Parcul national cozia

PARCUL NATIONAL COZIA

1 . 1 . Descriere generala

Localizare si acces, drumuri existente pe raza PNC

PNC se afla situat in partea central-sudica a Carpatilor Meridionali, marginit la nord de Depresiunea Lovistei, stravechea Terra Loystha, o vasta arie incarcata de istorie, cu multe localitati, organizate odinioara in tinutul lui Seneslau, unde populatia continua traditiile si obiceiurile stravechi .

La vest, PNC este separat de restul Muntilor Capatanii prin culmile: Frasineiului, Dosul Pamantului si Valea lui Stan .

La sud, parcul este delimitat de dealurile subcarpatice prin Depresiunea Jiblea-Berislavesti .

La est, versantii abrupti ai Coziei, impunatori ai Sturului si Pietrei Soimului, il delimiteaza de Muscelele Topologului prin Saua Grosilor si mai la nord, se invecineaza cu Depresiunea Poiana .

Fata de depresiunile inconjuratoare ce au inaltimi relativ mici (500-700 m), Masivul Cozia se detaseaza net, aparand din departari ca o cetate de stanca cu abrupturi, cu contraforturi si cu o multime de turnuri marginale si interioare . Aceasta arie muntoasa este strabatuta, pe directia nord-sud, de apele raului Olt , care a sculptat Defileul Gura Lotrului - Cozia .

Teritoriul PNC este cuprins aproximativ intre: 24°10  si 24°26  longitudine estica, si 45°16 si 45°24  latitudine nordica .

Accesul in PNC se face in principal prin DN 7 (E 81), care este una din legaturile capitalei cu restul Europei . Distantele fata de principalele orase din apropierea PNC sunt de 25 km . pana la Rm . Valcea si 45 km . pana la Sibiu . Distanta pe DN7 (E 81) pana la Bucuresti este de 200 km .

Principalele drumuri de acces in PNC sunt prezentate in urmatorul tabel:

Drumuri de acces in PNC

Prin Defileul Oltului trece tronsonul de cale ferata Rm . Valcea-Sibiu cu urmatoarele statii de oprire pe raza PN Cozia: Pausa, Turnu, Cozia, Gura Lotrului, Calinesti (Betel) si Cornet .

Relieful

- relieful muntos, care ocupa o parte insemnata a teritoriului, favorizand mentinerea vegetatiei naturale, care in aceste arii nu a putut fi inlocuita de culturile agricole datorita reliefului accidentat;

- frecventa mare a calcarelor la zi, marcata in relief prin sectoare de chei si mici masive izolate cu versanti abrupti, hornuri, fisuri, vai seci, grohotisuri, care adapostesc o flora deosebit de interesanta;

- climatul relativ bland, cu influente submediteraneene, care a favorizat raspandirea unor specii relative termofile;

- in cadrul reliefului muntos exista o diversitate mare a tipurilor de habitat (entitate ecologica ce indica mediul de viata al speciilor, in acelasi timp abiotic, dar si biotic):

1 . Habitate din stancarii si pesteri

. Grohotis stancos al etajului montan;

. Grohotis calcaros si de sisturi calcaroase ale etajelor montane pana la cele alpine;

. Grohotis si sisturi metamorfice ale etajelor montane pana la cele alpine;

. Pante stancoase calcaroase;

. Pante stancoase acidofile;

. Grohotis si lespezi calcaroase;

2 . Habitate din padure

. pasuni impadurite;

. paduri tip Luzulo-Fagetum;

. paduri tip Asperulo-Fagetum;

. paduri acidofile cu Picea din etajul subalpin;

3 . Habitate din pajisti si tufarisuri

. diferite subtipuri de pajisti alpine si boreale;

. pajisti uscate cu mai multe subtipuri;

. pajisti calcaroase alpine;

. pajisti acide alpine;

. asociatii de liziera cu ierburi inalte higrofile;

. pajisti aluviale nord-boreale (probabil, de-a lungul raurilor de munte);

. fanete montane;

. fanete impadurite;

Multitudinii microformelor de relief din rezervatia complexa Cozia li se adauga covorul multicolor al plantelor si spectaculozitatea arborilor . Acestia din urma fie ca sint pini singuratici de pe politele inguste al bulzurilor, ce apar ca vajnici aparatori ai microformelor din apropiere, fie ca sint molizi, fagi sau goruni seculari aflati pe clinele mai domoale si cu expuneri sudice si sud-vestice ale muntelui . Ca rezultat al topoclimatului specific Coziei, semnalam faptul ca pe versantii sudici ai acestui masiv padurea de stejar urca pina la 1300 m, reprezentind cea mai inalta limita a ei din tara . Tot in Cozia trebuie subliniata existenta unei fisii de trecere intre padurile de fag si de molid, reprezentata prin mesteacan . Covorul vegetal al Coziei concentreaza o diversitate de plante apartinind speciilor central-europene (86%), endemice (80%), termofile (2,4%), subalpine (2%), alpine (1,2%), caucaziene (0,3%) . De remarcat ca multe dintre specii sint endemice Coziei (5,8%), fapt ce atesta o data in plus caracterul specific al conditiilor de mediu din acest masiv

Trasee turistice

In parc se pot face drumetii pe opt trasee mari, bine delimitate, care pornesc din localitatile din apropierea parcului Calimanesti, Caciulata, Pausa, Patesti, Dingesti, Valea Lotrului si Brezoi . Toate ajung ori in Virful Cozia, ori in Virful Naratu . Exista un traseu foarte mare de legatura, care merge pe Valea Lotrisorului - Naratu-Olanesti, dar inca nu este amenajat in totalitate, deoarece e o zona de conservare speciala unde s-au introdus masuri de management . Toate traseele sint marcate, ordonate si puse pe harti turistice . Pe linga drumetii pot fi practicate si sporturi, cum ar fi alpinismul pe versanti veriticali atit pe valea Lotrisorului, cit si in alte zone, expeditii in defileul Oltului, Cascada si cheile Lotrisor, Cascada Gardului, Bulzul .
Asa cum spuneam, obiectivele antropice sint foarte numeroase, in zona parcului aflindu-se numeroase vestigii istorice . De la cele antice, cum sint masa imparatului Traian, Castrul Arutela pina la numeroasele manastiri si schituri dintre care amintim manastirile Cozia, Turnu, Stinisoara si schiturile Cornet si Ostrov .

1 . C . F . R . Turnu - Manastirea Turnu - Saua La Troita - Valea Turneanu - Mt . Rotunda - Sub Varful Cozia - Cabana Cozia

2 . Bivolari (barajul Lacului Turnu) - Poiana La Musetel - Saua La Troita

3 . Satul Pausa - Saua La Troita - Manastirea Stinisoara - Stinca Coltul Lui Damaschin - Curmatura Vladesei - Saua Durduc - Sub Varful Ciuha Mica - Cabana Cozia - Stina Rotunda - Catunul Varateca - C . F . R Lotru

4 . Comuna Jiblea - Varful Pausa - Plaiul Calimanului - Muchia Vladesei - Saua Vladesei - Sub Varful Ciuha Mica - Cabana Cozia

5 . Satul Patesti - Muchia Vladesei - Curmatura Vladesei

6 . Cabana Cozia - Stina La Mocirle - Varful Omu - Satul Pricoare

7 . Stina La Mocirle - Poarta De Piatra

Traseele turistice au fost marcate si curatate In prezent este in curs de derulare proiectul "Potecile florilor in paradisul din Parcul National Cozia", care este unul dintre cele mai frumoase proiecte finantate pe ecoturism din Romania . Proiectul a fost selectat in cadrul Programului "Intarirea parteneriatelor pentru Conservarea Naturii si Ecoturism in Romania" de Fundatia pentru Parteneriat Miercurea Ciuc . Acest proiect are drept scop promovarea in Parcul National Cozia a unor servicii si produse de ecoturism bazate pe observarea si aprecierea naturii si a traditiilor locale legate de natura . Zona propusa pentru implementarea proiectului este partea nord-vestica a Parcului National Cozia si comunitatea care apartine de Primaria Brezoi . Zona are ca suport o mare si diversa bogatie de valori naturale si culturale, care confera un potential deosebit pentru dezvoltarea unor programe ecoturistice . Pentru imbunatatirea si promovarea unor servicii ecoturistice si conservarea naturii din Parcul National Cozia va actiona Administratia Parcului National Cozia, in parteneriat cu Consiliul Judetean Valcea, Asociatia Pro-Turism "Nedeea Valceana" din Brezoi si Consiliul local Brezoi . In luna iunie salariatii administratiei Parcului National Cozia, impreuna cu partenerii din proiect, silvicultori, elevi si cadre didactice de la Scoala din Valea lui Stan au efectuat deja igienizarea traseelor turistice Gura Lotrului - Varful Cozia; Brezoi - Varful Narautu si Brezoi - Dobra - Calinesti, trasee care vor deveni consacrate in interiorul parcului pentru turistii carora le plac plimbarile in natura . De asemenea, in prezent se desfasoara actiuni de refacere a marcajelor turistice pe trasele igienizate, cu pornire de la Brezoi .

Clima

Asezarea geografica a Masivului Cozia, protejat la nord de curenti reci si precipitatiile excesive, prin culmile Muntilor Fagaras si influentat la sud de curenti calzi, submediteraneeni, care urca pe Defileul Oltului, precum si de structura mineralogica a rocilor, in care predomina gnaisul de Cozia in nord si calcarele in sud, sau de pozitia izolata a vailor si stancilor, favorizeaza formarea de microclimate locale, caracterizate in general prin temperaturi si precipitatii moderate .

Clima in general este mai calda decat in restul Carpatilor Meridionali, avand o temperatura medie anuala de circa +3 . 3 C si o medie a precipitatiilor de 1015mm/an, inregistrate in zonele inalte ale masivului . Pe masura ce altitudinea scade, temperatura creste si precipitatiile scad, ajungandu-se la valori medii anuale de +10 C si respectiv 700 mm in zona Defileului Oltului . Amplitudinea termica in Masivul Cozia nu este mare (19 . 7 C) , aspect care denota un regim termic moderat . In zona de munte numarul zilelor ploioase este de 150 - 160 pe an . Formele precipitatiilor, precum si repartitia lor pe anotimpuri, reprezinta abateri de la regulile generale pentru tara noastra .

Stratul de zapada depaseste rareori 100 cm . Astfel, pe culmile cele mai inalte, uneori persista zapada pana in luna iulie, aceasta reprezentand o sursa importanta de umiditate necesara plantelor (statia Parang) .

Regimul pluviometric este echilibrat in timpul anului, cele mai mari precipitatii inregistrandu-se in lunile mai, iunie, iulie . De obicei nu se inregistreaza perioade de seceta, iar frecventa ploilor torentiale este scazuta .

Regimul eolian este influentat de asezarea geografica a Masivului Cozia, constatandu-se vanturi predominante din sud, sud-vest si nord-vest cu viteze mai mici primavara si mai mari toamna . Iarna se pot inregistra vanturi cu viteze de peste 3m/s care strabat Defileul Oltului .

Hidrologia

Apele de suprafata

Ca o caracteristica a intregii retele hidrografice a zonei studiate se remarca orientarea cursului raurilor pe o directie nord-sud . Intreaga retea hidrografica a zonei este tributara raurilor Olt si Jiu, prin afluenti directi sau indirecti de dreapta, respectiv de stanga ai acestora, cu o directie de curs, in linii mari, de la nord la sud .

Principalele rauri care strabat zona si constituie cea mai importanta resursa de apa sunt, de la vest la est:Costesti,Bistrita,Romani,Luncavat,Oltet,Gilort

Toate raurile care dreneaza Parcul National Cozia sunt tributare Oltului, fie direct (Baiasul, Lotrisorul, Pausa, Calinestiul), fie indirect prin colectarea acestora de Lotru (Vasilatu etc . ) . Prin barajele construite pe Olt s-au format mai multe lacuri de acumulare, dintre care cel situat in amonte de Cozia se afla pe teritoriul parcului .

Caracterul hidrografic dominant al regiunii il constituie orientarea radiara si divergenta a vailor care isi au obarsia in nordul orohidrografic din partea centrala a Masivului Cozia . In ceea ce priveste Masivul Cozia, periferic, apele sunt colectate de o retea inelara, ce inconjoara dar si delimiteaza Masivul : Oltul impreuna cu cei doi afluenti ai sai: Baiasul in nord si Coisca in sud .

