Retele bayesiene pentru gestionarea alexitimiei - referat sisteme bazate pe cunostinte

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCȚII

BUCUREȘTI

Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic

STUDII POSTUNIVERSITARE DE SPECIALIZARE IN

INFORMATICA

DISCIPLINA:

SISTEME BAZATE PE CUNOSTINTE

RETELE BAYESIENE PENTRU GESTIONAREA ALEXITIMIEI

Introducere

Sistemele bazate pe cunostinte reprezinta o tehnologie moderna dar, controversata din punct de vedere al aplicabilitatii ei practice. Pe de o parte, domeniul este criticat deoarece, realizarile efective par a nu fi la nivelul sperantelor anilor '70 - '80. Pe de alta parte, desi sistemele actuale sunt mai putin ambitioase decat cele visate cu 15 ani in urma, ele exista și sunt functionale, asistand specialistii, oferind expertiza pretioasa si realizand economii semnificative companiilor care le utilizeaza.

Sistemele bazate pe cunostinte s-au impus comunitatii stiintifice de calculatoare la inceputul anilor '70 in urma rezultatelor obtinute de sistemul DENDRAL, program pentru sinteza structurilor chimice, si de sistemul MYCIN, program pentru diagnosticarea infectiilor sangelui si recomandarea tratamentului adecvat. Sistemele bazate pe cunostinte, referite in continuare ca SBC, reprezinta nucleul pragmatic al domeniului calculatoarelor numit inteligența artificiala. Aceste sisteme sunt aplicatii destinate rezolvarii problemelor ce necesita rationament bazat pe cunostinte.

Structura unui sistem bazat pe cunostinte

Un sistem bazat pe cunostinte (SBC) este un program sau un pachet de programe care incorporeaza cunostinte dintr-un anumit domeniu si rezolva probleme dintr-o clasa bine definita de probleme aplicand strategii de rationare. Problemele care sunt rezolvate pot fi probleme de diagnoza, monitorizare, predictie, planificare, analiza, comanda si control etc.

Componentele unui sistem bazat pe cunostinte:

Baza de cunostinte (BC) - sistem cognitiv; cuprinde totalitatea cunostintelor (concepte, idei, teorii, reguli, metode, abstractizari, limbaje) din domeniul de aplicatie al SBC-ului.

Motorul de inferenta (MI) - sistem rezolutiv; preia cunostintele din baza de cunostinte si le inlantuie printr-un mecanism de inferenta realizand rationamente care au rolul de a rezolva probleme din domeniul de aplicatie al SBC-ului.

Modul de achizitie a cunostintelor (MAC); preia cunostintele specializate din domeniul de aplicatie al SBC-ului furnizate de expertii umani in domeniu sau de catre inginerul de cunostinte, din literatura de specialitate.

Interfata cu utilizatorul (IU); are rolul de a asigura dialogul intre utilizator si sistemul de consultare a SBC-ului.

Modul explicativ (ME); are rolul de a oferi explicatii ale rationamentelor efectuate de catre motorul de inferenta.

Modul de invatare (MI); are rolul de a imbunatati performantele SBC-ului prin deducerea de noi cunostinte din cele existente, prin identificarea cunostintelor euristice performante, prin achizitia de noi cunostinte.

Schematic, arhitectura unui sistem bazat pe cunostinte arata astfel:

Retelele Bayesene reprezinta o metoda grafica de reprezentare a cunostintelor, care foloseste teoria probabilitatii matematice pentru modelarea incertitudinii asupra informatiilor si asupra diverselor aspecte de interes. Acestea au asociate metode de rationament care combina cunostintele incerte cu evidenta observabila pentru a obtine noi cunostinte.

Retelele Bayesene se mai numesc si retele de incredere (belief networks), harti de cunostinte (knowledge maps), retele cauzale probabilistice (probabilistic causal networks). In continuare le vom denumi de retele Bayesene.

Modelele grafice probabilistice bazate de grafuri orientate aciclice (DAG) au o traditie bogata, care incepe cu geneticianul Sewall Wright (1921). Variante ale acestor modele au fost folosite in multe domenii, dar odata cu aparitia stiintei cognitive si a inteligentei artificiale acestea s-au folosit sub denumirea de retele Bayesene.

