1.Denumirea tarii
Denumirea oficiala este Republica Cipru iar denumirea conventionala scurta este Cipru.
Nota: Regiunea de nord a Ciprului este cunoscuta sub numele de "Republica Turca a Ciprului de Nord", regiune recunoscuta numai de Turcia. In prezent, la toate activitatile socio-culturale, economice si politice interstatale participa doar partea sudica a tarii recunoscuta ca stat independent - Republica Cipru.
2. Pozitia geografica. Suprafata
Statul Cipru este o insula din Marea Mediterana, situata in sud-estul Europei, avind coordonatele geografice: 35 00 N, 33 00 E.
Suprafata totala a Ciprului, insula a III dupa marime in Marea Mediterana, este de 9.251 km2 din care 9.240 km2 formeaza uscatul, iar 10 km2 apa.
Insula are o lungime maxima de aproximativ 220 km, de la Cape Andreas, situat in nord-estul insulei, la extremitatea vestica a insulei, Cape Arnaoutis.
Latimea maxima, de la Cape Gata, situat in sud, la Cape Kormakiti, situat in nord, este de aproximativ 90 km.
Lungimea liniei de coasta este de 648 km.
Nota 3.355 km2 reprezinta suprafata cipriota turca
3. Tarile invecinate
Ciprul este situat la aproximativ 70 km sud de Turcia ,100 km vest de Siria si 270 km vest fata de Kastellorizon (extremitatea sud-estica a Greciei).
Capitolul II Caracterizarea conditiilor naturale
Insula are o forma neregulata, partea de nord-est avind o forma ascutita spre directia coastei de vest a Siriei, formind Peninsula Karpas.
Activitatea seismica este moderata.
1.Relieful
Majoritatea uscatului este neted.Aceasta parte neteda a uscatului este situata in interiorul insulei, purtind numele de Mesaoria (greaca- "intre munti").Mesaoria se intinde de pe coasta de vest pana pe coasta de est fiind incadrata de lanturi muntoase; la nord lantul de munti Kyrenia, paralel cu linia de coasta, lant muntos ce se intinde pana in Peninsula Karpas; punctul cel mai inalt al acestui lant muntos atinge cota de 1.019 m.
La sud se afla Muntii Troodos, care acopera majoritatea portiunii sud-vestice a insulei. Tarmul din aceasta parte a insulei este abrupt si stancos. Virful cel mai inalt al acestui lant muntos este Olympus cu o altitudine de 1.953m.
2. Conditii climatice
Ciprul are o clima temperat-mediteraneeana, cu veri arzatoare si uscate dar si un sezon racoros si ploios care incepe din luna octombrie si dureaza pana in luna martie.
Volumul mediu de precipitatii anual nu depaseste 500 mm. Temperatura medie anuala este de 20,6 grade Celsius, in detaliu fiind prezentata in tabelul nr.1.
Tabelul nr.1
Temperaturile medii anuale
Luna Maxima zilnica (Cs) Minima pe noapte (Cs) Media solara a zilei (ore) Temperatura marii Umiditatea Zile ploioase
Ianuarie 16 8 5 17 70 9
Februarie 17 8 6 17 69 7
Martie 18 9 7 18 65 5
Aprilie 22 12 9 20 67 3
Mai 26 16 10 21 68 3
Iunie 30 18 12 24 64 1
Iulie 32 21 12 26 60 1
August 33 22 12 27 61 1
Septembrie 31 10 11 26 59 1
Octombrie 27 16 9 24 64 3
Noiembrie 22 13 6 21 68 4
Decembrie 18 9 6 19 70 8
3. Hidrologia
Ciprul nu are cursuri de apa permanente; doar cateva albii inunda campia Mesaoria pe timpul primaverii, datorita ploilor cazute pe timpul iernii, dar pe o perioada scurta din an. Insula mai are cateva lacuri cu apa dulce si doua lacuri cu apa sarata. Astfel, insula are resurse de apa limitate, ceea ce a intensificat preocuparea locuitorilor cu problema "Lipsa apei pe pamint ". In perioada dezvoltarii industriale intense aceste rezerve acvatice au fost supuse poluarii rezultate din canalizari si deversari industriale. Acum, statul cipriot realizeaza un proiect national, care include aspecte practice si teoretice privind solutionarea acestei probleme de ordin economic, si nu in ultimul rind de ordin ecologic. Cu privire la resursele de apa potabila, proiectul vizeaza incercarea de a reduce folosirea surselor de apa, care se alimenteaza de la ploi, un plan permanent de desalinizare, proiectat pe asimilarea a 40,000 m³ de apa marina, deci sarata, si convertirea acesteia in apa potabila.Acest proiect functioneaza cu succes din anul 1997. La acesta au mai fost aditionate prin anumite interventii articole de proiect directionate, de asemenea, pe desalinizarea apei.