Apele subterane

Au fost foarte active, generand numeroase fenomene endocarstice, reprezentate prin numeroase pesteri, la care se adauga numeroase fenomene exocarstice de mai mica amploare: ponoare, izbucuri, vai seci, chei . Acestea sunt localizate in zonele carstice Buila-Vanturarita (bazinele raurilor Costesti si Bistrita), zona Cheile Oltetului si zona Cheile Galbenului .

Intreaga retea hidrografica a Masivului Cozia apartine bazinului Oltului, acestuia revenindu-i direct sau prin intermediul Baiasului si Salatrucelului toate apele scurse de pe suprafata masivului si implicit a parcului . Paraul Baiasului este cel care dreneaza versantii nord-estici ai Masivului Cozia si nordici ai aceluiasi masiv inclusi in Parcul National Cozia . Paraul Coisca dreneaza apele de pe versantii sud-estici ai Coziei

In ansamblu, suprafata parcului prezinta o densa retea hidrografica, deseori adanc incrustata in masa cristalina a gnaisului . Din punctul de vedere al regimului hidrologic, reteaua hidrografica aferenta Parcului National Cozia se incadreaza in tipul carpatic-meridional, cu ape mari primavara si la inceputul verii si cu posibilitatea aparitiei viiturilor in timpul verii (dupa ploi cu caracter torential) si la sfarsitul iernii .

Cascade:Gardului,cu o lungime de 20 m

Biodiversitate

Habitatele montane de pe raza Parcului National Cozia sunt de o categorie aparte, create chiar de conditiile stationale specifice acestei regiuni . Suportul majoritar al acestor habitate � formatiunea cristalofiliana cunoscuta sub denumirea 'gnais de Cozia', precum si microclimatul de adapost in general mai cald si mai uscat decat in zonele muntoase inalte situate in partea de miaza-noapte a parcului au favorizat existenta unor formatiuni biologice care surprind prin originalitatea si diversitatea lor . Ca un vestmant scump, padurile imbraca aproape tot acest taram muntos, ramanand doar cateva fete verticale din piatra unde arborii nu si-au putut fixa radacinile . Dar si aici indraznesc sa se agate fire de iarba, arbusti si buchete de flori care poarta cu ele de milenii taina existentei lor . Gorunul a gasit conditii de vegetatie prielnice la altitudine de peste 1300 m . , ajungand in apropierea molidisurilor pure de sub stancile Foarfecii, vegetand astfel la cea mai mare altitudine din tara, aceasta fiind o interesanta inversiune de asezare a etajelor de vegetatie . Bradul si fagul coboara pana la 300-400 m . , aproape de altitudinea la care curge Oltul in defileu . Pe unele locuri din Naratu si Foarfeca coexista intr-un amestec aproape intim bradul cu gorunul . Printre palcurile de molid apar exemplare de anin de munte, mesteacan de Cozia, salcie pitica � amestecurile si asocierile de tot felul fiind dintre cele mai interesante .

Cota maxima a ecosistemelor valoroase din punctul de vedere al biodiversitatii o intalnim in zona centrala a parcului - zona rezervatiilor stiintifice si naturale . Aceasta este situata in general la altitudinea de peste 1000 de metri si include relieful de stancarie cu vegetatie instalata pe suportul geologic al gnais-ului de Cozia . Din punct de vedere botanic exista aici una dintre cele mai valoroase si pitoresti colectii de plante din judetul Valcea si poate chiar din tara . Doar sub aspect floristic, in acest spatiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative prin forma, port, cromia si persistenta florilor . Se gasesc laolalta plante alpine, subalpine (lana caprelor, firuta, afinul) plante termofile (scumpia, rototelele coziei, pesma), numeroase plante endemice (trandafirul de Cozia, macesul argesean) si plante rare (garofita de munte, iedera alba, laleaua pestrita, mixandrele de stanca, floarea de colt) . Legat de mozaicul habitatelor din aceasta zona se gaseste si un valoros patrimoniu faunistic . Intalnim aici vietuitoarele prezente in piramida trofica a muntilor din tara noastra avand in varf ursul brun si la baza o multime de specii cu numerosi reprezentanti . Mentionam: capra neagra si rasul � podoabe ale faunei din Parcul National Cozia . Pe stancariile insorite din zona Turnu si Basarab se intalneste vipera cu corn iar in covorul de frunze cazute si pe sub blocurile de stanci insorite traieste scorpionul mic, specie termofila de origine mediteraneana .

Defileul Oltului, parte integranta a Parcului National Cozia este un coridor ecologic deschis pasarilor in migratia lor spre Europa centrala si de nord, iar alte specii sudice utilizeaza acest culoar in extinderea arealului lor (ex . : lastunul de stanca) .

Parcul include ecosisteme nealterate efectiv de catre activitatea umana, cu specii de plante si animale care necesita protectie stricta, precum si endemisme specifice masivului Cozia sau Romaniei, cum ar trandafirul de Cozia, iedera alba, floarea de colt, laleaua pestrita, iar dintre animale cocosul de munte, capra neagra si multe altele .

Muntii din aceasta zona nu sunt foarte inalti, usor accesibili, iar frumusetea deosebita a peisajelor ce pot fi intalnite fac din Parcul Cozia o zona turistica Acest complex de factori, corelat cu pozitia fata de centrele genetice si caile de migratie a florei si a faunei, a determinat existenta unor elemente foarte diferite: eurasiatice, europene si central-europene, alpinocarpatice,submediteraneene, carpato-balcanice, ca si o serie de specii endemice sau subendemice .

Elementele predominante sunt, in general, cele eurasiatice (22,6%), care impreuna cu cele europene(13,2%) si europene centrale (11,2%) cuprind jumatate din totalul speciilor . Urmeaza apoi cele circumpolare:9,6℅; balcanice-dacice: 8,3%; alpine: 8,1%; alpine centrale: 6,8%; endemice: 6,8%; continentale: 4,9%;mediteraneene: 4,9%; ubicvestre: 3,6% .

Stancariile calcaroase, insorite, care beneficiaza de un topoclimat de adapost, prezinta o serie de asociatii floristice interesante; se evidentiaza pajistile de stancarie dominate de argintica (Dryas octopetala),relict glaciar ce constituie aici unul dintre cele mai puternice genofonduri din tara . Se intalneste si cetina de

negi (Juniperus sabina frecvente in Cheile Folea si Cheile Costesti), ca si diverse plante ierboase: afin(Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis idaea), afin vanat (Vaccinium uliginosum), Loiseleuria procumbens,oarte cunoscuta si apreciata pe plan national .

1 . 2 Edificii religioase
Manastirea Horezu din Romanii de Jos (la 6 km de Horezu), cel mai important ansamblu de arhitectura religioasa din epoca brancoveneasca, un punct culminant al artelor din Tara Romaneasca in sec . XVII . A fost ridicata de Constantin Brancoveanu intre 1690 - 1697 . Biserica mare este decorata in exterior cu scuplturi in piatra (cu motive florale), iar pictura interioara are o mare valoare deoarece, pe langa scenele religioase, pictorii au realizat si o galerie de portrete ale Brancovenilor, Basarabilor si Cantacuzinilor . Legenda spune ca, pentru a nu fi surprinsi de turci, constructorii au zidit biserica numai noaptea cand cantau huhurezii (de aici si numele) . In jurul bisericii, au fost ridicate chiliile, casa domneasca, turnul-clopotnita . Manastirea Cozia (la 2 km de Calimanesti la 20 km de Ramnicu Valcea), unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din sec . XIV si un punct de plecare pentru arhitectura de influenta bizantina in Tara Romaneasca . Biserica mare a fost zidita intre 1386 - 1388 de Mircea cel Batran si atrage atentia prin eleganta si armonia proportiilor, bogatia de ornamentatii si exceptionala valoare a picturii . Aici se afla mormantul lui Mircea cel Batran, unul dintre cei mai gloriosi voievozi din istoria poporului roman, precum si mormantul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul . Bisericuta bolnitei (in stanga soselei), denumita si "giuvaier al veacului XVI" (datorita personalitatii si finetei executiei) a fost ridicata de Radu Paisie in 1543 . Detine un valoros muzeu de arta religioasa, ce include si vechi tiparituri si manuscrise, obiecte de podoaba . Manastirea Govora (la 3 km de Baile Govora si la 20 km de Ramnicu Valcea), mentionata intr-un document inca din 1488 . A fost rezidita de Vlad Calugarul si de Radu cel Mare, iar in sec . XVII, Matei Basarab o restaureaza si aduce aici o tiparnita la care s-a imprimat (in 1640) "Pravila de la Govora", cea mai veche culegere de legi tiparita in Tara Romaneasca . In timpul lui Constantin Brancoveanu complexul monastic a fost amplificat si s-a construit biserica actuala care pastreaza o pictura interioara de mare valoare (1711) . Are un mic muzeu unde se afla expuse obiecte de arta feudala, vechi manuscrise si tiparituri, obiecte de cult . Manastirea Bistrita (la 6 km nord de Costesti), construita intre 1491 - 1492 de boierii Craiovesti, a fost avariata in 1508 de Mihnea cel Rau, deoarece ctitorii ei se ridicasera impotriva acestui domnitor . Ulterior, Craiovestii au refacut biserica . Din vechiul complex s-a pastrat doar biserica bolnitei, construita de banul Barbu Craiovescu intre 1520-1521 . Actuala biserica este o constructie din 1856, pictata in interior de Gh . Tattarescu . Manastirea Arnota (la 15 km de Horezu si la 54 km de Ramnicu Valcea), ctitorie a lui Matei Basarab din 1633 - 1636, domnitor al carui mormant se afla aici . Picturile murale interioare au fost executate in 1644 de Stroe Zugravu si au o mare valoare artistica si documentara . Manastirea a fost un focar de cultura romaneasca, in prezent detinand un mic muzeu de arta religioasa . Manastirea "Dintr-un lemn" de la Francesti (la 10 km de Baile Govora si la 27 km de Ramnicu Valcea), intemeiata la sfarsitul sec . XVI si inceputul sec . XVII . Conform legendei, biserica a fost realizata dintr-un singur trunchi de stejar, de Preda Brancoveanu intre 1634 - 1635 . Peretii interiori ai bisericii au fost pictati intre 1714 - 1716, picturi care se pastreaza si astazi . Schitul Ostrov de la Calimanesti, construit pe o insula, in mijlocul raului Olt (langa Calimanesti) de domnitorul Neagoe Basarab si sotia sa, Despina . A fost terminata in 1522 dupa moartea lui Neagoe Basarab . O veche legenda spune ca aici s-a adapostit Teofana, mama lui Mihai Viteazul, ca sa scape de turci, dupa moartea fiului sau . Biserica Cetatuia din Ramnicu Valcea (sec . XV), starneste interesul vizitatorilor prin faptul ca aici au fost ucisi, in 1529, voievodul Radu de la Afumati si fiul sau Vlad de boierii razvratiti in urma incercarilor domnitorului de a schimba politica de supunere fata de imperiul ottoman . Schitul Turnu (la 3 km de Calimanesti), din 1676, interesante sunt chiliile sapate se sihastri chiar in gresia muntelui . Schitul Iezer de la Baile Olanesti, biserica ridicata in 1559 de domnitorul Mircea Ciobanu si sotia sa, Doamna Chiajna . Biserica actuala a fost zidita in sec . XVIII . Episcopia Ramnicului din Ramnicu Valcea, cladirile initiale, ridicate in sec . XVI, nu se mai pastreaza . Actuala biserica mare, construita in 1856, a fost pictata de Gh . Tattarescu . Biserica de lemn de la Baile Olanesti, denumita si "Biserica lui Horea", dateaza din 1746 si are o turla de 21 m inaltime . Biserica "Sf . Nicolae" din Caineni (1733 - 1769), pastreaza picturile murale initiale, de o mare valoare, atat in interior cat si pe fatade . Alte edificii religioase: Biserica "Vovidenia" de la Dobrusa, comuna Stefanesti (sec . XV), Biserica "Sfanta Paraschiva" din Ramnicu Valcea (1557 - 1587), Manastirea Cornetu de la Racovita (la 9 km de Brezoi si la 58 km de Ramnicu Valcea), din 1666 .