Dezvoltarea lor initiala, la sfarsitul anilor 1970 a fost motivata de nevoia de a modela combinatiile de evidenta sub doua aspecte top-down

(semantic) si bottom-up (perceptual). Posibilitatea de a infera bidirectional, combinata cu rigurozitatea teoriei probabilitatii au dus la folosirea retelelor Bayesene ca metode de rationament in cazurile de incertitudine din inteligenta artificiala si din sistemele expert, inlocuind, astfel, sistemele bazate pe reguli folosite anterior, (Pearl,1988, Shafer and Pearl, 1990, Heckerman and all, 1995, Jensen,1996).

Pe scurt, retelele Bayesene sunt definite cu ajutorul grafurilor,care au asociate tabele de probabilitati si care sunt folosite pentru a modela si rationa cu incertitudini.

Principalul scop al rationamentelor in retelele Bayesene este acela de a recalcula probabilitatile asociate variabilelor tinand cont de noile evenimente observate si de a exploata presupunerile de independenta dintre variabile pentru a face calcule mai eficiente.

Retelele Bayesene sunt utilizate pentru reprezentarea cunostintelor

incerte, intre care exista legaturi cauzale, exprimate cu ajutorul probabilitatilor privite din punct de vedere subiectivist.

Pentru reprezentarea retelelor Bayesene se folosesc grafuri aciclice orientate (DAG- Directed Acyclic Graph) care au atasate probabilitati:

-Noduri si variabile - nodurile sunt folosite pentru reprezentarea

variabilelor propozitionale de interes ( de exemplu, temperatura unui sistem, varsta unui pacient, proprietatea unui obiect, observarea unui eveniment). Fiecare nod are asociata o variabila xi. Notam cu U= domeniul de variabile. Variabilele pot lua valori discrete (cu numar finit sau numarabil de stari) sau continue.

- Arce - pentru reprezentarea legaturilor informationale si a dependentelor cauzale dintre variabile. Incertitudinea este reprezentata la nivelul fiecarui nod si exprima forta cauzalitatii intre variabile.

- Probabilitatea - fiecarui nod, dadu-se parintii sai, pentru a cuantifica dependentele dintre variabilele din retea.

Probabilitatea este data astfel:

- Pentru nodul radacina al grafului se specifica toate gradele de probabilitate (numite apriori) asociate fiecarei instante (x) a variabilei (xi) atasata nodului. Pentru fiecare nod radacina probabilitatea trebuie sa asigure conditia de normalizare astfel incat:

P(X) = 1

- Pentru celelalte noduri, care nu sunt radacini ale grafului, se specifica probabilitatile conditionate astfel:

P(xi|pai), unde pai = parintii(xi) este un element al produsului

Cartezian x_i X_i

Probabilitatea conditionala trebuie sa verifice conditia de normalizare astfel incat:

Vpa_i x_iX_i P(x_i|pa_i) = 1

Folosind gradele de probabilitate (apriori si conditionala) se calculeaza distributia de probabilitate asociata.

Conditii care trebuie respectate la realizarea unei retele Bayesene:

Sa includa toate variabilele care sunt importante pentru modelarea sistemului astfel incat, fiecare variabila sa reprezinte un element distinct al situatiei de modelat. Variabilele pot fi discrete sau continue. O variabila este un element al modelului probabilistic si poate lua diferite valori dintr-o multime, valori care sunt mutual exclusive si exhaustive.

Sa foloseasca cunostintele cauzale pentru a reprezenta conexiunile din graf, astfel incat un arc din graf sa plece de la cauza spre efect.

Cunostintele initiale sunt folosite pentru specificarea distributiilor conditionale de probabilitate.

Studiu de caz

TRASATURI ALE INTELIGENTEI EMOTIONALE SI ALEXITIMIEI LA ELEVII CU DEFICIENTE DE VEDERE

In cadrul studiului sunt definite conceptele si relatiile dintre inteligenta emotionala si alexitimie, conform paradigmei elaborate de psihologii americani Mayer, Salovey si Sifneos. In timp ce inteligenta emotionala se refera, cu precadere la obiectele implicate in diferentierea si suprapunerea propriilor emotii, alexitimia consta in esenta, in prezenta unor abilitati limitate care diminueaza capacitatea individului de a-si recunoaste si exprima verbal starile afective.

In continuare sunt prezentate o serie de aspecte legate de etiologia si evaluarea alexitimiei la copii.

