N


35. Distorsiunea consta in modificarea partiala a continutului, a mesajului unei informatii pe parcursul culegerii, prelucrarii si transmiterii de la emitator in mod intentionat.


ANS:  N


36. Redundanta este o deficienta majora tipica a sistemului informational si consta in inregistrarea, transmiterea si prelucrarea repetata a unor informatii.

ANS:  Y


37. Codificarea automata nu solicita standardizarea denumirii atributelor codificate.

ANS:  N

Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:

Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }