O strategie la nivel national de protectie a mediului

O strategie la nivel national de protectie a mediului trebuie sa aiba:

componenta legislativa;

componenta administrativ-institutionala;

componente informativ-educative;

colaborare pe plan international.

Pentru a preveni poluarea este necesar sa cunoastem:

care sunt efectele imediate si pe termen lung ale poluarii;

cum putem preveni si combate poluarea;

ce costuri au masurile antipoluante si cine le va suporta;

pana la ce nivel de crestere economica mediul se va degrada.

Tipuri de poluare

poluarea atmosferei cu aerosoli si substante chimice

poluarea primara a solurilor

poluarea primara si secundara a apelor are efecte directe sau indirecte asupra starii de sanatate a populatiei, prin apa potabila, respectiv prin intermediul plantelor si animalelor

poluarea directa a marilor cu substante petrolifere care diminueaza evaporarea si reciclarea apei in natura.

Principiile generale ale strategiei de protectie a mediului

a) Conservarea conditiilor de sanatate a oamenilor - este un principiu suprem caruia trebuie sa i se subordoneze intreaga activitate economica si sociala, intreaga strategie de ocrotire a mediului.

b) Dezvoltarea durabila - inseamna mentinerea posibilitatilor de viata pentru generatiile viitoare, a resurselor naturale regenerabile cel putin la nivelul celor existente pentru generatia actuala precum si de reducerea factorilor de mediu afectati de poluare.

c) Evitarea poluarii prin masuri preventive

Aplicarea unor tehnologii nepoluante in toate domeniile de activitate care urmeaza a fi dezvoltate reprezinta un principiu pe care trebuie sa se bazeze strategia de ocrotire a mediului.

d) Conservarea biodiversitatii - pentru a nu afecta grav ecosistemul, trebuie eliminati  poluantii, sa se mentina ecosistemele

e) Conservarea valorilor culturale si istorice

f)  "Cine polueaza plateste" - acest principiu sta la baza strategiei de mediu in multe tari.

g) Stimularea activitatii de redresare a mediului - orice activitate a agentilor economici care are ca efect redresarea calitatii factorilor de mediu trbuie sa fie  incurajata si stimulata de catre administratia centrala si locala

Obiectivele protectiei mediului

a) Mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii

Cele mai grave probleme de sanatate le creeaza unii poluanti :

metalele grele din aer si din sol-cadmiul, zincul, dar in special plumbul care afecteaza atat pe adulti, cat mai ales copii, intarziind dezvoltarea lor mentala;

dioxidul de sulf, oxizii de azot, oxizii de carbon, vaporii de amoniac, aerosolii de acid sulfuric, de acid clorhidric, hidrocarburile si alte gaze emise in atmosfera care produc afectiuni cronice si acute, uneori intoxicatii;

pulberi in atmosfera care pot cauza boli respiratorii(pulberile provin de la termocentrale electrice, industria materialelor de constructii, industria metalelor neferoase, activitatea in transporturi);

azotatii din apa de baut, proveniti din industria chimica, industria de ingrasaminte, intreprinderi agrozootehnice;

diversi poluanti organici de la industria chimica si petrochimica, industria celulozei si hartiei, cu actiune toxica asupra organismelor.

b) Mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii, se refera la actiuni pe termen scurt si pe termen lung de dezvoltare a resurselor regenerabile ale naturii: apa, solul, padure, flora si fauna dar si consumul echilibrat al resurselor neregenerabile

c) Apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor

d) Raport maxim beneficiu/cost - acest criteriu de stabilire a prioritatilor actiunilor de protectie a mediului este valabil permanent.

e) Racordarea la prevederile Conventiilor Internationale si la Programele Internationale pentru Protectia Mediului

Masurile de protectia mediului, de dezvoltare economica si sociala pe plan national trebuie sa se integreze in ansamblul masurilor care se iau pe plan regional si mondial, atat ca volum de lucrari cat si termene.

Avantajele integrarii Romaniei in U.E. :

transfer de tehnologii curate;

economisirea resurselor naturale proprii;

finantari sau fonduri nerambursabile;

dezvoltarea durabila in ritm accelerat

reducerea emisiilor de poluanti;

stoparea importului de tehnologii invechite, deseuri;

restructurarea mai rapida a intreprinderilor nerentabile;

acces la informatii si la sisteme moderne de pregatire profesionale;

stoparea importului produselor de slaba calitate

nivelarea in timp a conditiilor de sanatate;

uniformizarea legislatiei de mediu;

conditii mai bune pentru prevenirea de poluare transfrontaliere.

Reducerea poluarii apelor

1. introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluante in procesele industriale;
2. reducerea cantitatilor de ape uzate evacuate in rauri prin introducerea practicii recircularii apei;
3. recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand astfel avantajul asigurarii unei adevarate surse de materii prime;
4. extinderea proceselor de colectare si evacuare pe cale uscata a reziduurilor, mai ales la crescatoriile de animale;
5. imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnologiilor, instalatiilor si exploatarii acestora;
6. supravegherea si controlul calitatii apelor prin utilizarea de aparatura de control automat al calitatii apei;
7. formarea de specialisti in domeniul protectiei mediului
8. sensibilizarea opiniei publice in probleme legate de protectia mediului, in general si a resurselor de apa, in special este o actiune cu caracter permanent

Sistem de indicatori privind calitatea mediului

Conditiile de mediu pot fi masurate prin:

gradul de puritate a aerului si apei;

temperatura medie intr-o regiune;

regimul de precipitatii intr-o regiune;

numarul de kilometri de drumuri asfaltate pentru o regiune de dimensiuni date;

produsul national brut pe locuitor;

nivelul mediu de educatie dintr-o regiune;

numarul de autoturisme pe o mie de locuitori;

suprafata locuibila pe o persoana.

Subsisteme ale sistemului informational economic

1. indicatori generali, pentru caracterizarea teritoriului: suprafata

teritoriului, conditii naturale de clima(temperatura, regim de precipitatii, regim eolian);

2. indicatori ai volumului si utilizarii resurselor naturale ale mediului: masa atmosferica, resursele de apa, fondul funciar, flora, fauna, fondul forestier, fondul de vanatoare, rezervatii, parcuri naturale, monumente ale naturii;

3. indicatori ai resurselor si volumului poluarii, respectiv activitatile economice si sociale, generatoare de substante poluante si volumul acestora evacuat in aer, apa, sol;
4. indicatorii calitatii mediului inconjurator: concentratia efectiva de substante nocive, calitatea apelor dupa gradul de puritate, de poluare, terenuri agricole erodate si ocupate de deseuri, suprafata zonelor si numarul populatiei afectata de poluarea aerului si apei;

5. indicatori privind masurile de protectie: dotarea unitatilor economice cu instalatii de retinere si neutralizare a substantelor poluante, volumul investitiilor pentru protectia mediului.

Relatia dintre programele ecologice si  aspecte manageriale

Fondul Mondial pentru Mediul Inconjurator (FEM)

FEM finanteaza activitati si programe in raport cu urmatoarele 4 domenii de interventie:

diversitatea biologica;

schimbari climatice;

apele internationale;

protejarea stratului de ozon.

Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PUND)

Programul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Mediu (PNUE) si Banca Mondiala reprezinta "agenti de executie" ai acestui fond. Acestia, trebuie sa contribuie la pregatirea, elaborarea si evaluarea proiectelor finantate de FEM.