In final sunt prezentate rezultatele unei investigatii experimentale, bazata pe aplicarea Chestionarului pentru constientizarea emotiilor (Emotions Awarness Questionaire for Children - EAQ), adaptat din literatura de specialitate americana.

Scopul cercetarii a fost depistarea nivelului alexitimiei la elevii deficienti de vedere, ca baza de pornire pentru proiectarea unor programe recuperativ-terapeutice, destinate dezvoltarii abilitatilor de constientizare si exprimare a emotiilor acestora.

Prin definitie, alexitimia se refera la o abilitate limitata de a recunoaste propriile emotii si de a le exprima verbal dar, pe langa aceste aspecte de baza alexitimia implica si pericolul incetarii perceperii senzatiilor fizice dintr-o anumita cauza emotionala, o imaginatie saraca si un stil cognitiv extern.

Cel care a creat termenul "alexitimie", profesorul de origine greaca Peter E. Sifneos, de la Universitatea Harvard.

Termenul provine din grecescul "a" (prefix care defineste lipsa a ceva), "lexis" (vorbire, cuvant) si "thimos" (emotii).

Trasaturile caracteristice constau in dificultati in a identifica diferitele sentimente, emotii, dificultate in a distinge intre senzatiile emotionale si senzatiile organice, limitari in intelegerea cauzelor sentimentelor, dificultati in a verbaliza / vorbi despre sentimente, unui stil de gandire functional si lipsa bucuriei si a cautarii placerii.

Alexitimicii sunt practic incapabili sa identifice, sa inteleaga si sa descrie propriile emotii. Ei par a nu avea nici un fel de emotii si nici un fel de reactie la orice manifestare sentimentala. Cand este vorba de viata emotionala, un alexitimic poate declara ca nu stie despre ce sa vorbeasca; el nu are sentimente puternice - nici pozitive, nici negative. Practic alexitimicii sunt incapabili sa vorbeasca deschis cuiva despre sentimentele lor. De fapt, nu isi dau seama ce simt: nu se infurie, nu se intristeaza si nu se bucura. Asa cum constatata terapeutii sau psihiatrii, acest vid emotional ii poate face pe alexitimici sa para plictisitori, lipsiti de gust si de culoare. Ei sunt perceputi de ceilalti a fi excesiv de logici sau lipsiti de sentimentalisme, fara a fi neprietenosi; sunt surprinsi de reactiile emotionale ale celorlalti; sunt foarte rar visatori si au o reactie redusa legata de arta, literatura sau muzica; iau decizii personale conform cu principiile nu cu sentimentele  si sufera ocazional tulburari fiziologice inexplicabile cum ar fi: palpitatii, dureri de stomac sau imbujorari.

Diferite forme de alexitimie pot avea cauze diferite. Principalele posibilitati sugereaza de departe a include trasaturi evidente, anormalitati genetice, intreruperea dezvoltarii neurale, traume mentale, apararea psihologica impotriva stresului sau bolii si conditii parentale sau culturale.

Alexitimicii sunt inclinatti spre anxietate cronica. Aceasta este partial datorat insuccesului in etichetarea corecta a propriilor emotii. Chiar si in cazul nonalexitimicilor, emotiile care nu sunt identificate corect sau intelese sunt percepute psihologic ca anxietate nediferentiata. Depresia este si ea intalnita in alexitimie. Alexitimicii experimenteaza complicatii chinuitoare in viata care declanseaza instinctiv ganduri foarte negative si neargumentate in mod realist. Aceste ganduri negative tind sa creeze o stare de depresie statusului corpului in a se pregati pentru actiune prin activarea sistemului nervos parasimpatic si produce descarcari de neurotransmitatori in anumite parti ale creierului care conduc la emotii incetinite si reactii reduse in corp si in minte. Rezultatul este o forma somatica a depresiei iar pacientii pot avea dificultati in explicarea acesteia (un alexitimic inteligent poate fi capabil sa ofere explicatii plauzibile).

Alexitimia la copii poate aparea din cauza unor perturbari ale dezvoltarii afective a copilului, pana in stadiul in care el invata sa vorbeasca. Mai multe studii recente subliniaza legatura dintre alexitimie si disfunctia in interactiune a copiilor cu familia, cum ar fi lipsa ingrijirii materne, a manifestarilor afective. Din acest motiv, alexitimia ar reprezenta si un mecanism de aparare, un stil defensiv in anumite circumstante, atunci cand experienta primita depaseste capacitatile obisnuite de adaptare sau cand realitatea cotidiana devine dureroasa, de nesuportat.