Edificii culturale
Muzeul memorial "Nicolae Balcescu" din Nicolae Balcescu, comuna Milcoiu, unde s-a nascut marele democrat revolutionar roman, despre care Nicolae Iorga scria: "aceasta figura palida si trista, in care se leaga la un loc energia patriotului, caldura de inima si frumusetea de stil a poetului, alaturea cu rabdarea si constiinta istoricului" . Muzeul evoca principalele momente ale revolutiei de la 1848 si din viata lui N . Balcescu . Casa memoriala "Anton Pann" din Ramnicu Valcea, amenajata in cladirea in care a locuit o perioada autorul "Povestei vorbei" (casa construita la sfarsitul sec . XVIII in stil romanesc) . Expune obiecte care au apartinut lui Anton Pann, "cel istet ca un proverb" . Alte edificii culturale: Muzeul viei si vinului de la Dragasani, Muzeul satului valcean de la Bujoreni, muzeu etnografic in aer liber (la 6 km nord de Ramnicu Valcea) .

Etnografie
Principalul centru etnografic al judetului este Horezu (la 35 km de Ramnicu Valcea), cunoscut ca unul dintre cele mai reprezentative centre de ceramica din Romania, cu expozitie etnografica permanenta si targuri traditionale . Mesterii locali produc ceramica de calitate superioara, cu o frumoasa decoratie . Ei lucreaza in special strachini si farfurii si folosesc o gama larga de culori si de motive decorative . Alte centre: Vaideeni (renumit pentru tesaturi si port traditional popular), Barbatesti (cusut, tesut, cojocarit) .

1 . 3 Masurarea atractivitatii

2 . 1 . 5 . 2 . Vecinatatea Parcului National Cozia

1 . Zonele culturale Berislavesti, Brezoi, Calimanesti, Perisani, Racovita, Salatrucel, in care principalul obiectiv este protejarea culturii specifice si a practicilor traditionale durabile ale comunitatilor al caror teritoriu include PNC . Obiectivele si prioritatile de management principale sunt legate de obiceiurile si traditiile locale: pasunatul de transhumanta sau sezonier, targurile, mestesugurile, folclorul si specificul unor comunitati din zona .

2 . Zone ecologice . Din aceasta categorie fac parte habitatele si ecosistemele care se afla in afara limitelor PNC . In aceste zone principalul obiectiv este declararea unor situri Natura 2000 . Prin Planul de actiuni se impun masuri de evitare a fragmentarii acestor habitate pentru mentinerea si protejarea unor specii de flora si fauna salbatica . Acestea sunt:

- coridorul cuprins intre PNC si PN Buila Vanturarita;

- coridorul intre PNC si Muntii Fagarasului;

- coridorul intre PNC si ariile naturale protejate din zona Muntilor Lotrului;

- padurile cvasivirgine si virgine aflate in UP-urile din care este constituit PNC, dar situate in afara limitelor parcului .

3 . Zone de educatie si recreere .

Prin activitatile din aceste zone se reduc presiunile asupra unor locuri foarte frecventate din interiorul PNC, unde pot fi afectate biodiversitatea sau starea peisajelor (ex . poiana de la Stanisoara, poiana de la Lacul Porcului etc) . Acestea sunt:

- poiana Pausa, din imediata apropiere a fondului forestier de pe Valea Pausa;

- poiana Turnu, din apropierea Garii Turnu, limitrofa fondului forestier;

- poiana Bivolari, din apropierea castrului roman Arutela;

- poienile din apropierea raului Lotru, in zona Brezoi ;

- poienile de pe Valea Calinesti, in amonte de localitatea Calinesti, limitrofe fondului forestier;

- poienile din apropierea Vaii Baias, pe partea stanga tehnica a raului, limitrofe fondului forestier;

- poiana de la Rosia, in apropierea Vaii Rosiei, limitrofa fondului forestier;

- poiana Grosi .

In poienile de mai sus se pot desfasura activitati de educatie si recreere in special pentru elevi si studenti .

2 . 2 . Descrierea mediului fizic

2 . 2 . 1 . Geologie

Din punct de vedere geologic, suprafata parcului se suprapune in principal formatiunilor cristaline ( partea centrala si nordica), si intr-o mai mica masura formatiunilor sedimentare situate in sudul zonei cristaline dispusa sub forma unei fasii cu orientare generala vest-est, de o parte si alta a Oltului .

In perimetrul parcului, suprafata cea mai intinsa este ocupata de formatiuni cristalofiliene cunoscute in literatura de specialitate sub denumirea de « gnaise de Cozia » . Caracteristice pentru muntii de gnais ai Coziei sunt pantele lor foarte inclinate de 50°-70°, pe care din acest motiv solul se formeaza anevoios . Se intalnesc in parc si formatiuni sedimentare . Pe teritoriul muntilor Cozia si Naratu, breciile ocupa perimetre destul de importante . O parte din aceste brecii au fost incluse inca de la sfarsitul secolului trecut in asa zisele « brecii de Brezoi » . Dupa definitia originala, « brecia » sau " formatiunea  de Brezoi" reprezinta formatiuni sedimentare prejurasic-superioare alcatuite din brecii, greu de deosebit de fundament . Pe baza unor cercetari recente, s-a stabilit ca in regiune exista cel putin patru categorii de brecii de geneza si varsta diferite, care nu pot fi incluse intr-o singura formatiune . Cele mai vechi formatiuni sedimentare din regiune apar pe versantul drept al Vaii lui Stan, context mai larg cu ocazia discutarii structurii Vaii Oltului . S-a stabilit ca acest masiv apartine unitatii supragetice . Un alt element structural important reprezinta falia Cozia, care delimiteaza la nord cristalinul de Cozia fata de sedimentarul din depresiunea Brezoi-Titesti .

In ansamblu, masivul Cozia se prezinta ca o cuta anticlinala, cu o serie de cute secundare pe flancul sudic . Din punct de vedere geologic, Cozia are o structura interesanta . In realitate, apartine zonei sisturilor cristaline ale Carpatilor Meridionali, dar depresiunile amintite sunt alcatuite atat inspre sud cat si inspre est, pe suprafete apreciabile din roci tertiare . Cea mai mare parte a regiunii centrale a Coziei este alcatuita din grano-gnaise cu ochiuri mari de microclin, asa zisul gnais de Cozia, care incepe cu Muntele Foarfeca, din malul drept al Oltului si reapare peste Cozia ca un brau orizontal ingust, pana la raurile Topolog, Arges si Valsan . Acest gnais de Cozia a fost taiat de raul Olt, precum si de afluentii sai . Caracteristice pentru gnaisele de Cozia sunt pantele lor foarte inclinate, iar din acest motiv solul se formeaza anevoios . Partea rasariteana a masivului se deosebeste prin morfologie, prin vegetatie fata de versantul apusean . Astfel, in timp ce partile stancoase ale versantului de apus sunt acoperite mai uniform de paduri, pe versantul rasaritean se afla turnuri, brane si pereti stancosi lipsiti de vegetatie, cu jgheaburi inguste si inierbate . Aceasta parte este cea de deasupra manastirii Stanisoara, care atrage atentia cercetatorului ce trece pe aici .

2 . 2 . 2 . Geomorfologia

Parcul National Cozia situat in masivele Cozia-Naratu-Doabra, prezinta caractere specifice din punct de vedere geomorfologic, de unde si denumirea de relief de tip Cozia . Masivul Cozia este un " horst" izolat . Versantul nordic este abrupt, iar cel sudic prelung .

In alcatuirea geomorfologica a Parcului National Cozia se disting trei elemente majore: Masivul Cozia, Masivul Naratu si Defileul Oltului . La acestea se adauga sectorul Doabra cuprins intre Valea Lotrului si Valea Paraului Negoi, la nord de Valea Calinesti . Desi vor fi descrise separat, acestea realizeaza un ansamblu al carui rezultat il putem admira vizitand cel putin o parte din parc, sau numai strabatand Valea Oltului .

Cercetarile geomorfologice au evidentiat particularitatile masivului, care constau in gruparea culmilor mai inalte, sub forma de muchii, cu varfuri ascutite si insotite de abrupturi . Relieful de tip Cozia este reprezentat de versanti foarte abrupti si inaccesibili, cu inclinari de 45-60 , etajarea aproape concentrica a treptelor hipsometrice de la 300 m la 1600 m altitudine . Alcatuirea structurala este relativ omogena, fiind individualizate doua unitati structurale principale: unitatea central-nordica a formatiunilor cristaline (in principal gnaise) si unitatea sudica a formatiunilor sedimentare .    

Masivul Cozia si Muntele Naratu au o pronuntata asimetrie intre versantul nordic, foarte abrupt si versantul sudic mai prelung cu pante mai domoale . Aceasta asimetrie este datorata faliei Brezoiului, falie in lungul careia zona muntoasa a cunoscut o inaltare de peste 1000 m . In zona cristalina poate fi semnalata foarte rar prezenta suprafetelor plane sau relativ plane . Chiar daca Masivul Cozia se individualizeaza prin relieful de tip Cozia si prin gnaisul ocular de Cozia, ambele prezente si in Masivul Naratu, se cuvine sa adaugam si elementele de microrelief specific ce aduc un surplus de originalitate acestui masiv . Aceste microforme, modelate in regim periglaciar, constituie elemente deosebite de atractie . Intre ele se pot aminti portalurile, grotele si chipurile antropo si zoomorfe . Portalurile sunt elemente in forma de arcada care reprezinta pe alocuri chiar porti de trecere de pe un versant pe altul . Dintre acestea amintim: Poarta Omului, Poarta de Piatra, Poarta Banului, Poarta Turnului, Poarta de sub Durduc etc . .

Grotele au cea mai mare raspandire in intreg masivul Cozia . Fiind modelate in sisturi cristaline, mai rar in gresii se pot aminti: Grota Haiducului, Grota Ursilor, Grota lui Meletie etc . . Numeroase stanci privite din anumite pozitii prezinta asemanari cu chipul uman sau cu diverse animale . Intre formele reprezentative se pot aminti : Baiatul si Fata, Mosneagul, Ursul, Vidra, Mos Gerila etc . . Relieful Coziei, cu o diferenta altitudinala de circa 1360 m intre Valea Oltului si Varful Cozia si de aproximativ 1000-1100 m fata de plaiurile si depresiunile limitrofe se caracterizeaza printr-un pronuntat caracter dinamic: diferente foarte mari altitudinale pe suprafete restranse, abrupturi spectaculoase si inaccesibile . In esenta, masivul se evidentiaza "ca o cetate de stanca zidita din abrupturi si sprijinita de contraforturi si numeroase turnuri marginale si interioare" .

2 . 2 . 5 . Solurile

Caracterele invelisului de sol din aria P . N . Cozia reflecta influenta puternica a particularitatilor morfologice ale reliefului asupra naturii si distributiei solurilor . Altitudinea determina distribuirea etajata a solurilor specifica muntilor mijlocii . Partea superioara a muntilor este acoperita de spodosoluri, iar cea inferioara este reprezentata de soluri din clasa cambisolurilor .

Gnaisul de Cozia isi pune amprenta asupra trasaturilor de baza ale invelisului de sol . Partea cea mai inalta a Masivului Cozia este acoperita de spodosoluri . In general calitatea spodosolurilor implica masuri antierozionale . Cea mai mare parte a suprafetei P . N . Cozia, reprezinta un domeniu de dezvoltare a cambisolurilor . Dintre cambisoluri sunt foarte bine reprezentate solurile brun acide pe fatada vestica a masivului Cozia, in estul si sudul aceluiasi masiv, dar si pe fatada estica a Naratului . In nordul Muntilor Coziei, dar si pe dreapta Oltului, solurile brun acide sunt asociate cu litosoluri .

2 . 3 . Descrierea mediului biologic

2 . 3 . 1 . Flora

Padurile imbraca in proportie de 95% masivele Cozia, Naratu, Doabra-Calinesti . Principalele etaje de vegetatie existente sunt reprezentate de padurile etajate , in functie de altitudine, de la 300 m la 1667 m . Compozitia generala a padurilor din Parcul National Cozia este constituita majoritar din fag (57%), gorun (14%), molid (18%) si specii de amestec: carpen, cires, tei, mojdrean, etc . (11%) . Suprafata arboretelor cu varsta de peste 80 de ani este de 62%, iar arboretele naturale cvasivirgine insumeaza peste 6000 ha . Valoarea stiintifica a Parcului National Cozia o constituie existenta pe suprafete intinse a ecosistemelor forestiere si de pajisti naturale, putin modificate de om, de o mare originalitate si variabilitate . Existenta concentrata a acestor ecosisteme variabile se datoreaza formatiunii geologice majoritare - gnaisul-relieful de tip "horst" si pantelor abrupte cu expozitii diverse, factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate .

Flora micologica . Pana in prezent au fost identificate peste 402 specii de ciuperci . Numarul combinatiilor ciuperci-substrat este de 630 specii, foarte multe ciuperci parazitand un numar mare de plante . De pe teritoriul parcului au fost descrisi patru taxoni noi pentru Romania : Anthracoidea rupestris, Melampsoridium alni, Peronospora eynoglossi, Tamularia thesii .

Dintre licheni au fost identificati 71 taxoni . Muntele Cozia prezinta un interes deosebit si din punct de vedere lichenologic . Comunitatile de licheni de pe scoarta arborilor, le consideram drept sinuzii si le vom trata ca subordonate formatiunilor forestiere in care vegeteaza .

Muschii . Dintre briofite au fost inventariate in total 199 specii . Dintre acestea 41 fac parte din clasa Hepaticae, iar 158 din clasa Musci . Cercetarile s-au efectuat in toate formatiunile vegetale ale muntelui, si s-au recoltat materiale saxicole 35 , tericole 34 , corticole 20 , poliedafice si supralignicole 11

Flora cormofitica . Din cercetari a rezultat o lista de 932 taxoni . Endemitele locale sunt in numar de 6: Achillea coziana, Centaurea coziensis, Galium baillonii, Rosa x argesana, Rosa coziae, Stipa crassiculmis ssp . heterotricha . Endemitele carpatice sau dacice au un rol aparte in Masivul Cozia: Thlaspi dacicum, Thymus comosus, Genista tinctoria oligosperma, Draba simonkaiana, Doronicum carpaticum, Dianthus henteri, Dianthus spiculifolius, Cirsium boujartii, Athamanta turbith ssp . hungarica,Sorbus cretica, Cerastium banaticum, Koeleria transsilvanica etc . Dintre speciile rare mentionam : Leontopodium alpinum, Daphne blagayana, Gentiana acaulis, Primula halleri, Stipa crassiculmis ssp . heterotricha, Lilium carniolicum ssp . jankae, Lilium martagon, Iris ruthenica, Ophrys fusca, Limodorum abortivum etc .

De asemenea, avem si specii de interes comunitar, cum ar fi galbenelele - Ligularia sibirica, specie protejata conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC, fiind inclusa si in Conventia de la Berna . O caracteristica specifica a conditiilor ecologice de interferenta fitoclimatica diferita o constituie patrunderea in masivul Cozia a unor specii forestiere xerofil-termofile meridionale dinspre Muntii Banatului, cum ar fi: mojdreanul (Fraxinus ornus), nucul (Juglans regia), scorusul grecesc (Sorbus graeca), scumpia (Cotynus coggygria), etc . , care vegeteaza la altitudini de circa 700m si mai ales a gorunului mediteranean (Quercus delechampii, Quercus polycarpa), care urca pana la 1200-1300m, record altitudinal in Carpati . Se remarca interferenta speciilor eurasiatice cu cele meridionale si atlantice, la care se adauga endemitele carpatice si endemitele locale .

In anexa 2 . 3 . 1 . Se afla speciile de plante protejate din PNC

2 . 3 . 2 . Vegetatia

Muntele Cozia prezinta un interes deosebit prin pozitia sa izolata din Carpati, prin structura sa geologica, precum si prin flora sa interesanta . Muntele Cozia este un loc cu o flora de tip special, unde in afara de elemente floristice ale Europei Centrale, flora se mai imbogateste si cu alte plante provenite din mai multe colturi ale globului, cum sunt Caucazul, Alpii, Balcanii, tinuturile mediteraneene si regiunile circumpolare ale Europei sau ale Asiei .

Se poate vorbi de o inversiune de asezare pe verticala a vegetatiei, diferita de la un versant la altul : gorunul urca in Cozia pana la 1350 m, impreuna cu alte elemente termofile Fraxinus ornus, Allysum murale, Stipa crassiculmis ssp . heterotricha) . De asemenea unele elementele ale vegetatiei boreale si subboreale sunt prezente la altitudinea de peste 1600 m si numai pe versanti umbriti . Totodata, bradul si fagul coboara mult altitudinal, pana la 300-400 m pe vaile umbrite luand locul gorunului . Se realizeaza astfel vecinatati de ecosisteme forestiere atipice si unice, cu flora indicatoare specifica fiecarui ecosistem . Una din particularitatile vegetatiei o constituie faptul ca pe distante relativ mici se intalnesc numeroase statiuni forestiere si zone fitoclimatice cuprinse in subetaje (de la gorunete de deal pana la molidisuri de limita, care in mod natural vegeteaza la mari departari altitudinale si spatiale . Existenta acestor ecosisteme variabile se datoreaza formatiunii geologice majoritare (gnaise), reliefului de tip horst si pantelor abrupte cu expozitii diverse, factori care au contribuit la crearea unor microclimate locale foarte diversificate . In ansamblu, invelisul vegetal al Parcului National Cozia este organizat pe 38 asociatii vegetale, identificate pana in prezent .

2 . 3 . 3 . Scurt istoric al cercetarilor botanice

Primele cercetari in masiv au fost realizate de Ulrich Hoffmann in anul 1862, datele fiind publicate de D . Brandza . Tot atunci acesta descopera si specia Gallium baillonii, studiata apoi corologic de Erika Schneider-Binder (1973), taxon considerat azi endemit local . Date asupra florei avem si de la G . P . Grintescu si T . Savulescu . Dumitru Tataranu cerceteaza muntele Cozia in 1948, iar in 1955 E . I . Nyarady cerceteaza vegetatia muntelui Cozia si publica taxoni deosebit de interesanti .

In 1988, G . Coldea si Adriana Pop publica date interesante despre vegetatia acestor munti in lucrarea intitulata "Cercetari fitocenologice in Muntele Cozia" . Alte informatii botanice au publicat si I . C . Banu si Maria Ciurchea . Nu s-au facut cercetari asupra algelor din parc .

K . Bartok a publicat un studiu asupra lichenilor din muntele Cozia intitulat « Comunitati de licheni din muntele Cozia » in anul 1990 . Lucrarea « Contributii la cunoasterea vegetatiei din Defileul Oltului » a fost realizata de V . Sanda, A . Popescu si M . I . Doltu . In 1993, Universitatea din Bucuresti a elaborat Studiul de Fundamentare al Parcului National Cozia .

In 2001 si 2002, Marilena Onete publica materiale referitoare la vegetatia muntelui Cozia . In anul 2004, Gh . Ploaie publica cartea intitulata Parcul National Cozia .

Speciile mediteraneene si pontic-mediteraneene s-au bucurat si ele de o atentie deosebita din partea cercetatorilor, fiind descrise si enumerate de: V . Sanda, A . Popescu, M . Doltu . In afara de cei amintiti, un numar insemnat de botanisti s-au ocupat de studiul florei masivului: D . Brandza, D . Grecescu, I . Dumitriu-Tataranu, E . Nyarady, Maria Ciurchea, Gh . Dihoru, G . Negrean, Gh . Ploaie, N . Donita etc .

2 . 3 . 4 . Fauna

Fauna de nevertebrate este bogata, insa insuficient cunoscuta . In zona Parcului National Cozia se afla numeroase specii de nevertebrate care contribuie la mentinerea echilibrului ecologic . Cel mai frecvent se intalnesc specii de coleoptere, lepidoptere, orthoptere, colembole si aranee, in timp ce alte grupe ca chilopodele, formicidele si lumbricidele apar sporadic . Dintre coleoptere merita amintit Carabus aluntensis, o specie endemica . Orthopterele, in numar de peste 30 de specii sunt raspandite atat in pajistile golului de munte, cat si in etajele inferioare . Retine atentia specia Chortippus paralellus evidentiata in sectoarele inalte aproape de varful Cozia . Sunt de asemenea remarcabile speciile rare : Odontopodissima carpathica, Isophia harzii si Chortiphus acroleucus, ultimele doua specii fiind endemite ale Masivului Cozia .

O mentiune aparte trebuie facuta si pentru arahnide, dintre care se evidentiaza pseudoscorpionul Neobisium carpathicum, specie termofila protejata, de origine mediteraneeana, frecventa atat in Masivul Cozia cat si in Naratu .

Cercetarile intreprinse au avut ca finalitate identificarea unui insemnat numar de specii de nevertebrate, mai ales insecte si arahnide .

Fauna Parcului National Cozia este bine reprezentata de aproape toate grupele mari de animale . Dintre vertebrate importanta deosebita o prezinta speciile de carnivore mari: ursul brun - Ursus arctos, lupul - Canis lupus, rasul - Lynx lynx, pisica salbatica - Felix silvestris, dar si ierbivorele: capriorul - Capreolus capreolus, cerbul - Cervus elaphus, capra neagra - Rupicapra rupicapra etc . Alte specii intalnite in parc sunt: jderul de copac - Martes martes, jderul de piatra - Martes fonya, bursucul - Meles meles, veverita - Sciurus vulgaris, parsul - Glis glis, soarecele de padure - Apodemus silvaticus, ariciul - Erinaceus europeus etc .

In ceea ce priveste ornitofauna, sunt cunoscute in P . N . Cozia peste 120 specii de pasari . Defileul Oltului pe langa importanta sa peisagistica, este si un culoar favorabil pentru migratia pasarilor dinspre Europa Centrala spre Marea Egee si invers, iar ca urmare a aparitiei lacurilor de acumulare Turnu si Gura Lotrului, s-au creat conditii pentru stationarea temporara si chiar iernarea pasarilor de apa .

Dintre speciile de pasari amintim : eretele - Circus cyaneus, uliul pasarar - Accipiter gentilis, ciuful de padure - Asio otus, ochiul boului -Troglodytes troglodytes, pupaza - Upupa epops, botgrosul - Coccothraustes coccothraustes, turtureaua - Streptotelia turtur, starcul cenusiu - Ardaea cynerea, cucul - Cuculus canorus, corbul - Corvux corax, pitigoiul mare - Parus major, pitigoiul de bradet - Parus ater, pitigoiul de munte - Parus montanus, sfrancioc rosiatic - Lanius collurio, gaita - Garrulus glandarius, huhurez mic - Strix aluco, mierla - Turdus merula, forfecuta - Loxia curvirostra, cocosul de munte - Tetrao urogallus, ierunca - Bonasia bonasia etc . La marginea raurilor se intalnesc frecvent : codobatura galbena - Motacilla cinerea, codobatura alba - Motacilla alba, pescarelul negru - Cinclus cinclus, pescarusul razator - Larus ridibundus atc .

Reptilele sunt prezente prin urmatoarele specii : gusterul  Lacerta viridis, soparla de munte - Lacerta vivipara, soparla de ziduri - Lacerta muralis, naparca - Anguis fragilis, sarpele de apa - Natrix tesselata, vipera de munte - Vipera berus berus, vipera cu corn - Vipera ammodytes etc . Vipera cu corn e protejata prin lege datorita raritatii sale .

Din clasa amfibienilor se intalnesc urmatoarele specii: salamandra - Salamandra salamandra, tritonul cu creasta - Triturus cristatus, tritonul de munte - Triturus alpestris alpestris, broasca raioasa bruna - Bufo bufo, buhaiul de balta - Bombina variegata, soparla de munte - Lacerta vivipara, soparla de camp - Lacerta agilis agilis, gusterul - Lacerta viridis viridis, sarpele de apa - Natrix tesselata, naparca - Anguis fragilis etc .

Fauna acvatica este reprezentata printr-un numar mare de nevertebrate si peste 30 specii de pesti specifici raurilor de munte ca de exemplu: pastravul - Salmo trutta fario, zglavocul - Cotus gobio, boisteanul - Phoxynus phoxynus, scobarul - Chondrostoma nasus, mreana - Barbus barbus, crapul - Cyprinus carpio, nisiparita - Sabanejenia romanica, ultima fiind endemica in Romania si deci se impune asigurarea nu numai a supravietuirii speciei ca atare, ci si supravietuirea ei in cat mai multe bazine din tara .

In Anexa 2 . 3 . 4 . se afla listele cu speciile importante de vertebrate si nevertebrate din PNC .

