Burghezia (propietarii de manufacturi bancherii mari negustori) stapanea ateliere unelte materii prime sume mari de bani (capital) si exploata munca muncitorilor. Acestia proveneau din elemente saracite-mesteri din breslele calfe tarani fara pamant sau alungati de pe loturi-nevoiti sa munceasca in manufacturi. Muncitorii spre deosebire de tarani serbi erau liberi insa nu aveau mijloace de trai (nu aveau ateliere si unelte propii). Pentru ca sa traiasca se angajau sa munceasca pentru burghezie in schimbul unor salarii de mizerie care de cele mai multe ori nu ereau suficiente pentru intretinerea familiilor lor. Ca sa obtina castiguri cat mai mari burghezia marea si numarul orelor de munca. Astfel in sanul orinduiri feudale care se descompune lent apare si se dezvolta treptat o noua oranduire oranduirea capitalista.
Cauzele marilor descoperiri geografice. In sec al XV-lea_XVI-lea orasele continua sa se dezvolte; comertul intre tarile europene cat si cel cu tarile din afara Europei se largeste. Burghezia dornica de castiguri obtine materii prime ieftine metale pretioase mirodenii etc.
Pentru aceasta trebuia explorate tinuturi necunoscute sau gasite drumuri mai sigure si mai scurte spre locurile de unde se aduceau marfurile cautate de europeni.
Multe din aceste marfuri provenite din India si China erau aduse in Europa de catre negustori bizantini si italieni care le cumparau de arabi. Drumul lung si nesigur ca si numeroase vami faceau ca aceste marfuri sa fie rare si foarte scumpe. Pe de alta parte primejdia turceasca ameninta existenta vechiului drum comercial dintre Europa si Orient. Incercarile de a gasi un nou drum pe mare spre India au contribuit la marile descoperiri geografice.
La succesul marilor descoperiri geografice si-au adus si alti factori. In domeniul navigatiei se facusera mari progrese. In locul corabilor greoaie si manate cu ajutorul vaslelor s-au construit altele mai iuti si usoare-caravelle-care cu ajutorul panzelor foloseau forta vantului.