Evaluarea alexitimiei la copii. Cel mai utilizat chestionar este TAS20. Dar, in lucrarea de fata s-a utilizat Chestionarul pentru constientizarea emotiilor (Emotions Awareness Qwestionnaire for children). EAQ isi propune sa ajute la identificarea elementelor (dis)functiilor emotionale care coreleaza cu diferitele tipuri de probleme psihologice.

Metodologia cercetarii

Scopul cercetarii: Depistarea alexitimiei la elevii deficienti de vedere in scopul implementarii de programe care isi propun sa dezvolte abilitatile de constientizare si exprimare a emotiilor.

Obiectivele cercetarii

O1. Studiul nivelului de constientizare si exprimare a emotiilor la copiii adolescentii deficienti de vedere, masurat prin nivelul alexitimiei.

O2. Evidentierea relatiilor dintre gradul de constientizare a emotiilor si

varsta, sex, mediu sociocultural, IQ, grad de handicap, agresivitate;

O3. Evidentierea legaturii dintre prezenta alexitimiei si agresivitate, violenta (verbala si fizica) si tulburari emotionale;

O4. Stabilirea unor demersuri psihopedagogice care sa ii ajute pe deficientii de vedere sa isi dezvolte inteligenta emotionala.

Cercetarea a fost realizata in cadrul Scolii pentru Deficienti de Vedere din Bucuresti, pe un esantion format din 60 de subiecti. Acestia au coeficientul de inteligenta cuprins intre 60-125 (pentru a ni se permite surprinderea mai riguroasa a anumitor aspecte vizate in scopul atingerii obiectivelor cercetarii, au fost inclusi in esantion si un numar restrans de subiecti cu diagnostic de deficienta mintala usoara, precum si un numar de subiecti cu intelect liminar).

Din totalul de 60 de subiecti, un numar de 33 este de baieti si 27 de fete. Din cei 33 de baieti 2 au deficienta mintala usoara si 3 au intelect liminar. Din cele 27 de fete 3 au deficienta mintala usoara si 7 au intelect liminar. 45 de subiecti au o dezvoltare intelectuala normala

Varstele copiilor sunt cuprinse intre 9 si 16 ani. Media de varste a fetelor este 13,19 (14-17 ani) iar cea a baietilor este de 13,09 (14-17 ani).

Distributia pe varste este urmatoarea: N = 4 elevi pentru 9 ani; N = 2 elevi pentru 10 ani, N = 10 subiecti pentru 11 ani, N = 4 subiecti pentru 12 ani, N = 13 subiecti pentru 13 ani, N = 7 subiecti pentru 14 ani, N = 15 subiecti pentru 15 ani, N = 5 subiecti pentru 16 ani (vezi tabelul 1).

In ceea ce priveste mediul socio-cultural, 36 de copii provin din medii socio-culturale sarace, restul de 24 provenind din medii socio-culturale de nivel mediu.

Din punct de vedere al gradului de handicap, 53 sunt slab vazatori si 7 sunt nevazatori.

Prezentarea metodelor cercetarii

Chestionarul pentru constientizarea emotiilor (Emotions Awareness Qwestionnaire for children).

Pentru a clarifica mai bine conceptul de alexitimie, autorii EAQ (Carolien Rieffe, Mark Meerum Terwogt, K.V. Petrides, Richard Cowan, Anne C. Miers si Abigail Tolland) propun conceperea unui nou chestionar de investigare a nivelului de constientizare a emotiilor la copii care cuprind 6 scale.

Datele rezultate confirma ipoteza cercetarii: in scoala pentru deficienti de vedere exista elevi cu o inteligenta emotionala scazuta datorita faptului ca au o abilitate scazuta de constientizare si exprimare a emotiilor.

CORELATIILE ALEXITIMIEI

Corelatia alexitimie- varsta

In urma analizei statistice s-a demonstrat ca nu exista o corelatie semnificativa intre cele 2 variabile, pragul de semnificatie fiind > 0.5 (p>0.5).