2 . 3 . 5 . Habitate

Pe teritoriul parcului se disting mai multe tipuri majore de habitate care prezinta la randul lor mai multe subdiviziuni .

Principalele etaje de vegetatie existente in Parcul National Cozia sunt reprezentate de paduri etajate, in functie de altitudine, asemanatoare vegetatiei Romaniei, dar cu particularitati specifice Coziei . Aceasta vegetatie forestiera zonala este intrepatrunsa de vegetatie intrazonala de pajisti xerice (uscate) sau de lunca si azonala (buruienisuri de diferite ecosisteme) . Clasificarea habitatelor s-a realizat dupa cartea "Habitatele din Romania" editia 2005 .

1 . Paduri

1 . 1 Paduri temperate de foioase cu frunze cazatoare[1]

R 4101 . Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

R 4102 . Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum .

R 4103 . Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii .

R 4104 . Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra .

R 4105 . Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Festuca drymeia .

R 4106 . Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum .

R 4107 . Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus .

R 4108 . Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii .

R 4109 . Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum .

R 4110 . Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia .

R 4118 . Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera .

R 4119 . Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa .

R 4122 . Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum .

R 4123 . Paduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) si carpen cu Carex pilosa .

R 4124 . Paduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii .

R 4129 . Paduri dacice de gorun (Quercus petraea) si fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia .

R 4130 . Paduri dacice de gorun (Quercus petraea) si fag (Fagus sylvatica) cu Lembotropis nigricans

1 . 2 Paduri temperate de conifere

R 4203 Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica .

R 4205 . Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella .

R 4206 . Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) si brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum .

R 4207 . Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) si brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens

R 4208 . Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) si brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica .

R 4209 . Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Leucanthemum waldsteinii .

R 4210 . Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum sp .

R 4211 . Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) si brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra .

R 4214 . Paduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) si fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum .

R 4217 . Paduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Daphne blagayana .

1 . 3 Paduri si tufarisuri de lunca si mlastina

R 4401 . Paduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa

R 4418 . Tufarisuri de rachita rosie (Salix purpurea) .

2 . Mlastini si terenuri inmlastinate

2 . 1 Mlastini, turbarii, izvoare si paraie

R 5416 . Comunitati sud-est carpatice de izvoare si paraie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpinum si Philonotis seriata

R 5420 . Comunitati sud-est carpatice frontinale cu Cardamine opizii

R 5421 . Comunitati sud-est carpatice de izvoare si paraie cu Chrysosplenium alternifolium si Cardamine amara .

3 . Tufarisuri si pajisti

3 . 1 Lande si tufarisuri temperate

R 3107 . Tufarisuri sud-est carpatice de coacaza (Bruckenthalia spiculifolia) si ienupar comun (Juniperus communis) .

R 3108 . Tufarisuri sud-est carpatice de ienupar pitic (Juniperus communis) .

R 3111 . Tufarisuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) .

R 3113 . Tufarisuri sud-est carpatice de soc rosu (Sambucus racemosa) .

R 3114 . Taieturi de padure cu zmeur (Rubus idaeus) .

R 3117 . Tufarisuri de alun (Corylus avellana) cu cununita (Spiraea chamaedryfolia)

R 3119 . Tufarisuri de alun (Corylus avellana) .

3 . 2 Stepe si pajisti xerice calcicole

R 3401 . Pajisti sud-est carpatice de Asperula capitata si Sesleria rigida .

R 3412 . Pajisti carpato-balcanice de Festuca pseudo-dalmatica si Aethionema saxatilis .

3 . 3 Pajisti alpine si subalpine

R 3603 . Pajisti sud-est carpatice de parul porcului (Juncus trifidus) si Oreochloa disticha .

R 3604 . Pajisti sud-est carpatice de parusca (Festuca supina) si Potentilla ternata

R 3608 . Pajisti sud-est carpatice de Scorzonera rosea si Festuca nigrescens .

R 3609 . Pajisti sud-est carpatice de teposica (Nardus stricta) si Viola declinata

3 . 4 Pajisti umede si comunitati de ierburi inalte (buruienisuri

R 3701 . Comunitati sud-est carpatice de buruienisuri inalte de Aconitum tauricum .

R 3702 . Comunitati sud-est carpatice de buruienisuri inalte de Adenostyles alliariae si Doronicum austriacum .

R 3703 . Comunitati sud-est carpatice de buruienisuri inalte cu Cirsium waldsteinii si Heracleum sphondylium ssp . transilvanicum .

R 3704 . Comunitati sud-est carpatice de buruienisuri inalte cu Senecio subalpinus si stevia stanelor (Rumex alpinus) .

R 3707 . Comunitati sud-est carpatice de buruienisuri inalte cu Telekia speciosa si Petasites hybridus .

R 3708 . Comunitati daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis padulosa si Scirpus sylvaticus .

3 . 5 Pajisti mezofile

R 3801 . Pajisti sud-est carpatice de Trisetum flavescens si Alchemilla vulgaris

R 3802 . Pajisti daco-getice de Arrhenatherum elatius .

R 3803 . Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris si Festuca rubra`

4 . Grohotisuri, stancarii si nisipuri continentale

4 . 1 Stanci continentale si roci la zi

R 6201 . Comunitati sud-est carpatice pe stanci silicioase cu Silene dinarica .

R 6210 . Comunitati sud-est carpatice pe stanci silicioase cu Asplenium trichomanes ssp . trichomanes si Poa nemoralis .

R 6219 . Comunitati dacice din fisuri de stanci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum, Asplenium septentrionale si Silene nutans ssp . dubia .

R 6220 . Comunitati sud-est carpatice pe stanci silicioase cu Jovibarba heuffelii si Veronica bachofenii .

5 . Terenuri agricole si peisaje artificiale

5 . 1 . Comunitati ruderale .

R 8701 . Comunitati antropice din lungul cailor de comunicatie cu Cephalaria transsilvanica, Nepeta cataria si Marrubium vulgare .

R 8706 . Comunitati sud-est carpatice cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium si Atropa belladona .

R 8707 . Comunitati sud-est carpatice cu Poa supina .

In Anexa 2 . 3 . 5 . sunt prezentate corespondentele tipurilor de habitate din PNC cu clasificarile stabilite prin: Natura 2000, Palearctic si EUNIS .

2 . 3 . 6 . Peisaje

Peisajele specifice PNC sunt cele care se incadreaza in tipul reliefului dinamic, cu diferente mari altitudinale pe spatii restranse . Masivele muntoase Cozia, Naratul Doabra, Calinesti apar ca adevarate cetati de stanca zidite din abrupturi si sprijinite din contraforturi cu numeroase turnuri pe margini . Peisajul ruiniform cu stancarii sub forma de ace, turnuri, colti, bulzuri, clai, este cel cu pondere mare in toata zona PNC .

Zona Varful Cozia are un peisaj alterat pe o suprafata de aproximativ 10 ha . din cauza aspectului padurii de molid cu foarte multi arbori doborati sau rupti de fenomene naturale .

Defileul Oltului, desi puternic antropizat din cauza lucrarilor hidrotehnice, a cailor de transport, a aductiunii de apa Bradisor-Rm Valcea, a retelelor electrice si de telefonie, pastreaza totusi frumusetea unor peisaje in care componentele esentiale sunt apa, vegetatia, versantii abrupti si impunatori .

2 . 3 . 7 . Procese si relatii ecologice

Zona PNC este una cunoscuta pentru asocierile atipice ale diferitelor specii de plante cu comportament si cerinte diferite fata de conditiile stationale, exemplu: in Cozia si Naratu bradul si gorunul se gasesc pe alocuri in amestecuri aproape intime .

Pe versantii sudici au loc inversiuni de asezare pe verticala a diferitelor etaje de vegetatie, exemplu: fagul si bradul coboara pana la altitudinea de 300-400 m, iar gorunul depaseste etajul molidului ajungand sub stancile Foarfecii din Cozia pana la altitudinea de 1350 m .

Desi zona PNC are un ecart intre 300 m (dealuri joase) si 1667 m (subalpin), intalnim aici ecosisteme si habitate specifice de la zonele de stepa pana la alpin .

Legat de inversiunile si asocierile vegetatiei au loc si anumite deplasari ale unor specii de animale care s-au adaptat la habitatele locale, ca de exemplu unele specii de pasari din ordinul Passeriformes .

2 . 4 . Informatii socio-economice si culturale

2 . 4 . 1 . Arheologie, semnificatie si interes istoric

Marturii arheologice privind istoria veche a acestor locuri au fost scoase la iveala fie prin descoperiri intamplatoare (unelte neolitice din Tara Lovistei si pe Valea Coisca), fie prin cercetari sistematice arheologice facute inca din secolul al XIX-lea . Pe malul stang al Oltului, romanii au deschis unul din principalele lor drumuri de acces catre inima Daciei - " drumul Oltului" . Prima ramura si cea mai veche, folosita de imparatul Traian in timpul expeditiei din anul 105 si dupa aceea de catre toti voievozii munteni pana in secolul al XVIII-lea, urma traseul :Calimanesti- Jiblea -Berislavesti- Radacinesti - Pripoare - Perisani - Titesti - Boisoara - Caineni, un drum ce incojura Masivul Cozia si evita cataractele Oltului din defileu .

Mai tarziu acest drum a fost cunoscut sub numele de - "Drumul Lovistei" . A doua ramura se continua de la Jiblea spre nord, pe malul stang al Oltului, pe la poalele Coziei . Drumul sapat in stanca sau suspendat pe numeroase poduri de lemn incastrate in stanca a fost construit la ordinul imparatului Hadrian, dupa anul 123 . De-a lungul celor doua artere au fost ridicate castre romane ale caror urme mai pot fi vazute si astazi la Jiblea, Poiana Bivolari (Arutela), Varateca, Copaceni (Pretorium) Caineni (Pons Vetus), iar pe varianta drumului Lovistei castrele: Salatrucel, Radacinesti, Titesti .

Locuri si monumente in lungul Defileului Oltului

Castrul Arutela- cu vestigii romane construite pe o veche asezare dacica, situat pe malul stang al Oltului in Poiana Bivolari (odinioara o mare bivolarie domneasca) . In prezent se mentin urme ale castrului si termelor romane construite de arcasii sirieni din armata romana, precum si o portiune a vechiului drum roman, pavat cu piatra cioplita . In urma sapaturilor arheologice au fost gasite inscriptii de pe vremea imparatilor romani Hadrian (117-118 d . h . ) si Antoninu Pius (138-161 d . h . ); intreaga fortificatie care era mai ampla a fost distrusa de o mare inundatie a Oltului fiind conservata si reconstituita in prezent; langa ruinele romane se afla izvoarele si putul cu ape termale de la Bivolari .

Masa lui Traian: un promontoriu stancos ce prelungeste Muchia lui Teofil pana in albia Oltului; in prezent apare doar ca o mica insula iesita din apele lacului de acumulare Turnu . Legenda spune ca aici ar fi luat masa imparatul Traian in timpul campaniei de cucerire a Daciei . Traditia populara locala mai pastreaza si numele de "Masa lui Mihai", care si el s-ar fi oprit aici in drumul sau spre Transilvania . Dimitrie Bolintineanu a fost inspirat de acesta stanca cand a scris in 1846 poezia - "Cea din urma noapte a lui Mihai cel Mare", alaturi de poezia "Umbra lui Mircea la Cozia" .

Castrul Pretorium: situat pe partea stanga a Oltului langa satul Copaceni- Racovita cu doua constructii monumentale- una pe malul Oltului cu caracter de aparare si alta constructie pe terasa superioara a Oltului, o adevarata asezare romana fortificata .

Reteaua de castre romane din apropierea Masivului Cozia se integra in vechiul sistem de aparare roman- "Limex Alutanus" .

Monumente Istorice Medievale:

Manastirea Cozia - situata in orasul Calimanesti, pe malul drept al Oltului, locas de calugari cu hramul- "Sf . Treime" . In secolul al XIV-lea (20 mai 1388) apare consemnata hotararea lui Mircea cel Mare de a ridica o manastire, "la locul numit Calimanesti- Cozia pe Olt" asa cum reiese din Codicele Manastirii Cozia . Ctitorie a marelui voievod cu o arhitectura deosebita, manastirea este locul de veci al marelui voievod, alaturi de mama lui Mihai Viteazu .

Bolnita (spitalul) Manastirii Cozia- construita in sec . al XVI-lea, unde inca de la infiintare si-au vindecat suferintele o multime de bolnavi, atat romani cat si straini .

