Impactul calitatii produselor si serviciilor asupra mediului inconjurator

UNIVERSITATEA CRESTINA

"DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA MANAGEMENTUL   TURISTIC SI COMERCIAL

IMPACTUL CALITATII PRODUSELOR SI SERVICIILOR ASUPRA  MEDIULUI INCONJURATOR

CITAT:"NATURA ACEST PARADIS REGASIT DIN CARE VREM NEAPARAT  SA NE AUTOALUNGAM". ( VASILE GHICA)

O privire de ansamblu asupra economiei mondiale permite evidentierea urmatoarelor tendinte:diversificarea si innoirea rapida a ofertei de marfuri pe fondul cresterii gradului de penetrare a progresului tehnic, globalizarea pietelor, cresterea exigentelor clientilor.

In ultimele doua secole, am progresat din punct de vedere tehnologic intr-un
ritm ametitor, dar, pana acum, tehnologia noastra mai degraba a agravat
"bolile" mediului.

Problema mediului devine o provocare strategica a timpurilor in care traim.

Ocrotirea naturii si lupta impotriva poluarii reprezinta o datorie de onoare.
Protectia mediului inconjurator este foarte importanta in zilele de azi cand sursele de energie sunt din ce in ce mai putine.

Problema mediului este o problema acuta la scara mondiala. Solutiile care se cer sunt si trebuie sa fie concentrate tot la scara mondiala: o economie suportabila de catre mediu - o eco-economie -impune stabilirea cadrului de formulare a politicii economice pe baza principiilor ecologiei.

CUPRINS:

1. IMPLICATIILE PROGRESULUI TEHNIC ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR.

2.SURSE DE POLUARE ALE MEDIULUI.

3.PREOCUPARI PE PLAN NATIONAL/ REGIONAL PRIVIND PROTECTIA

MEDIULUI.

1. IMPLICATIILE PROGRESULUI TEHNIC ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

Progresul tehnic este forta motrice a cresterii economice si reprezinta ansamblul activitatii de inovare a sectorului productiv, avand ca suport cercetarea stiintifica si indeosebi cercetarea aplicativa. Apare ca un ansamblu de activitati, prin care se operationalizeaza si se transfera in
practica economico-sociala volumul cunostintelor din domeniul de cercetare-dezvoltare.
Cu cat relatia dintre progresul tehnic si nivelul general de dezvoltare economico-sociala este mai bine inteleasa, cu atat exista mai multe posibilitati de a putea sprijini progresul ethnic printr-o serie de factori absolut necesari, precum factorul uman, baza tehnica si materiala,
factorul managerial, factorii economici.
Activitatile economice antreneaza diferite tipuri de presiune asupra mediului dintre care enumeram:

Cererea (materii prime, enegie, bunuri intermediare etc).

Fluxul poluantiilor si al deseurilor.

Ocuparea spatiilor naturale de sosele, depozite etc.
Cheltuielile pentru protectia mediului reprezinta masura economica a eforturilor pe care societatea le reprezinta pentru a raspunde problemelor generate de starea mediului, intr-o anumita etapa, ele referindu-se la urmatoarele activitati:

-Protectia calitatii aerului si a climei

-Protectia calitatii apelor

-Managementul deseurilor

-Protectia solului si a apelor subterane

-Reducerea zgomotului si vibratiilor

-Protectia surselor naturale si conservarea biodiversitatii

-Protectia impotriva radiatiilor

-Cercetare-dezvoltare

-Administrarea generala a mediului

-Instruire

Informare

Protectia mediului natural este conditionata, in parte de valorificarea reziduurilor, a deseurilor, prin realizarea de cicluri de productie inchise: materie prima - productie - materie prima, cu
alte cuvinte, problema protectiei mediului a devenit o problema strans legata de calitatea produselor si serviciilor puse la dispozitia omului in zilele noastre.

Refolosirea materialelor recuperabile sau reintegrarea lor in circuitul economic, se impune a fi o problema de protectia mediului inconjurator, dar si problema economica de recastigare a materiei prime.

