Motivarea necesitatii recuperarii si valorificarii deseurilor feroase

Motivarea necesitatii recuperarii si valorificarii deseurilor feroase

Otelul este cel mai reciclabil material din lume. De la deseurile domestice pana la demolari, toate tipurile de produse din otel folosite sunt colectate si prelucrare pentru a fi returnate in productia de otel.

La inceputul secolului XX, producatorii de otel au inceput sa utilizeze cuptoare care puteau sa produca otel din deseuri feroase in loc de materii prime traditionale. Metoda s-a dovedit a fi eficienta prin costurile mult mai mici.

La inceput, cererea de deseuri feroase a fost satisfacuta chiar de deseurile interne ale uzinei, procesul de elaborare a otelului genera o cantitate importanta de deseuri interne ("uzinale") rezultate din proces sau ca produse nevandabile. Totusi, deseurile metalice rezultate astfel nu puteau satisface intreaga cerere. Drept urmare, au inceput sa apara intreprinderi specializate in prepararea si aprovizionarea cu deseuri metalice pentru otelarii. O mare parte din aceste deseuri feroase provenea din surse industriale (la inceput din domeniul transporturilor pe calea ferata si instalatii iar mai tarziu de la producatorii de ambalaje si automobile).

Pe masura eficientizarii tehnologiilor de elaborare a otelului, cererea de deseuri metalice a crescut puternic iar cantitatile de deseuri interne a scazut considerabil (de exemplu prin introducerea turnarii continue). Satisfacerea acestor nevoi legate de fabricarea otelului a determinat dezvoltarea unei infrastructuri de colectare, pregatire si vanzare a deseurilor catre otelarii si alte piete in vederea reciclarii. Aproape fiecare comunitate majora are o unitate de recuperare a deseurilor feroase dintr-o gama larga de surse.

Intre producatorii de otel si unitatile de furnizare a deseurilor feroase s-a creat o stransa interdependenta bazata pe cerere si oferta. Datorita infrastructurii de reciclare, industria otelului primeste un flux constant de deseuri feroase.

Motivarea necesitatii valorificarii deseurilor feroase este data de avantajele reciclarii::

- economii semnificative de energie, apa, reducerea poluarii si deseurilor miniere (comparativ cu extragerea substantelor utile din minereuri):

- protectia mediului, respectiv conservarea resurselor naturale (1 tona de deseuri feroase pot inlocui intre 1 si 1,25 tone de minereuri de fier la elaborarea otelului).

In ultima perioada, utilizarea in incarcaturile de la elaborarea otelurilor a deseurilor feroase a devenit o necesitate pentru multe tari producatoare de otel. Astfel, pe plan mondial se remarca o crestere a necesarului de minereuri de fier, schimbarile tehnologice conducand la cresterea cererii de minereuri de fier de calitate superioara (s-au dezvoltat noi tehnologii si instalatii de reducere directa).

In timp ce resursele de minereuri de fier sunt inegal distribuite din punct de vedere geografic (doar doua tari din lume - Australia si Brazilia - detin 70% din exploatarile mondiale de minereuri de fier), structura geografica a consumatorilor de minereuri de fier este intr-o dinamica continua, fig.5.1. Totodata, se observa o diminuare a calitatii sale (scaderea concentratiei fierului si micsorarea granulatiei).

In perioada 1995 - 2005 necesarul de minereu de fier a crescut constant cu aproximativ 1% pe an. in 2005, consumul de minereu de fier din tarile Europei Centrale si de Est a totalizat 34 milioane tone.

Fig.1. Dinamica necesarului de materii prime (minereuri de fier)

Pentru Romania, pe langa cresterea necesarului de materii prime, rezervele geologice proprii de minereu de fier nu intrunesc conditiile de clasificare ca rezerve rentabile din punct de vedere economic, fiind conditionate de doua aspecte importante:

- au continut redus de fier, max. 37% (aproape in totalitate fiind situate in Transilvania, Bucovina si Banat).

- sunt imposibil de exploatat prin tehnologiile miniere actuale (anomalia magnetica de la Palazul Mare).

Din statisticile existente privind extractia de minereu romanesc si consumul de minereu de fier, se poate vedea ca niciodata resursele interne nu au acoperit nici macar jumatate din cantitatea importata (cu continut mediu de 61%Fe si limita garantata de 56,5%Fe).

"Strategia nationala de dezvoltare durabila a Romaniei" (SNDDR) privind "Gospodarirea deseurilor" face referiri la [86]:

- evolutia crescatoare a impactului deseurilor asupra mediului;

- diminuarea resurselor naturale (materiile prime sunt sarace si insuficiente - observatie valabila si in cazul minereurilor de baza indigene)

- comparativ cu extragerea substantelor utile din minereu (in acest caz, fierul) reciclarea materialelor feroase pentru topire implica costuri mai mici, ca urmare a economiilor semnificative de energie si apa precum si o diminuare a impactului poluarii si a deseurilor rezultate.

Din punct de vedere al consumului specific de deseuri feroase pe tona de otel elaborat in convertizor, la nivelul anilor '90 tarile producatoare de otel pot fi grupate in:

- tari cu consum specific foarte scazut, 100kg/t (Japonia, Franta)

- tari cu consum specific mediu 100-250kg/t (Portugalia, Olanda, Suedia, Marea Britanie, Germania, Austria, Romania),

- tari cu consum specific ridicat >250kg/t (SUA, Ungaria, U.R.S.S, Cehoslovacia, Luxemburg).