Manastirea Turnu- lacas de calugari cu hramul "Intrarea Maicii Domnului in Biserica", pentru Biserica veche si "Schimbarea la Fata" pentru biserica noua, ctitorite in secolul al XVIII-lea;

Schitul Ostrov- oras Calimanesti, ctitorit in secolul al XVI-lea cu hramul "Nasterea Maicii Domnului";

Manastirea Stanisoara- locas de calugari, ctitorita in secolul al-XVII-lea;

Manastirea Frasinei- comuna Muereasca, ctitorita in secolul al XVIII-lea, lacas de calugari cu hramul "Nasterea Sf . Ioan Botezatorul" pentru biserica Veche si "Adormirea Maicii Domnului" pentru biserica noua . Este un mare complex monahal;

Manastirea Cornet- localitatea Calinesti, locas de calugari cu hramul "Taierea capului Sf . Ioan Botezatorul" - sec . XVI-lea

Biserici -monumente istorice medievale: Pausa (sec . al XVII-lea), Biserica Veche Calimanesti (sec al XVI-lea); Biserica Scaueni- replica in miniatura a Manastirii Cozia (sec . al -XV-lea); Biserica Proieni, Biserica Calinesti .

Locuri istorice: satul Pripoare, comuna Perisani . Unii istorici considera ca aici se gaseste trecatoarea Posada, loc unde ostile conduse de domnitorul muntean Basarab I au invins armata lui Carol Robert de Anjou (9-12 ianuarie 1330), consfintind intemeierea statului de sine statator Tara Romaneasca .

Cetatea lui Vlad Tepes- situata pe Valea Baiasului- punct fortificat .

Valea Baiasului, este o denumire ce provine de la ocupatia vechilor locuitori care locuiau odinioara aici-"baiasi" . Acestia se ocupau cu cautarea aurului .

Dealul viilor - Jiblea Veche, cumetoh al manastirii Cozia si vii in terase; cultura de vita de vie din vremea voievozilor situata la cea mai inalta altitudine din tara .

2 . 4 . 2 . Folosinta si managementul terenurilor in trecut

Categoria majoritara a terenurilor din PNC este fondul forestier care acopera aproximativ 95% din aceasta suprafata .

Padurile foste proprietati ale obstilor de mosneni, au fost primite in dar ca danii de la domnitorii Tarii Romanesti: Obstea Salatrucel, Obstea Berislavesti, Obstea Draganesti-Varatica, Obstea Mare Brezoi, Obstea Mica Brezoi, Obstea Calinesti, Obstea Corbu-Proieni, Obstea Cozia Priboiasa . Odata cu secularizarea averilor manastiresti in anul 1864, o parte din paduri au devenit proprietate a statului .

In trecut padurile din apropierea asezarilor omenesti au fost folosite ca pasuni impadurite . Se defrisau paduri pentru extinderea terenurilor agricole si se faceau extrageri de arbori necesari pentru lemn de foc si constructii .

Folosirea pe scara tot mai larga a lemnului a dus la intocmirea unor studii sumare de exploatare care priveau numai latura economica, a exploatarii, fara a se urmari regenerarea arboretelor . Astfel prin taierile rase la fag s-a instalat mesteacanul, iar prin extragerea rasinoaselor din fagete a fost redus mult subetajul amestecurilor de rasinoase cu fag .

Dupa primul razboi mondial s-a pus problema exploatarii padurilor pe o scara mult mai larga, fapt care a dus la intocmirea de amenajamente, care nu aveau o baza stiintifica si puneau accentul in special pe latura economica . Se remarca totusi ca in perioada interbelica, s-au facut multe impaduriri, fie cu salcam pe terenurile degradate, fie cu rasinoase in padurile din apropiere de Calimanesti si Brezoi .

In anul 1948 prin constitutie , toate padurile sunt trecute in proprietatea statului . Pana in anul 1948 pasunile de pe raza PNC au avut urmatorul regim de proprietati: Pasunea Rotunda apartinea Primariei Calimanesti, Pasunea Samniceanu apartinea locuitorilor comunei Perisani, Pasunea Cozia apartinea Obstii Cozia Priboiasa, Pasunea Mocirle apartinea locuitorilor comunei Salatrucel si Pasunea Cozia-Foarfeca apartinea locuitorilor comunei Salatrucel . Dupa 1948 acestea sunt trecute in proprietatea statului si retrocedate in anul 1990 .

2 . 4 . 3 . Informatii socio-economice si culturale actuale

O trasatura caracteristica zonei ce inconjoara Masivul Cozia consta in faptul ca asezarile omenesti s-au dezvoltat extrem de bine in functie de conditiile de relief . Concentrarea populatiei in cele doua depresiuni (la Nord Tara Lovistei, la sud Jiblea- Berislavesti), de regula pe cursurile apelor da o nota specifica pentru configuratia istorico-geografica a zonei .

Cel ce strabate aceste meleaguri, gaseste aspecte foarte vechi ale arhitecturii costructiilor si ale modului de organizare interna a satelor . Aceasta situatie are pe de o parte o explicatie istorico- geografica - asezarea satelor, in depresiuni si dealuri cu locuri mai ferite, mentinand o anumita izolare; pe de alta parte motivatia naturala datorata configuratiei reliefului local, indeajuns de fragmentat pentru a facilita comunicarea decat in anumite locuri (interfluvii,sei) . Imprejurarile mentionate de relativa izolare care au caracterizat satul si gospodaria traditionala din zona Coziei, au avut consecinte asupra culturii si civilizatiei locale, actionand in directia pastrarii caracterelor autentice de straveche traditie, pe de o parte, si pe de alta, in directia gasirii de noi forme si expresii in arhitectura, in uneltele casnice si gospodaresti, in diversitatea de produse mestesugaresti si obiecte de arta populara , care sa satisfaca utilitarul si gustul pentru frumos . Asezarile omenesti din aceasta zona, cu case si anexe gospodaresti izolate, inconjurate de gradini sau pe sub poale de padure, in mare parte au fost sate libere . Diferentierile sociale s-au rasfrant in mod nemijlocit in organizarea gospodariilor, in arhitectura si interiorul locuintei sau in portul popular . Arhitectura zonei Lovistea din punct de vedere traditional se incadreaza in prelucrarea lemnului, apoi piatra si lutul iar mai tarziu caramida .

2 . 5 . 6 . Utilizare si facilitati pentru turism/recreere

Zona Parcului National Cozia si a vecinatatilor acestuia este cunoscuta ca o destinatie turistica importanta in Romania, care prin potentialul ei natural (peisaje, izvoare termale, relief, hidrologie, fauna, flora, etc) si antropic (manastiri,   monumente istorice, ), reprezinta o destinatie interesanta atat pentru turistii din tara, cat si pentru turistii din strainatate .

Monitorizarile fluxului turistic in perioada 2003-2006 au scos in evidenta ca un numar de aproximativ 100 . 000 turisti pe an, viziteaza aceasta zona, principalele motivatii fiind:

- drumetii, plimbari in natura;  

- practicarea unor sporturi, organizarea de expeditii, tabere si concursuri in aer liber;

- vizitarea unor lacase de cult, locuri si monumente istorice;

- vizitarea unor locuri cu peisaje deosebite, (Defileul Oltului, Cheile Lotrisorului, Cascada Gardului, Bulzul);

- insusirea unor cunostinte despre natura (in general elevi si studenti);

O parte din vizitatorii care frecventeaza in general locurile mai accesibile de la intrarile in parc sunt sositi in zona pentru tratament balnear in Statiunea Calimanesti -Caciulata-Cozia .

Formele de turism practicabile sunt:

1 . Turism montan

Calatoriile in natura din zona montana a PNC, pe traseele turistice si potecile marcate, cu vizitarea unor locuri de belvedere, este cel mai specific aspect al turismului in acest parc national . Programele turistice sunt in general de 1-3 zile .

Dezvoltarea sporturile montane

- trekking;

- escalada;

- speologie;

- mountan-bike;

- parapanta;

- ski;

- infiintarea unor scoli pentru initierea si practicarea sporturilor specific zonei montane;

- organizarea de tabere si competitii sportive .

2 . Monahal-istoric .

Manastirile sunt obiectivele cu un important aflux de turisti . Acestea ofera in anumite limite cazare, masa si ghid de prezentare pentru pelerinii si turistii interesati de obiectivele pe care le viziteaza .

Unele manastiri gazduiesc ateliere de pictura pe lemn sau sticla, sculptura in lemn si puncte de vanzare a unor obiecte cu specific religios . Manastirile din zona au o vechime foarte mare, acestea fiind in general ctitoriile unor domnitori romani, deci la vremea respectiva au avut si un important rol politic si administrativ . Arhitectura manastirilor de aici este una specifica, a ortodoxiei vechi romanesti .

3 . Cultural (etnofolcloric) .

Zona culturala a localitatilor din apropierea PNC pastreaza inca o multime de elemnete specifice comunitatilor din marginimea muntilor . O buna parte dintre vizitatorii acestei zone sunt interesati si in realizarea unor filme, fotografii, achizitionarea unor obiecte, realizarea unor monografii, etc .

4 . Sportiv

Practicarea unor sporturi ( catarari, sanius, ciclism, sarituri cu parasuta, lansari cu parapanta, sporturi nautice), castiga tot mai multi amatori in zona PNC .

5 . Agroturismul si turismul rural .

Zonele agroturistice ale localitatilor Perisani, Salatrucel, Berislavesti, Racovita au un mare potential turistic, beneficiind de ambianta montana pitoreasca si nepoluata, cu factori naturali de mediu care le recomanda ca pe niste interesante destinatii de cunoastere a spatiului rural montan romanesc, a traditiilor si obiceiurilor culturale, a datinilor strabune, care dau savoare vietii rurale din aceste locuri .

6 . Balnear

Factorii de cura din statiunea Calimanesti- Caciulata- Cozia, atrag o multime de vizitatori care isi completeaza timpul petrecut in zona si cu vizite in PNC .

7 . Turismul stiintific .

Este reprezentat de o categorie aparte de vizitatori, proveniti in general din mediile universitare si academice . Acestia sunt interesati in completarea cunostintelor despre natura pentru realizarea unor lucrari stintifice .

8 . Turismul pentru reuniuni si congrese .

In statiunea Calimanesti-Caciulata-Cozia se organizeaza o multime de simpozioane, cursuri de perfectionare si pregarire, workshop-uri, olimpiade, etc, cu participanti din tara si strainatate . O parte dintre aceste programe au in completare si iesiri in natura in zona PNC pentru vizitarea unor obiective (ex . vizitarea cascadei de pe Valea Lotrisor) sau a manastirilor (ex . vizitarea Manastirii Stanisoara) .

3 . 5 . Evaluarea aspectelor legate de turism si recreere

Zona dispune de o infrastructura turistica dezvoltata in statiunea Calimanesti-Caciulata- Cozia (hoteluri, moteluri, pensiuni, baze de tratament, restaurante cu specific traditional, tabere scolare, zone de campare, locuri de distractie si petrecere a timpului liber );

Reteaua traseelor turistice marcate este mai densa in Masivul Cozia, acestea avand grade de dificultate diferite, fiind accesibile multor categorii de turisti .

In Anexa 3 . 5 . este situatia traseelor turistice din PNC si a capacitatilor de cazare mai importante din zona PNC

Analiza SWOT

Puncte tari:

- parcul este situat in centrul tarii, avand o buna accesibilitate pentru vizitare, atat pe sosele cat si pe calea ferata,

- peisaje cu relief montan deosebit de frumoase,

- prezenta a numeroase elemente naturale de interes stiintific major (flora, fauna, geologie, hidrologie ),

- prezenta unor elemente de interes cultural si istoric,

- biodiversitate bogata: inversiuni de asezare pe verticala si asocieri interesante ale speciilor de plante, specii de flora si fauna de importanta comunitara, specii rare sau endemice, paduri virgine sau cvasivirgine, arbori impresionanti prin dimensiuni si forma,

- Defileul Oltului reprezinta un coridor de migratie al pasarilor dinspre sud spre Europa Centrala si de Nord,

- conditii naturale de tratament balnear,

- trasee turistice accesibile unei mari categorii de turisti,

- pastrarea unor obiceiuri si traditii in Tara Lovistei si Depresiunea Jiblea-Berislavesti,

Puncte slabe:

- infrastructura generala de acces in zona comunitatilor (drumuri de acces) este necorespunzatoare,

- insuficiente servicii turistice si produse turistice recunoscute pe piata, atat in interiorul parcului cat si in zona comunitatilor,

- insuficienta publicitate si mediatizare a unor evenimente culturale (targuri, festivaluri),

- programe turistice putine,

- gradul de confort scazut in unele unitati de cazare,

- lipsa unui centru de vizitare si a punctelor de informare ale PNC .

