Protectia deltei dunarii

PROTECTIA DELTEI DUNARII

Conservarea conditiilor naturale si a monumentelor culturale si istorice se inscrie intre preocuparile de baza ale statului nostru: "Este necesar sa luam masuri riguroase pentru combatarea noxelor industriale, preintimpinarea poluarii apei si aerului, protectia padurilor, lacurilor, raurilor, muntilor, a lacurilor considerate monumente ale naturii."

Pornindu-se de la caracterul de unicat al Deltei Dunarii s-au accentuat preocuparile privind protejarea mediului inconjurator, utilizarea rationala a resurselor si pastrarea echilibrului sau ecologic.

In privinta deltei, cercetarile tehnico-stiintifice au pus in evidenta doua relatii fundamentale din punct de vedere ecologic, relatii care afecteaza un areal ce depasestecu mult limitele geografice proprii, si anume:

- pozitia cheie pentru ecologia faunei piscicole din Lunca Dunarii si zona litorala a Marii Negre;

- pozitia cheie in viata avifaunei migratoare din Europa, delta aflandu-se la incrucisarea principalelor trasee de migrare a pasarilor.

In cadrul continentului European, Delta Dunarii isi pastreaza, in mare masura, biotopul natural avand astfel o insemnatate exceptionala sub raport ornitologic si al factorilor morfologici si climatici care au facut din ea o insemnata rezervatie, cu multe specii de animale si vegetale rare. Aceste caracteristici au facut ca delta sa fie considerata absolutul originala in comparatie cu toate zonele turistice de prim rang ale tarii noastre.

Dar existenta deltei ca mediu natural inedit, respective ca zona turistica de mare atractie, este in dependenta de mentinerea in cadrul sau a unui echilibru natural intre toti factorii care-l compun, echilibru ce se va mentine numai intr-o protejare judicioasa a tuturor acestor factori. Interventia excesiva asupra unuia sau altuia dintre ei poate duce in mod inevitabil la schimbari structurale importante, ireversibile, cu urmari directe pentru flora si fauna si indeosebi pentru pasarile migratoare aflate in sistemul cailor de pasaj, in care acest tinut este integrat de mii de ani. In final, toate aceste modificari ar putea periclita echilibrul ecologic si implicit potentialul turistic al Deltei Dunarii.

In scopul mentinerii cadrului natural al Deltei Dunarii s-a stability prin mai multe acte normative, ca intraga activitate de cercetare si exploatare economica a acesteia sase faca prin respectarea cu strictete a echilibrului sau ecologic. Un prim pas pe aceasta linie s-a facut prin delimitarea in cadrul teritoriului deltei a trei mari rezervatii naturale, care ocupa circa o zecime din suprafata deltei, cuprinzand formatiuni geologice si geografice, asociatii vegetale caracteristice, precum si a unor refugii si locuri de ciubarit sai de popas pentru pasarile migratoare. Rezervatiile naturale, in suprafata de 41500 ha, au fost delimitate in cele trei biotopuri diferite ale deltei, si anume: in delta fluviala, in delta maritima, si in complexul lagunar Razim-Sinoe.

Rezervatiile naturale Rosca - Buhaiova - Hrecisca si Letea, alaturi de Parcul national Pietrosu Mare al Rodnei, au fost incluse in reteaua mondiala a rezervatiilor biosferei, care numara acum 177 de ecosisteme representative de pe toate continentele lumii. Aceasta decizie a fost luata in cadrul programului international de studii "Omul si biosfera" de pe langa UNESCO, ca o recunoastere a importantei stiintifice exceptionale a rezervatiilor naturale romanesti, a bogatiei si variaetatii elementelor de flora si fauna care au permis viata aici din timpuri imemorabile, a capacitatii lor de a conserva echilibrul ecologic la parametrii initiali.

Rezervatia Rosca - Buhaiova - Hrecisca este situata in delta fluviala, la nordul ghiolului Matita, si ocupa o suprafata de 15400 ha. Nucleul acestei rezervatii il constituie baltile stuficole Rosca si Buhaiova; rezervatia este inconjurata de o zona de protectie, asa-numita zona-tampon, care cuprinde perimetrul Babitei din estul ghiolului Chilia si ghiolul Merheiul Mare.

Rezervatia reuneste biotopuri variate: mlastini stuficole, gholuri, plauri plutitori sau fixati, grinduri fluviale, marginea vestica a grindului Letea, precum si partea estica a grindului Chilia. Pe plaur, care aici cunoaste o dezvoltare deosebita, s-a stabilit singura colonie de pelicani (Pelecanus anocrotalus) comuni din Europa, iar in colonii mici sau mai mari si moxte, traiesc cormoranii mici, lopatarii, stirci albi (egrete mari), stirci galbeni, stirci rosii, tiganusi.In padurea Letea clocesc buha, codalbul, serparul si sorecarul.

Pastrarea acestui biotope si, in primul rand, a florei si faunei sale constituie obiectul principal al acestei rezervatii.