Importanta deosebita a ridicarii calitatii produselor a fost sintetizata in perioada 1986-1990, desprinzandu-se ideea de baza - ca ar fi necesar sa se asigure "cresterea substantiala a nivelului tehnic si calitativ al produselor, imbunatatirea structurii productiei si valorificarea tot mai eficienta a resurselor economice, sporirea gradului de competitivitate a produselor".

Conceptul general de " calitate" se utilizeaza in diverse domenii printre care se afla si cel al productiei de marfuri si servicii.Sensurile acestui concept sunt de natura filosofica, tehnica, economica, si sociala.

Calitatea, in sensul cel mai general este o categorie filosofica si exprima insusirile esentiale ale unui obiect, care-l fac sa se distinga de toate celelalte produse similare, care au aceeasi destinatie, respectiv utilitate.
Sensultehnic al calitatii exprima gradul de conformitate cu specificatiile prevazute in documentatia produsului.
Din punct de vedereeconomic, calitatea exprima masura optima in raport cu cheltuielile ocazionate la producator si client.
In sens social, calitatea exprima gradul de satisfactie al nevoii clientului care este de altfel, scopul pentru care se realizeaza produsele.

Din definitia calitatii rezulta ca un produs sau serviciu, pentru a-si indeplini misiunea pentru care a fost creat, deci ca sa aiba calitate, un grad de utilitate, trebuie sa indeplineasca un "complex" de conditii tehnice, functionale, economice, psihiosenzoriale, ergonomice si ecologice. Intre grupe de caracteristici exista relatii de interdependenta, de aceea evaluareacalitatii se face printr-o sinteza a principalalor caracteristici din fiecare grupa, sau numai aunora dintre ele, in functie de natura si destinatia produsului.

Calitatea are un continut social datorita implicatiilor unor proprietati ale marfurilor si serviciilor asupra nevoilor, a calitatii vietii oamenilor si a mediului inconjurator.

Caracterul dinamic al calitatii deriva din caracterul dinamic al nevoilor si al unitatii, determinat de dezvoltarea productiei , a stiintei si tehnicii, a gradului de cultura si civilizatie.
Factorii care determina caracterul dinamic sunt: progresul tehnico-stiintific;

exigentele crescande ale consumatorilor;concurenta.
Ridicarea continua a calitatii produselor si serviciilor, respectiv modernizarea si adaptatea cat mai fidel posibil la cerintele pietei, se realizeaza folosind una sau doua cai:

extensiva, concretizata prin cresterea in timp a numarului de caracteristici utile produsului

Ex: cresterea gradului de confort, de siguranta in exploatarea autoturismului, etc.

intensiva prin imbunatatirea nivelului unor caracteristici de calitate existente

Ex: la autoturisme : micsorarea consumului de carburant, reducerea poluarii, cresterea vitezei de rulare.
Cunoscand caracterul complex si dinamic al calitatii putem afirma ca, in evaluarea nivelului calitativ al produselor si serviciilor trebuie sa se ia in calcul marimea caracteristicilor din mai multe grupe, ponderate dupa importanta pe care o au la un moment dat.

Ca elemente componenete ale calitatii, cerintele sunt expresii generale ale nevoilor clientilor rezultate din cercetarile de marketing, care apoi sunt "traduse" intr-un ansamblu de proprietati exprimate cantitativ si calitativ si specificate in documentatia tehnica (standarde, norme tehnice). De exemplu, cerintele societatii privind calitatea se refera la obligatiile care reies din legi, regulamente, reguli, statute, coduri, etc, care vizeaza protectia vietii, sanatatii, persoanelor si a mediului inconjurator, conservarea energiei, valorificarea resurselor naturale in mod eficient etc.
Proprietatile sunt insusirile specificate ale unui produs necesar obtinerii lui pentru acoperirea unei nevoi si care confera produselor o anumita utilitate, ele apar sub forma proprietatilor fizice, chimice, mecanice, organoleptice etc.
Caracteristicile calitatii reprezinta prima treapta a sintezei pentru evaluarea corecta a calitatii.
In ele se regasesc proprietati care exprima gradul de satisfactie al unui segment de nevoii. De exemplu, caracteristicile estetice, organoleptice, tehnice, de disponibilitate, ergonomice, ecologice.