Oportunitati:

- creste interesul turistilor straini si romani pentru ecoturism in viitor,

- existenta unui cadru juridic national ce promoveza ecoturismul in ariile naturale protejate,

-interesul unor instrumente financiare internationale pentru sustinerea ariilor naturale protejate,

- zona comunitatilor adiacente parcului are o multime de elemente culturale valoroase,

- existenta in zona parcului a unui numar mare de persoane tinere calificate in turism, geografie, etc . , disponibile pentru a lucra in domeniul turismului,

- existenta unui flux turistic important in apropierea parcului (statiunea Calimanesti-Caciulata, Cozia ),

- preocupari la nivel regional si national pentru dezvoltarea durabila a zonei parcului cu accent pe ecoturism .

Evaluarea din punct de vedere al aspectelor legate de educatie si constientizare publica

"Educatia de mediu reprezinta procesul care serveste la recunoasterea valorilor mediului inconjurator si la clarificarea conceptelor privind mediul inconjurator . Scopul sau este de a promova formarea aptitudinilor si atitudinilor necesare pentru a intelege inter-relatiile dintre oameni, cultura si mediul inconjurator, pentru dezvoltarea unor activitati constiente si responsabile care au drept scop imbunatatirea calitatii mediului . " ( IUCN, 1979) .

Recreerea este unul din scopurile pentru care a fost infiintat PNC, iar educatia de mediu si constientizarea publica este principala forma prin care se ajunge la cunoasterea valorilor PNC pentru respectarea lor .

Multimea de posibilitati pentru educatia/informarea publicului larg, este data in primul rand de diversitatea ecosistemelor, bogatia de plante si animale, prezenta habitatelor inca nealterate sau foarte putin influientate de prezenta omului, valori ce constituie un adevarat muzeu in aer liber al naturii . Zonele degradate sau afectate de activitatile economice, aspectele negative ale activitatilor turistice, etc . , constituie repere de analiza pentru inlaturarea lor in viitor, la nivelul intregului parc national .

Cateva dintre principalele activitati care sau desfasurat pentru educatia de mediu si constientizarea publica a unor grupuri tinta au urmarit in special:

realizarea si distribuirea in scoli, gradinite, de pliante, materiale informative si materiale didactice . Vizite la aceste institutii pentru predarea unor lectii pe probleme de mediu, prezentari de filme despre PNC,

actiuni pentru celebrarea unor evenimente speciale legate de mediu : ' Ziua Mondiala a Zonelor Umede'; 'Ziua Mondiala a Apei', 'Ziua Pamantului'; 'Ziua Europeana a Parcurilor' ,'Ziua Internationala a Mediului'; 'Ziua pentru Protectia Stratului de Ozon '; etc .

expozitii de desene, afise cu tematica ecologica, caravane de fotografie, etc . , cu   imagini din PNC, texte despre educatie ecologica, s . a .

concursuri adresate elevilor, pe teme specifice educatiei pentru mediu,

amplasarea in teren a unor panouri informative pentru turisti cu reguli de vizitare si informatii despre flora si fauna din parc,

prezentarea unor informatii pe site-ul www . cozia . ro,

publicarea unor articole in presa scrisa, realizarea de reportaje radio-tv despre PNC .

Efectul acestor activitati nu este suficient pentru constientizarea si educarea publicului si a factorilor interesati in scopul obtinerii sprijinului de a realiza obiectivele parcului . Cauza principala este ca la nivel national, problemelor de conservare a naturii inca nu li se acorda importanta cuvenita .

Incadrarea fondului forestier pe grupe functionale este urmatoarea :

Tabelul 2 . 1 . 5 . 1 . c . cu incadrarea pe grupe functionale a fondului forestier din PNC

In tabelul de mai sus grupa si subgrupa functionala are urmatoarea semnificatie :

1 . , grupa paduri cu functii speciale de protectie,

1 . 1 paduri cu functii de protectie a apelor

- 1A, paduri situate in perimetrele de protectie a izvoarelor, zacamintelor si resurselor de apa minerala, potabila si industriala,

-1B, paduri de pe versanti directi ai lacurilor de acumulare existente sau aprobate si ai lacurilor naturale,

-1C, paduri de pe versantii raurilor si paraielor din zonele montane si colinare, care alimenteaza lacurile de acumulare existente sau a caror amenajare a fost aprobata, situate la distanta de 15 km . pana la 30 km . , in amonte de limita acumularii, in functie de volumul lacului si suprafata sa, de transportul de aluviuni si de torentialitatea bazinului,

- 1 . 2, paduri cu functii de protectie a terenurilor si solurilor

-2A, paduri situate pe stancarii si grohotisuri, pe terenuri cu eroziune in adancime, cu alunecari active precum si pe terenuri cu pante mari,

- 1 . 4, paduri cu functii de recreere

-4C, paduri din jurul statiunilor balneoclimaterice si climatice si sanatoriilor, de intensitate functionala foarte ridicata,

-1 . 5, paduri de interes stiintific si de ocrotire a genofondului si ecofondului forestier,

-1 . 5A, parcuri nationale (zone de conservare speciala),

-1 . 5L, padurile constituite in zone de protectie a zonelor de conservare speciala (zone de dezvoltare durabila)

SITUATIA TRASEELOR TURISTICE DIN PARCUL NATUIONAL COZIA

1 . Gara Turnu (310m)-Curmatura la Troita (673 m . )-Muntele Scortaru-Muchia Turneanu-Cabana Cozia (1573) . Diferenta de nivel 1263 m . Timp de mers 5-5 12 ore . Marcaj : banda rosie . Traseu dificil iarna pe zapada .

2 . Gara Lotru (317m)-Varateca-Muchia Urzicii- Stana din Rotunda-Vf . Cozia(1668m) . Diferenta de nivel 1351 m . Timp de mers 4-5 ore . Marcaj : banda albastra . Traseu dificil iarna pe zapada .

3 . Gara Turnu (310m)-Pietrele Rosiei ( 750 m . )- Muchia Turneanu-Vf . Cozia(1668) . Diferenta de nivel : 1358 m . Timp de mers 5-5 ˝ ore . Marcaj : triunghi rosu, apoi banda rosie . Traseu dificil iarna pe zapada .

4 . Manastirea Stanisoara (720m) - Muchia Vladesei-Durduc (1568m)- Vf . Cozia (1668m) . Diferenta de nivel 948 m . Timp de mers 4-5 ore . Marcaj : banda albastra . Traseu dificil iarna pe zapada .

5 . Vf . Cozia (1668m)- Curmatura Mocirle ( 1427m . )- Vf . Omul (1558 m . ) -Muchia Sirul de Pietre- Satu Pripoare (520m) . Diferenta de nivel 1148 m . Marcaj : cruce rosie . Timp de mers 3-4 ore . Traseu dificil iarna pe zapada .

6 . Brezoi (640m)- Valea Daneasa - Poiana Tarsa (1280m) . Diferenta de nivel 940 m . Marcaj : punct rosu . Timp de mers 3-4 ore . Traseu dificil iarna pe zapada .

7 . Gura Lotrisorului (300m)- Valea Lotrisorului- Poiana Tarsa (1280m) . Diferenta de nivel 980 m . Marcaj : banda albastra . Timp de mers 2-3 ore . Traseu relativ usor .

8 . Castrul Roman Arutela (300m)- La Troita- Mamastirea Stanisoara (720m) . Diferenta de nivel 420 m . Timp de mers 2-3 ore . Traseu relativ usor in orice sezon .

9 . Brezoi (640 m . )- Varful Turtudan - Varful Poiana Sulita -Valea Calinesti- sat Calinesti (340 m . ) . Diferenta de nivel 300 m . Timp de mers 4-5 ore . Traseu relativ usor in orice sezon .

BIBLIOGRAFIE

1 . A . , Fabian . , R . , Onaca, - Ecologie aplicata . Cine se teme de ecologie ? Casa de Editura SARMIS, Cluj Napoca, 1999,

2 . Badea - Klebleev F . , V . Sultana, N . Costache - Aspecte fitogeografice in Valea Oltului intre Brezoi si Rm . Valcea, Analele Univ . Bucuresti, Ser . Geol-geogr . , an 19, 1970 .

3 . Badea L . , Constanta Rusenescu - Judetul Valcea, Editura Academiei RSR, Bucuresti, 1971 .

4 . Banu I . , Maldarescu P . - Contributii la cunoasterea florei muntelui Cozia, in vol .

"Ocrotirea naturii in Oltenia " , editat de Com . de cult . si educ . soc . al jud . Valcea,

Rm . Valcea, 1984 .

5 . Bazilescu Elena - Cercetari mamalogice in Parcul National Cozia, Studii si Cercetari,volum editat de Com . de cultura si educ . socialista Rm . Valcea, 1973, p . 255 .

6 . Banarescu P . - Principii de zoogeografie, Ed . Acad . RSR, Bucuresti, 1970,

7 . Beldie Al . - Endemismele si elementele dacice din flora Carpatilor Romaniei, Comunicari de Botanica, Bucuresti, 1967 .

8 . Berbece V . - Contributii la studiul reptilelor din Muntii Coziei, Rev . Natura, ser . Biol . ,1, 1968 .

9 . Berbece V . - Consideratii biogeografice asupra zonei muntoase Cozia-Naratu, Studii si Cercetari, Comitetul de cultura si educ . socialista al jud . Valcea, Rm . Valcea, 1973 .

10 . Berbece V . - Vegetatia muntilor Cozia Naratu, in vol . "Ocrotirea naturii in Oltenia" , editat de Com . de cult . si educ . soc . al jud . Valcea , Rm . Valcea, 1984

11 . Berbece V . - Forme de microrelief structural in gnaisul Muntelui Cozia, Studii si    Cercetari, Comitetul de cultura si educ . socialista al jud . Valcea, Rm . Valcea 1973,

12 . Berbece V . - Contributii la studiul Carabidelor (Coleoptere) din zona Muntelui Cozia, Studii si Cercetari, volum editat de Comitetul de cultura si educ . socialista al jud . Valcea, Rm . Valcea, 1973, p . 239-245 .

13 . Berbece V . , I . Banu - Noi date privind flora Muntelui Cozia, Studii si Cercetari, Ed . Cons . Cult . Si ed . Social, Rm . Valcea, 1973 .

Biris, IA . , Donita N . , Radu, St . , Cenusa, R- Ghid pentru selectarea si evaluarea ecologica a padurilor virgine din Romania, Bucuresti 2002 .

15 . Bobirnac B . , M . Popescu, D . Cirtu, 1984, Rezervatii naturale si monumente ale naturii din Oltenia, Editura Sport- Turism, Bucuresti .

. Carcea, F . , Dissescu, R . - Amenajarea padurilor in " Protejarea si dezvoltarea durabila a padurilor Romaniei", Ed . Arta Grafica, 1995,

17 . Calinescu Gh . , Elena Soare, 2002, Particularitatile circulatiei locale in Defileul Oltului, Vol . "Geografia judetului Valcea - teorie si practica" , editat de Inspectoratul scolar si Casa personalului didactic Rm . Valcea, p . 62-69 .

18 . Ciurchea Maria - Aspecte din vegetatia de pe Valea Oltului intre Gura Vaii si Cornetu( R . Ramnicu Valcea), Contrib . Bot . , 1966, 127-140 .

19 . Ciurchea Maria - Analiza comparativa a elementelor florei vasculare din raionul Valcea, Contrib . bot . , 1962, 161-170 .

20 . Ciurchea Maria - Noutati floristice din raionul Rm . Valcea, Studii, Univ . Babes - Bolyai, ser . biol . , 1, 1962, 33 - 44 .

21 . Codarcea - Dessila Marcela - Contributii la stratonomia si tectonica sisturilor cristaline ale Carpatilor Meridionali centrali la vest de Olt, St . Cerc . De Geol . , tom . 6, 3, 1961 .

22 . Coldea Gh . , Pop Adriana, Cercetari fitocenologice in Muntele Cozia, Contrib . Bot . , p . 51-65, 1988 .