Rezervatia Perisor - Zatoane este situata in delta fluvio-maritima, in zona Zatoanelor, la estul depresiunii Dranov, iantre grindul Palade si tarmul marii, si ocupa o suprafata de 14200 ha. Caracteristica acestei rezervatii, in care se intalnesc in succesiune grinduri marine tinere, lacuri si zone mlastinoase, o constituie intrepatrunderea apelor marine cu cele fluviale. Acest fenomen se resfrange asupra vegetatiei si faunei acvatice a caror dezvoltare este determinata de structura solului si salinitatea apei. Rezervatia se afla intr-una din cele mai vechi zone ale deltei si este alcatuita din dune de nisip, intre care s-au format balti cu o forma alungita, in mare parte innamolite sau innisipite, acoperite cu stuff sau alte plante de mlastina, cum sant lacurile Zatonul Mare si Zatonul Mic.

Datorita asezarii, rezervatia adaposteste numeroase pasari tot timpul anului. Astfel, in rezervatie cuibaresc cosarii, lebedele, pelicanul cret, starci albi, galbeni si rosii. In perioada de pasaj, in jurul baltilor se aduna numeroase carduri de pasari limnicole, iar pe dunele de nisip poposesc carduri de culici, pescarusi, piciorongi, scoicari si sitari de mal, dintre care unele raman si pentru clocit, toamna innopteaza mii de cocori, iar iarna, in zatoane sau pe tarmul marii, se aduna carduri de gaste, lebede, pescarusi si rate. Locurile saraturate sunt preferate pentru cuibarit de catre cataliga si ciocantors.

Din rezervatie fac parte si insula Sacalin, un cordon litoral de nisip ca un arc de cerc paralel cu tarmul, lung de aproximativ 12 km si cu o latime de 100-200 m, loc de maxima densitate pentru pasari in timpul iernii, precum si in timpul pasajului de primavara si toamna.

Pentru o cat mai buna izolare de zonele valorificate economic, rezervatia este inconjurata de o zona-tampon de 1-2 km.

Rezervatia Periteasca - Leahov - Portita este situata in complexul lagunar Razim - Sinoe si ocupa o suprafata de 3900 ha, din care aproape jumatate este formata din luciuri de apa, oferind conditii optime de viata pentru pasarile limnicole si oaspetii de iarna. In aceasta rezervatie se intalnesc biocenoze dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindului, pe nisipurile scaldate de apele marii sau ale lacului Razim, precum si biocenoze adaptate la lacurile cu variatii mari de salinitate.

Zonele de popas sau refugiile sunt teritoriile mai mici, in afara rezervatiilor naturale, in suprafata de aproape 8000 ha si alcatuiesc locurile permanente pentru cuibaritul pasarilor migratoare. Cea mai importanta dintre ele este insula Popina, care are statutul unei rezervatii naturale si este situata in partea de nord a lacului Razim, pe care cuibaresc califarul rosu si alte pasari migratoare, mai ales in timpul pasajului de toamna.

Celelalte refugii, sunt importante pentru numarul insemnat de colonii mixte care aici gasesc conditii optime de dezvoltare sau pentru prezenta unor anumite specii, mai putin frecvente in celelalte sectoare ale deltei, si anume:

- refugiul din vecinatatea ghionului Merchelu, situatla sud de localitatea Mahmudia, care adaposteste o colonie mixta importanta atat pentru numarul de indivizi, in special lopatari, cat si ca numar de specii;

refugiul Uzlina, situate la nord-est de punctual Uzlina, de pe bratul Sf. Gheorghe, care gazduieste una din cele mai mari colonii de Ardeide;

refugiul "Saraturile", situat la sud de comuna Murghiol, in care cuibaresc cataliga si ciocantorsul;

refugiul Fundul Golovitei adaposteste colonii de egrete mari si lopatari;

refugiul Istria-Sinoe ocupa promontoriu din dreapta localitatii Istria si este cel mai insemnat punct pentru cuibaritul califarului alb;

Insula Lupilor, care, in perioada premergatoare migratiilor de toamna, devine unul din locurile de maxima densitate a avifaunei, in timpul verii aici intalnindu-se cel mai des cocorul.

Rezervatiile forestiere. In delta au fost delimitate doua rezervatii forestiere, respectiv padurile Letea si Caraorman.

Padurea Letea se invecineaza la vest cu rezervatia Rosca - Buhaiova - Hrecisca. Ea s-a dezvoltat pe dunele de nisip de pe grindul cu acelasi nume si este alcatuita dintr-o vegetatie lemnoasa care aminteste de padurile subtropicale. Aceste aspect este datorat atat existentei arborilor falnici (stejarul pedunculat, frasinul comun, plopul gigant), dar mai ales existentei plantelorvolubile (hameiul, curpenul de padure, vita de vie salbatica). In coroana plopilor cuibareste codalbul, pasarile rapitoare (gaia rosie, serparul, ulii si eretii), iar capriorul, bursucul si vulpea sunt locuitorii frecventi ai padurii.