Corelatia nivel alexitimie- sex

In urma prelucrarii statistice se constata ca nu exista o corelatie semnificativa intre scorul total obtinut de subiecti si repartitia acestora in functie de sex (p=0.946)

Corelatia nivel alexitimie- grad de handicap

In urma prelucrarii statistice se constata ca nu exista o corelatie semnificativa intre scorul total obtinut de subiecti si gradul de handicap al acestora (p=0.351)

Corelatia alexitimie- IQ

Analiza statistica dovedeste ca este o corelatie (p= 0.043) intre cele doua variabile. Cu toate ca legatura dintre cele 2 variabile este de intensitate scazuta (r=0.262) corelatia are un semn pozitiv ceea ce ne determina sa afirmam ca, pe masura ce QI creste, creste si scorul.

Datele anamnestice evidentiaza o legatura directa intre nivelul socio-cultural al familiei si nivelul alexitimiei. Copiii proveniti din medii precare au o abilitate mai scazuta de constientizare si exprimare a emotiilor. Astfel, 36 copii provin din medii socio-culturale nefavorabile (sarace) si 24 provin din medii socio-culturale favorabile (de nivel mediu).

Prezenta unor nivele medii si ridicate ale alexitimiei conduc la comportamente violente (verbal si fizic), cat si la probleme emotionale ca stari de depresie, anxietate si boli psihosomatice.

Din cei 60 de subiecti ai lotului de cercetat, un numar de 27 de copii dezvolta comportamente agresive (45,54%), iar 47,03% au tulburari afective: anxietate, stari de depresie, somatizari.

Din calculul probabilitatilor pentru studiul alexitimiei rezulta urmatoarele procente: alexitimie mica - 64,85% si mare: 35,15% - nu se considera ca acei copii cu alexitimie mica nu pot avea ca rezultat lipsa agresivitatii sau a tulburarilor emotionale. Insasi prezenta alexitimiei semnifica prezenta unei abilitati diminuate de constientizare si verbalizare a propriilor emotii.

Este nevoie, asadar ca unii dintre subiectii lotului de cercetat sa beneficieze de programe terapeutice sau educationale pentru dezvoltarea acestei prime trepte a inteligentei emotionale. Ceilalti pot beneficia de programe axate pe dezvoltarea celorlalte trepte ale IE .

RETELE BAYESIENE

O alta abordare a depistarii alexitimiei la elevii deficienti de vedere in scopul implementarii de programe care isi propun sa dezvolte abilitatile de constientizare si exprimare a emotiilor, este crearea unei retele Bayesiene.

La reteaua Bayesieana creata, au avut importanta corelatiile nivelului alexitimiei cu nivelul de dezvoltare intelectuala si cu nivelul sociocultural al familiei. De asemenea, importante sunt si legaturile dintre nivelul alexitimiei si consecintele care le poate avea prezenta acesteia la copii, si anume agresivitate, violenta, tulburari afective, probleme de ordin psihosomatic.

In tabelul urmator sunt evidentiate nodurile retelei baysene si starea lor.

Se construiesc nodurile retelei si se traseaza legaturile cauzale dintre acestea.

De asemenea se stabileste si recursivitatea conditionala intre parinti si fii.

Graful retelei Baysene este:

Dupa ce se face calculul probabilitatilor pentru alexitimie, se obtin urmatoarele date - care sunt evidentiate in tabelul de mai jos:

Pentru alexitimie s-au obtinut urmatoarele probabilitati conditionate:

Se constata faptul ca, procentele rezultate din studiul alexilitimiei prin reteaua Baysieana sunt: mica: 66,95% si mare: 33,05% - nu se considera ca acei copii cu alexitimie mica nu pot avea ca rezultat lipsa agresivitatii sau a tulburarilor emotionale. Insasi prezenta alexitimiei semnifica prezenta unei abilitati diminuate de constientizare si verbalizare a propriilor emotii.

Este nevoie, asadar ca unii dintre subiectii lotului de cercetat sa beneficieze de programe terapeutice sau educationale pentru dezvoltarea acestei prime trepte a inteligentei emotionale, in scopul combaterii comportamentelor agresive si diminuarea tulburarilor afective.

Ceilalti pot beneficia de programe axate pe dezvoltarea celorlalte trepte ale inteligentei emotionale in acelasi scop.

Valorile obtinute pentru agresivitate prezenta sunt de 44,92%, iar pentru afectiuni psihice prezente sunt de 46,61%

Rezultatele studiului in Query Mode sunt:

Pentru a verifica daca reteaua Baysieana a fost corect construita, s-au creat urmatoarea situatie ipotetica: coeficientul intelectual al copiilor se incadreaza in procent de 100% in normalitate.