23 . Conea I . - Corectari geografice la istoria romanilor, Bucuresti, 1938

24 . Costache N . - Observatii fitogeografice in Masivul Cozia, Analele Univ . Bucuresti, ser . Geogr . , 22, 1973 .

25 . Ciocarlan, V . - Flora ilustrata a Romaniei . Ed . Ceres, bucuresti, 1998,

26 . Chirita, C . , Vlad, si altii,- Statiuni forestiere, Ed . Acad . RSR . , 1987 Dihoru Gh . - Bryophytes of Cozia mountain, Analele Univ . Bucuresti, ser . biol . , 39,1990 51-59,

27 . David M . - Cercetari petrologice in formatiunile cristalinului de Cozia, Teza de doctorat, Univ . din Cluj-Napoca, 1974 .

28 . Dimitriu - Tataranu I . - Observatiuni asupra vegetatiei muntelui Cozia, Rev . Pad . , nr . 1, 1949,

29 . Dimofte C . , Georgescu M . - Observatii petrostructurale in cristalinul de la Brezoi in vederea construirii unui baraj pe Valea Oltului, Analele Univ . Bucuresti, 21, 1972,

30 . Dumbrava Bucura - Cartea Muntilor, editie ingrijita de M . Handoca, Ed . Stadion,

Bucuresti, 1970,

31 . Cotet, P . , Geomorfologia Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti, 1973

32 . Dihoru, G . , Parvu, G . - Endemitele Romaniei . Ed . Ceres, Bucuresti, 1987 .

33 . Donita, N . , Chirita, C . , Stanescu, V . - Tipuri de ecosisteme foprestiere din Romania . Red de propaganda the . Agr . , Bucuresti, 1990,

34 . Donita, N . , Ivan, Doina, Coldea, Gh . Si altii- Vegetatia Romanie, Ed . Tehnica Agricola, Bucuresti, 1992Giurgiu, V . - Conservarea padurilor . Ed . Ceres, Bucuresti, 1998

35 . Giurgiu, V- Padurea si viitorul . Ed Ceres, Bucuresti, 1982,

36 . Giurgiu, V . - Amenajarea padurilor cu functii multiple . Ed Ceres, Bucuresti, 1988,

37 . Giurgiu, V . si altii,- Protejarea si dezvoltarea durabila a padurilor . Soc . Progresul silvic . Ed . Arta Grafica, Bucuresti, 199

38 . Giurgiu, V . Donita, N . , Radu, St . Si altii- Padurile virgine din Romania . Ed . ASBL . Foręt Wallone- Belgia, 2001

39 . Giurgiu, V . , Marin Dracea in istoria prezentul si viitorul silviculturii romanesti . Ed . Ceres, Bucuresti, 1995

40 . Giurascu, C . - Istoria padurii romanesti, Ed . Ceres, Bucuresti, 1978

41 . Ghika-Budesti St . - Les Carpathes Meridionales Centrales, Analele Inst . Geol . Rom . , 20,1940

42 . Ghika-Budesti St . - Depresiunea intramontana Lovistea si creasta horstului Coziei, St . si cerc . de geol . , tom . 3, 1, 1958 .

43 . Ionescu Mariana, Simona Condurateanu-Fesci, - Parcuri si Rezervatii Naturale pe glob, Ed . Albatros, 1985 .

44 . Kiss B . - Raionarea zoogeografica a Romaniei pe baza Faunei de ortoptere, Studia Univ . Babes-Bolyai, Ser . biol . , 1, 1970 .

45 . Instructiunile UICN privind categoriile de management al ariilor protejate - Interpretare si aplicare pentru categoriile de management al ariilor protejate in Europa, 2000 .

46 . Lupu Denisa si Lupu M . - Prezenta werfenianului in Carpatii Meridionali centrali (Valea lui Stan), St . Cerc . , Ser . Geol . , 12, 2, 1967, 461- 464 .

47 . Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate nr . 5 din 6 martie 2000,

48 . Legea 462/2001 de aprobare a OUG 236 din 24 . 11 . 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice

49 . M, Dordea . , N, Coman- Ecologie Umana, Ed . Csa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2005 .

50 . Maldarescu P . , Popescu R . , Banu I . - Chipuri si portaluri de piatra in Muntele Cozia, Studii si Cerc . , Com . de cult . si educ . soc . , Rm . Valcea, 1973 .

51 . Michael R Appleton- Procesul de elaborare a Planurilor de Managemnet pentru arii protejate din Romania, Fauna&Flora International

52 . Motoc D . - Unde s-a semnat actul de nastere al tarii Romanesti, contributii la localizarea Bataliei din 9-12 nov . 1330, File valcene editat de Societatea "Prietenii Muzeului Balcescu", Balcesti pe Topolog, 1972, 85-107 .

53 . Mohan Gh . , Ielenicz M . , Patroescu Maria . , Rezervatii si monumente ale naturii din Muntenia, Ed . Sport-turism, Bucuresti, 1986 .

54 . Munteanu Dan, 1989, Pasarile din padurile Muntilor Cozia Simp . "Omul si muntele", Voineasa 28-29 mai .

55 . Mayr, R . M . How many species are there on earth ? Science 241, 1441-1449

56 . Martonn, Emm, - Recherches sur l'evolution morphologique des Alpes de . Transsilvanie (Karphates meridionales), Paris, 1907 (traducere sub ingrijirea 57 . V . Tufescu, Gh . Niculescu, S . Dragomirescu), Ed . Academiei RSR, Bucuresti, 1981 .

58 . Oarcea, Zeno- Studiu privind organizarea si administrarea Parcului National Cozia . IPROTAS Timisoara, 1991

59 . Oarcea, Zeno- Ocrotirea naturii . Filozofie si impliniri . Parcuri nationale si naturale . Ed . Presa Universitatii Romane, Timisoara, 1999 .

60 . Olteanu, M . s . a . Lista rosie a plantelor superioare din Romania, Inst . De Biologie . 25 . Studii sinteze, documentatii de ecologie, Bucuresti, 1994,

61 . Orghidan N . - Vaile transversale din Romania Ed . Academiei RSR, Bucuresti, 1969

62 . Opris T . - Cu rucsacul in lumea florilor, Editura pentru turim, Bucuresti, 1973 .

63 . Panighiant E . - Valea Oltului, Ed . C . N . E . F . S . , Bucuresti, 1969 .

64 . Patrascoiu, N . , Toader, T . scripcaru, Gr . - Padurea si recreerea . Ed . Ceres, 1987

65 . Paunescu Irina - Contributii la studiul Gasteropodelor din zona Muntelui Cozia, Studii si cercetari, volum editat de Comitetul de Cultura si educ . socialista al jud . Valcea, Rm . Valcea, 1973, p . 183-195 .

66 . Popescu A . , V . Sanda, N . Roman, Gh . Serbanescu, N . Donita . - Investigations on Olt gorge flora, Rev . Roum . Biol . , Tome 15, 259-269, 1970 .

67 . Popescu N . - Muntii Capatanii si Coziei, Ed . C . N . E . F . S . , Bucuresti, 1968 .

68 . Popescu N . - Muntii Capatanii, Colectia "Muntii nostri", Ed . Sport- turism, Bucuresti, 1977 .

69 . Popescu N . C . , Danut Calin - Muntii Coziei, Colectia "Muntii nostri", Ed . Sport-turism, Bucuresti, 1987 .

70 . Popescu L . - Comori naturale ale judetului Valcea, Studii valcene, Ed . CCD si Muzeul Judetean, Rm . Valcea, 1983, 209-227 .

71 . Posea Gr . , si colab . Relieful Romaniei, Editura Stiintifica Bucuresti, 1974

72 . Posea Gr . si col . - Enciclopedia geografica a Romaniei, Ed . Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982 .

73 . Ploaie Gh . - Valea Lotrului, Ed . Sport-turism, Bucuresti , 1983 .

74 . Ploaie Gh . - Natura Salbatica din Valcea - Valcea Wild Life, Ed . Prisma, Rm .

Valcea, 1999 .

75 . Ploaie Gh . - Tourism and conservation in the mountains of Valcea County, in

Vol . "Rural canges in Romania", Leicester University, edited by D . Turnock, 1995 .

75 . Ploaie Gh . , Turnock D . - Conservation and rural change in Valcea County,

GeoJurnal, 46; 289-303 .

76 . Richard B . Primack, s . a . Conservarea Biodiversitatii, Ed . Tehnica, Bucuresti, 2002,

77 . Rosu Al . - Geografia fizica a Romaniei, Ed . Didactica si Pedagogica, Bucuresti,

78 . Sanda V . , Popescu A . , Doltu M . , Contributii la cunoasterea vegetatieie din Defileul Oltului , Muzeul Brickenthal, St . Com . , St . Nat . , 18, 51-70, 1973

79 . Savu Al . - Unele trasaturi ale reliefului din Masivul Cozia, Probleme de Geografie, Ed . Academiei RPR, vol . 10, 1963 .

80 . Socolescu M . , Ciocirdel R . , Airinei St . , Popescu M . - Fizica si structura scoartei terestre din Romania, Ed . Tehnica, Bucuresti, Teofilescu T . - Ecartul altitudinal al gorunului (Quercus petraea Loebe) in raza Ocolului Silvic Calimanesti, in vol . "Ocrotirea naturii in Oltenia", editat de Com . de cult . si educ . soc . al jud Valcea, Rm . Valcea, 1984 .

81 . Stoiculescu, D . Cr . - cercetari privind starea actuala si perspectiva dezvoltarii de rezervatii naturale in fondul forestier, I . C . A . S . , 1992,

82 . Stoiculescu, Cr . , D . , Cercetari privind constituirea unei retele unitare de rezervatii naturale in fondul forestiersi monitorizarea acestora, I . C . A . S . , 1992

83 . Toader T . , C . Nitu, Invitatie la drumetie, Editura Ceres, Bucuresti, 1976 .

84 . Todirita- Mihailescu, Victoria, Date noi asupra faunei cretacice din bazinul Brezoi, Analele Univ . Bucuresti, vol . 22, 99-106, 1973 .

85 . Toniuc, N . , Olteanu, M . , Romanca, G . , Zamfir, M . , Lista ariilor protejate din Romania . Ocrotirea naturiisi a mediului inconjurator, 1992

86 . Tufescu, V . , Curcaneanu, C . , Mirela, I- Geografia Romaniei, Ed . Did . Ped . Bucuresti, 1997,

87 . Turnock D . - Path Dependency and sustainable rural tourism in the Romanian

Carpathians, University of Leicester, Occasional paper, 41, 1999 .

88 . Turnock D . - the Romanian Carpathians in transition: human resources and development potential in the context of national demographic trends; Discussion papers in Geography, Univ . of Leicester, 97, 1, 1997 .

89 . Vaida G . - Cozia, lacas de gandire si de cultura romaneasca, Studii Valcene, Rm . Valcea, vol . VI, 77-88, 1983

90 . Valeriu Enescu, D, . Chereches . , C . , Bandiu- Conservarea Biodivrsitatii si resurselor cinegetice forestiere . - Ed . Agris - Redactia revitelor agricole S . A . . , Bucuresti, 1997,

91 . Velcea V . , Savu Al . , Geografia Carpatilor si Subcarpatilor romanesti, Editura Academiei R . S . R . , Bucuresti

92 . XXX . - United Nations List of National Parks and Protected Areas, Gland- I . U . C . N . 1990

93 . XXX-Parks for Life Action for Protected Areas in Europe I . U . C . N . , Gland, 1994

94 . XXX- Stiudii privind organizarea si functionarea retelei de arii protejate pe teritoriul tarii . Cercetari pentru conservarea biodiversitatii si reconstructie ecologica . Delimitarea si zonarea interioara, stabilirea suprafetelor si delimitarea rezervatiilor pentru Parcul National Cozia, I . C . BIOL . Bucuresti, Universitatea Bucuresti, Manuscris, 1992

95 . XXX- Studiu privind amenajarea si dotarea teritoriului din zona de influienta a U . H . E . Brezoi- Turnu, Cozia si Calimanesti, in vederea conservarii cadrului natural . Inst . De biologie " Tr . Savulescu"- Academia RSR . , Bucuresti 1969,

96 . XXX- Parcuri nationale si parcuri naturale, administrate de Regia Nationala a Padurilor si Autoritatea Nationala pentru Turism . Romania, 2004