Pretutindeni in rezervatia forestiera Letea se pot surprinde aspecte apartinand unor zone geografice indepartate - padurea cu arbori grosi, inalti, uneori cu ramurile rasucite, marturie a vanturilor puternice, predominante, alaturi de dunele semifixate.

Padurea Caraorman are o suprafata de peste 3000 ha si este un loc foarte bun pentru adapostul avifaunei. Ea cuprinde alaturi de un variat arboret - sleau de lunca format din plop, frasin si stejar si o vegetatie de ierbacee de nisipuri.

Totodata, avandu-se in vedere raritatea unora dintre speciile de animale si pasari care traiesc in delta, precum si interesul lor stiintific, acestea au fost declarate monumente ale naturii sau ocrotite de lege, printr-e ele numarandu-se:

- lopatarul denumit astfel dupa obiceiul de a rascoli tot timpul cu ciocul in namolul de pe fundul apelor, in cautarea hranei, cu miscari ritmice care amintesc pe cele executate de cosasi.

- egreta mare si egreta mica se remarca printer altele prin frumoasele pene franjurate care le acopera spatele in perioada de reproducere.

- pelicanii, pasari mari, bune zburatoare, sunt re prezentati in delta prin doua specii.

- califarii poposesc pe falezele inalte de pe tarmul marii ca si pe intreg complexul lagunar Razim-Sinoe. Califarul alb cuibareste in numar mare in jurul Istriei, zona respectiva fiind declarata refugiu de migratie. Califarul rosu predomina in rezervatia de pe Insula Popina, din partea de nord a lacului Razim.

- cataliga se recunoaste usor din multimea pasarilor datorita picioarelor deosebit de inalte. Este foarte receptive fata de schimbarile produse in mediul pe care-l populeaza.

- ciocantorsul insoteste deseori colonii de cataligi, populand lagunele de pe tarmul marii, dar patrunde si in interiorul deltei.

Protejarea acestor teritorii ale deltei, a unor specii de animale si pasari a facut ca aici sa se mentina in mare masura echilibrul natural. Cu toate acestea, viata in rezervatie este influientata de orice modificare importanta survenita in intregul sistem ecologic deltaic.

Modificarile, in sens negative, asupra cadrului natural al deltei pot provoca si constructiile, transporturile, agricultura si chiar turismul. In unele cazuri, aceste consecinte sunt rezultatul anumitor dificultati de ordin ethnic, dar cel mai adesea se datoresc nepasarii, indiferentei sau comoditatii in gandire. Daca ne referim la turism, consecintele sale negativeasupra propriei "substante de existenta" se fac simtite in forme variate: aruncarea resturilor menajere si a ambalajelor produselor de catre turisti, la intamplare, distrugerea de puiet sau de plante, instalarea de corturi si patrunderea cu autoturismele in locuri neindicate, spalarea acestora in garlele, canalele si lacurile din delta, suprasolicitarea unor locuri, cu efecte dezastruoase pentru vegetatie.

Impotriva "poluarii turistice", generalizarea sentimentului de respect fata de natura reprezinta directia principala de actiune si pentru aceasta merita o deosebita atentie utilizarea sistematica si intensiva a tuturor mijloacelor educative.

In acelasi scop, Consiliul judetean Tulcea, prin decizia nr. 208/1980, a stabilit o serie de masuri pentru protejarea faunei si florei, a bazinelor piscicole amenajate in lunca si Delta Dunarii, in complexul de lacuri Razim-Sinoe;

- delimitarea terenurilor pentru parcarea autovehiculelor, rulotelor si instalarea corturilor numai din categoria celor neproductive in perimetrul constructibil al localitatilor

- interzicerea instalatii de corturi sau altor amenajari turistice pe grinduri, platforme, terenuri agricole, a celor din fondul forestier sau altor terenuri din lunca si Delta Dunarii

- confectionarea si plantarea la locuri vizibile de semen, indicatoare si panouri suggestive privind protectia florei si faunei, interzicerea circulatiei cu cu ambarcatiuni cu si fara motor, interzicerea pescuitului si vanatului in anumite zone din lunca si Delta Dunarii

- stabilirea anuala a traseelor de catre organizatorii de turism, pe Dunare, canalele, garlele si lacurile din lunca si Delta Dunarii

organizarea de catre unitatile de turism a punctelor de inchiriat ambarcatiuni pentru turisti, care se vor deplasa numai pe traseele si in zonele stabilite

- interzicerea circulatiei ambarcatiunilor cu motor, proprietate de stat si a ambarcatiunilor de orice fel, proprietate personala, in bazinele piscicolesi in rezervatiile naturale din lunca si Delta Dunarii, in complexul lagunar Razim-Sinoe.

Este de datoria fiecarui turist sa nu uite ca natura, tot ce are aceasta zona de la gurile Dunarii, trebuie sa incante nu numai generatiile actuale, ci si pe celelalte ce vor urma.