4. Vegetatia si fauna
Padurile de pin, cedru si chiparos acopera aproximativ 1/7 din suprafata totala a Ciprului, in principal in zonele muntoase. Printre alti arbori indigeni putem mentiona ienuparul, stejarul, maslinul, roscovul. Eucaliptul a fost plantat extensiv in scopul forestificarii insulei, masura impunatoare, in special, in urma defrisarii unor fisii enorme de padure. In trecut, imensele paduri cipriote realizau un areal de vietuire pentru o diversitate considerabila de pasari migratoare si animale, fapt pentru care erau recunoscute adevarate paradisuri naturale, dar pe parcursul secolelor, fisia forestiera care acoperea cindva partea centrala a insulei a fost utilizata de oameni in scopuri economice, dar nu a mai fost restituita complet. Anumite eforturi in acest sens au fost efectuate de Marea Britanie in timpul colonizarii insulei din sec.18 si 19. O dauna considerabila i-a fost adusa invelisului forestier prin incendii, in timpul conflictelor armate a partizanilor greci si turci din 1974.
Ciprul are putine animale salbatice, in schimb, insula este vizitata de o mare varietate de pasari migratoare. Printre alte specii intalnite pe insula putem aminti becatele, pitpalacul, sitarul.
Cu scopul de a asigura protectia biodiversitatii teritoriului sau, in cadrul proiectului mentionat mai sus, in Cipru s-au delimitat citeva rezervatii si o regiune forestiera cu statut de rezervatie nationala, statul luind astfel sub o protectie special directionata 8.1 % din suprafata totala a insulei numai in 1996. Pe parcurs, anumite teritorii aproximate au fost aditionate in shemele rezervatiilor.De asemenea cu scopuri ecologice, statul cipriot a ratificat o serie de conventii internationale privind protectia biodiversitatii si a speciilor pe cale de disparitie, mentinerea stratului de ozon, limitarea poluarii aerului, schimbarea climei, problemele poluarii transporturilor si multe alte probleme ecologice de ordin mondial.
Capitolul III Caracterizarea sociala generala
1. Conditiile socio-umane
Majoritatea societatii cipriote este formata de doua populatii: greaca si turca, alaturi de acestea regasindu-se o importanta comunitate de armeni.
Sistemul educational este separat, acesta fiind mentinut de comunitatile grecesti si turce. Invatamantul grecesc cipriot este administrat de Ministerul Educatiei. Zece ani de scoala elementara sunt obligatorii pentru toti copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 15 ani. La inceputul anilor '90, in invatamantul primar grecesc cipriot se inscriau aproximativ 63.000 de copii anual. Studiile superioare erau oferite de University of Cyprus, Intercollege s.a. Invatamantul turcesc cipriot este administrat de Republica Turca a Ciprului de Nord. Rata analfabetismului este scazuta in ambele comunitati.
Limbile oficiale ale statului sunt limba greaca si turca, acestea fiind folosite in institutiile statale oficiale, si de asemenea in limbajul cotidian. Datorita extensiei turismului si rolului acestuia in economia cipriota, o alta limba, cea engleza, este vorbita in majoritatea oraselor spre a asigura anumite facilitati turistilor.