Functiile calitatii sunt rezultatul gruparii a doua sau mai multor caracteristici inrudite, complementare, care exprima gradul de satisfactie al nevoii sau al unui segment mai material al acesteia.Ele reperezinta penultima treapta a sintezei caracteristicilor in stebilirea calitatii produsului ca intreg, in vederea estimarilor gradului de satisfactie al nevoii clientilor la un moment dat .
Integrarea progresului tehnic in strategiile de dezvoltare globala contribuie la stimularea unei cresteri economice durabile, realizata pe o baza stiintifica, care are in atentie obiectivele globale ale omenirii:

SURSE DE POLUARE ALE MEDIULUI

Daca uneori poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane.

Sunt doua categorii de materiale poluante (poluanti).

Poluantii biodegradabili sunt substante, cum ar fi apa menajera, care se descompun rapid in proces natural.
Acesti poluanti devin o problema cand se acumuleaza mai rapid decat pot sa se descompuna.Poluantii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent in mediul natural.

Odata ce apare contaminarea, este dificil chiar imposibil sa se indeparteze acesti poluanti din mediu.

Se apreciaza ca printre sursele de poluare a mediului natural, un loc important il detin:
-deseurile, mijloacele de transport, pesticidele si erbicidele, substante radioactive, zgomotul produs de o serie de aparate si utilaje( marfuri). Astfel, deseurile provenite din imbracaminte, mobila, aparataj casnic, sapun, detergenti, cosmetice, medicamente,chimicale de uz casnic si mai ales ambalaje sunt in continua divertsificare si crestere cantitativa. Datorita aparitiei unui numar din ce in ce mai mare de produse noi sintetice, factorii de mediu nu mai pot avea, fara restrictie, dublul rol de furnizor de resurse si receptori de reziduuri, de aceea se impune aplicarea unor masuri pe plan national si international de protejarea acestor factori

Poluarea aerului

Contaminarea umana a atmosferei Pamantului poate lua multe forme si a existat de cand oamenii au inceput sa utilizeze focul pentru agricultura, incalzire si gatitul alimentelor. In timpul Revolutiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problema majora.

Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog.
Smogul este in general un amestec de monoxid de carbon si compusi
organici din combustia incompleta a combustibililor fosili cum ar fi
carbunii si de dioxid de sulf de la impuritatile din combustibili. In
timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si sulfurici
se condenseaza sub forma de picaturi, intetind ceata. Pana in secolul
XX smogul devenise deja un pericol major pentru sanatate.

Un alt tip de smog, cel fotochimic, a inceput sa reduca calitatea

aerului deasupra oraselor mari cum ar fi Los Angeles in anii '30.

Acest smog este cauzat de combustia in motoarele autovehiculelor si
ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot si elibereaza hidrocarburi din combustibilii 'nearsi'. Razele solare fac ca oxizii de azot si hidrocarburile sa se combine si sa transforme oxigenul in ozon, un agent chimic care ataca cauciucul, raneste plante si irita plamanii. Hidrocarburile sunt oxidate in substante care se condenseaza si formeaza o ceata vizibila si patrunzatoare.

Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este incalzirea globala, o crestere a temperaturii Pamantului cauzata de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odata cu folosirea intensiva a combustibililor fosili in secolul XX, concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute
sub denumirea de gaze de sera, reduc caldura disipata de Pamant, dar nu blocheaza radiatiile Soarelui. Din cauza efectului de sera se asteapta ca temperatura globala sa creasca cu 1,4° C pana la 5,8° C pana in anul 2100. Chiar daca aceasta tendinta pare a fi o schimbare minora, cresterea ar face ca Pamantul sa fie mai cald decat a fost in ultimii 125.000 ani, schimband
probabil tiparul climatic, afectand productia agricola, modificand distributia animalelor si plantelor si crescand nivelul marii. Poluarea aerului poate sa afecteze regiunea superioara a atmosferei numita stratosfera. Productia excesiva a compusilor care contin clor cum ar fi clorofluorocarbonatii (CFC) (compusi folositi pana acum in frigidere, aparate de aer conditionat si in fabricarea produselor pe baza de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creand o gaura deasupra Antarcticii care dureaza mai multe saptamani in fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele daunatoare ale Soarelui a afectat viata acvatica si terestra si ameninta sanatatea oamenilor din zonele nordice si sudice ale planetei.

Poluarea apelor

Cererea de apa potabila este in crestere continua cat timp populatia globului creste. Din anul 1940 pana in anul 1990 preluarea apei potabile din rauri, lacuri, rezervoare si alte surse a crescut de patru ori. Din totalul apei consumate in Statele Unite in 1995, 39% a fost pentru irigatie, 39% a fost pentru generarea de curent electric, 12% a fost folosita pentru alte utilitati;
industria si mineritul au folosit 7% si restul a fost folosita pentru animalele domestice si in scopuri comerciale.

Apa menajera, apa industriala si produsele chimice folosite in agricultura, cum ar fi ingrasamintele si pesticidele sunt principala cauza a poluarii apelor. In Statele Unite, 37% din lacuri si estuare si 36% din rauri
sunt prea poluate pentru practicarea pescuitului sau inotului in cea mai mare parte a anului. In tarile in curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajera este aruncata in rauri si golfuri, creand un risc major pentru
sanatatea umana.

Poluarea din golfuri si estuare ameninta rezervele de peste care si asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv. In 1989, 260.000 barili de petrol s-au varsat din petrolierul Exxon Valdez in Stramtoarea 'Prince William' din Alaska, un vechi si bogat loc de pescuit. In 1999 s-au raportat 8.539 accidente petroliere in apele si in jurul apelor Statelor Unite, varsandu-se 4,4 miliarde de litri de petrol.

Poluarea solului

Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza intr-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential pentru toata productia agricola. Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, organisme care provoaca boli, sau materiale radioactive care pot afecta viata plantelor si animalelor.

Metodele nerationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu
ingrasaminte chimice, pesticide si fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme. De exemplu, fermierii care
cultivau capsuni in California au dezinfectat solul cu bromura de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta capsunii. Acest proces omoara fara discriminare chiar si organismele benefice si lasa solul steril si dependent de ingrasaminte pentru a suporta cresterea plantelor. In
consecinta, se folosesc tot mai multe ingrasaminte, ceea ce duce la poluarea raurilor si lacurilor in perioadele cu inundatii.

Irigatia necorespunzatoare in zonele in care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhiba cresterea plantelor si pot duce la lipsa recoltei. In anul 2000 i.e.n., orasele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului si Eufratului, in Mesopotamia, depindeau de bogatia recoltelor. Pana in anul 1500 i.e.n., aceste orase au intrat in colaps din cauza lipsei
recoltei datorate salinitatii ridicate a solului. Aceeasi problema exista azi in Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului in Egipt si Valea Imperiala din California.

In concluzie sursele de poluare sunt atat de mari, de multe si complexe, incat este utopic sa speram ca le putem trata pe toate cu aceeasi masura si simultan.Un exemplu simplu ne-o arata ca intotdeauna iti va lua mai mult timp sa faci curat decat sa faci mizerie. S-a calculat ca daca
poluarea mondiala s-ar reduce fie si numai cu 10%, lucrurile s-ar schimba mult in bine.
Probabil ca prima solutie ar fi sa facem curat in mintea noastra . Apoi sa incercam sa reducem acele surse de poluare care pot fi atacate, pe rand, in etape bine planificate. In acest fel sa construim o lume mai buna si sa realizam o dezvoltare durabila.

BIBLIOGRAFIE:

www.wikipedia.ro

www.mediu.ro

www.ecomagazin.ro

www.scribd.ro