In acest caz scade procentul celor cu alexitimie mare, iar potentialul de aparitie a problemelor de ordin afectiv creste, scazand agresivitatea.

Explicam acest lucru prin faptul ca subiectii normal dezvoltati din punct de vedere intelectual, au o capacitate mai mare de a-si analiza propriile emotii si de a vorbi despre ele.

Concluzii:

Inainte de explicarea situatiei ipotetice, mentionam ca emotiile neconstientizate isi creeaza supape de iesire. Una este cea de exteriorizare / manifestare directa a emotiilor, adesea non-verbala, actionala, care este considerata de tip dezadaptativ. Iar a doua - datorita faptului ca subiectii sunt, fie inconstienti de expresia psihologica a emotiilor in corp (inrositul sau cresterea pulsului), fie nu le inteleg semnificatia emotionala - poate fi cea care conduce spre aparitia tulburarilor de ordin alimentar, la dereglari functionale gastrointestinale, tulburari de stres post­traumatic, tulburari anxioase, de panica, depresive, somatoforme etc

In acest caz scade procentul celor cu alexitimie mare, iar potentialul de aparitie a problemelor de ordin afectiv si de agresivitate scade.

Explicam acest lucru prin faptul ca acesti subiecti datorita faptului ca pot ajunge la nivele mai inalte de operativitate a gandirii, isi pot dezvolta strategii prin care abilitatile de constientizare emotionala si de verbalizare a propriilor emotii mult mai eficient decat copiii cu un intelect liminar.

Privit la nivel individual, dezvoltarea inteligentei emotionale, il ajuta pe copil sa isi imbunatateasca constiinta de sine si increderea in sine, sa isi controleze emotiile si impulsurile suparatoare si sa-si dezvolte empatia.

La nivel social, dezvoltarea inteligentei emotionale are ca scop educarea caracterului, prevenirea violentei si a agresivitatii, combaterea problemelor de disciplina scolara si imbunatatirea climatului din scoli.

Privit la nivel individual, dezvoltarea inteligentei emotionale il ajuta pe copil sa isi imbunatateasca constiinta de sine si increderea in sine, sa isi controleze emotiile si impulsurile suparatoare si sa-si dezvolte empatia.

Programul generat de SamIam se obtine cu optiunea Generate Simulated Cases din meniul Tools si rezulta un fisier cu extensia *.xml. Acest fisier se poate deschide cu Notepad si este de forma celui din imaginea de mai jos.

CONCLUZII

Consideram ca rezultatele studiului sunt bune, demonstrandu-se utilitatea retelelor baysene in studii si cercetari psiho-sociologice.

- In acest studiu, s-a demonstrat versatilitatea Retelei Bayesiene cu privire la propunerile de programe terapeutice sau educationale pentru dezvoltarea primei trepte a inteligentei emotionale, in scopul combaterii comportamentelor agresive si diminuarea tulburarilor afective.

- S-a descris o aplicatie a retelei Bayesiene la studiul copiilor deficienti de vedere care prezinta comportamente agresive sau dezvolta tulburari emotionale.

- S-a propus o retea Bayesiana de cercetare care intentioneaza sa ajute psihopedagogii in aplicarea de programe bazate pe dezvoltarea inteligentei emotionale.

- Cercetarea s-a realizat in Scoala pentru Deficienti de Vedere Bucuresti

BIBLIOGRAFIE

Camelia GAVRILA, Sisteme bazate pe cunostinte - Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti.

Camelia GAVRILA, Retele Bayesiene pentru prognoza si gestionarea cancerului de prostata - Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti.

Ianculescu G.(2008), Inteligenta emotionala a copiilor deficienti de vedere - alexitimia, Revista de psihopedagogie speciala

Goleman D.(2004), Inteligenta emotionala; Bucuresti,Ed. Curtea Veche.

Rieffe C, Meerum M, Petrides Terwogt, Cowan K.V., Anne C. Tolland M. and A., Psychometric properties of the Emotion Awareness Questionnaire for children ;

Rieffe, C., Oosterveld, P., & Meerum Terwogt, M. (2006), An alexithymia questionnaire for children: Factorial and concurrent validation results. Personality and Individual Differences, 40, 123-133. The prevalence of alexithymic characteristics in psychosomatic patients.