Programele operationale :

diversitatea biologica:

ecosisteme aride si semiaride

zonele umede

ecosistemele forestiere

ecosistemele montane

schimbari climatice:

suprimarea obstacolelor in calea economiei energiei si randamentul energetic

promovarea folosirii unei surse de energie negenerabila prin reducerea costurilor de aplicare

reducerea costurilor pe termen lung a tehnologiilor energetice prin care se poate reduce efectul de sera

apele internationale:

programul legat de formatiunile acvatice

programul integrat de gestiunea Terrei si a apelor

programul asupra actiunii poluantilor

Conform standardelor ISO 14001 organizatia trebuie sa considere o serie de probleme:

aspectele de mediu;

cerintele legale si de alta natura;

obiectivele si tintele ;

programele de management de mediu;

Standardele ISO 14000 acopera urmatoarele domenii majore:

Sisteme de management de mediu - E.M.S. (Enviromental Management Systems);

Audit de mediu;

Eco-marcare;

Evaluarea performantei de mediu;

Evaluarea ciclului de viata;

Termene si definitii.

Standarde ISO 14000

ISO 14001  Sisteme de management de mediu - Specificatii si ghid de utilizare

ISO 14004  Sisteme de management de mediu - Linii directoare privind principii, sisteme si tehnici de aplicare

ISO 14010  Linii directoare pentru auditul de mediu

ISO 14011  Linii directoare pentru auditul de mediu - Proceduri de audit. Auditul sistemelor de management de mediu

ISO 14012  Linii directoare pentru auditul de mediu - criterii de calificare pentru auditorii de mediu

ISO 14015  Evaluarea de mediu a unui amplasament

ISO 14024  ECO-Marcare - programe de aplicare. Principii, proceduri de certificare

ISO 14021  Cerinte pentru declaratia de mediu. Termeni si definitii

ISO 14023  ECO-Marcare-Testarea si verificarea metodologiilor

ISO 14031  Evaluarea performantei de mediu a sistemului de management de mediu si relatia cu mediul;

SC5-Evaluarea ciclului de viata

ISO 14040  Managementul de mediu-evaluarea ciclului de viata-principii si linii directoare.

ISO 14041  Managementul de mediu-evaluarea ciclului de viata. Analiza de inventariere

Managementul de mediu - Evaluarea ciclului de viata. Evaluarea impactului

Managementul de mediu - Evaluarea ciclului de viata. Evaluarea imbunatatirilor

ISO 14060 - Aspecte de mediu in standarde de produs. Ghid pentru includerea aspectelor de mediu in standarde de mediu

Principii si norme specifice dreptului international al mediului

• sa conserve si sa protejeze mediul si resursele sale
• sa evalueze consecintele asupra mediului
• obligatia de supraveghere a starii mediului
• sa informeze publicul - in plan european, dreptul la informare si participarea publicului sunt concepute ca elemente indispensabile ale eficacitatii oricarei politici in materie de mediu
• principiul poluatorul plateste
• principiul adaptarii, cooperarii internationale la natura poluarii

ETAPELE PROCESULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI (EIM)

A)    Proiectarea si planificarea

In cadrul fazei de planificare si proiectare, procesul de EIM ar trebui sa contribuie la:

analiza modurilor in care se pot realiza obiectivele investitorului;

analiza posibilelor zone de amplasare a proiectului;

analiza alternativelor de proiectare a proceselor, a constructiilor si a facilitatilor pentru proiectul propus;

B)    Pregatirea studiului de EIM

descrierea proiectului sau a activitatii punandu-se accentul pe aspectele ce intereseaza direct protectia mediului inconjurator;

analiza a conditiilor fundamentale ale mediului afectat de investitia preconizata;

analiza a efectelor proiectului sau activitatii asupra mediului inconjurator;

propuneri de masuri ce trebuiesc luate de catre titularul investitei pentru reducerea si compensarea impactului asupra mediului inconjurator;

concluzii si recomandari

C)    Inaintarea raportului asupra SIM catre autoritatile competente

D)   Utilizarea rezultatelor EIM in luarea deciziei si implementarea proiectului sau activitatii

Metodele de evaluare in functie de natura sarcinilor pentru care pot fi folosite in procesul de EIM: