Galeria si donjonul-ultimul turn de aparare ( turnul ''Ne Boisa''= nu te teme), sunt ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara ,precum si turnul Capistrano ( dupa numele unui vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta cateva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara ( Corvini).
EMBED MSPhotoEd.3 In curtea castelului alaturi de capela zidita tot in timpul lui Iancu se afla o fantana adanca de 30 de metri. Dupa legenda, aceasta fantana ar fii fost sapata de tri prizonieri turcii carora lii s-a promis libertatea daca vor ajunge la stratul de apa. Dupa 15 ani de truda cand au terminat fantana, stapanii nu s-au tinut de cuvant.
Se spunea ca inscriptia de pe zidul fantanii inseamna '' apa aveti,dar suflet,nu''. In realitate ,continutul descifrat de specialisti este: ''Cel care a scris aceasta inscriptie este Hassan, care traieste ca rob la ghiauri, in cetatea de langa biserica''.
Urmasii lui Iancu de Hunedoara au continuat lucrarile la acest castel: Matei Corvin reconstruieste aripa nordica a castelului, iar mai tarziu Gabriel Bethlen ridica latura de sud.Aici alterneaza acum stilul renascentist, vechiul stil gotic si baroc. In anul 1880 castelul Corvinestilor a fost declarat monument istoric.
In salile muzeului sunt expuse piese de ceramica, documente si arme din cele mai vechii timpuri,ce pot fi admirate de vizitatori.
Poarta de intrare, capitelurile coloanelor, pietrele de consola si cheile de bolta sunt piese in care artistul anonim s-a trecut pe sine.Pe latura vestica a cetatii este construit palatul in stil gotic.
La parter a fost amenajata o sala fastuoasa cu bolti gotice,numita Sala Cavalerilor impartita in doua prin stalpi octogonali asezati pe baze patrate cu profiluri simplesi cu capiteluri imbraca-te in cate o coroana de frunze de stejar.