Factorii genetici ai climei in Romania

Factorii genetici ai climei in Romania

1.Factori genetici ai climei in Romania

1.1 Introducere.Istoricul cercetarii

Intre limitele teritoriului tarii nostre,care nu este prea vast ca intindere,se intalnesc numeroase nuante si tipuri de clima,incepand de la clima temperat continentala cu veri calde de lunga durata,pana la clima rece a muntilor.

Repartitia teritoriala a caracteristicilor timpului si a climei nu este intamplatoare ci reflecta evident intercatiunea complexa a proceselor si factorilor genetici ai climei.

Principalii factori determinanti ai regimului climatic sunt:suprafata activa subiacenta,radiatia solara si circulatia atmosferei.

Pentru a ne face o idee completa trebuie sa tinem seama de toti acesti factori,ca si tabloul climatic pe care vrem sa-l infatisam sa fie cat mai real,trebuie sa luam in considerare,pe langa valorile medii ale acestora,si extremel,abaterile,exceptiile.Sa analizam pe rand fiecare din acesti factori.

Indicatii referitoare la particularitatile timpului si climei teritoriului Romaniei au fost consemnate inca din timpuri indepartate in diferite documente oficiale,in scrierile cronicarilor sau in lucrarile literare.In general erau notate fenomenele atmosferice mai deosebite,care impresionau prn intensificare lor care provocau calamitati,de exemplu:secetele,grindina,gerurile exceptionale,ninsorile abundente,ploile torentiale urmate de inundatii etc.Aceste informatii pe langa faptul ca erau nesistematice,contineau adesea exagerari si denaturari;in multe cazuri,efectele daunatoare ale fenomenelor naturii erau totusi puternic resimtite in conditiile nivelului redus al fortelor de productie ale societatii din acele timpuri.

Inca din anul 1420,in "Cronicile Brasovului",au inceput sa apara si unele consemnarii care scoteau in evidenta intensitatea deosebita a anumitor fenomene atmosferice din Tara Barsei.

In lucrarea "Descriptio Moldaviae",aparuta pe la anul 1716,Dimitrie Cantemir da cateva indicatii,cu totul sumare,asupra caracteristicilor timpului si climei.

In 1788,Stefan Igo Raicevich publica la Neapoli lucrarea "Osservazioni storiche,naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia" in care face si unele aprecieri referitoare la clima Tarilor Romanesti.

Printre primele observatii meteorologice instrumentale despre care exista informatii certe au fost cele efectuate in Moldova,la Iasi,de medicul rus Lerche,in luna august 1770.

La Bucuresti sau facut episodic asemenea observatii intre anii1773 si 1829 de medicul C.Caracas,insa ele nu s-au pastrat.In lucrarea "Topografia Valahiei",aparuta la Bucuresti in anul 1830,C. Caracas mentioneaza aceste date meteorologice care scot in evidenta variabilitatea mare a timpului.

In Translivania,la Sibiu,determinari meteorologice instrumentale au fost facute de faramacistul P.Sigerus in anii 1789 si 1790,iar apoi de Schuller in intervalele 1798-1827 si 1831-1834.

In lucrarea "Notions statistiques sur la Moldavie", de Nicolae Sutu,aparuta la Iasi in anul 1849,se gaseste si un capitol privitor la clima Moldovei.

Cativa ani mai tarziu profesorul Ludwig Reissenberge din Siubiu incearca sa intocmeasca  o lucrare de climatologie a Tarnsilvaniei,care insa nu a fost tiparita.

In anul 1881,dr.Dimitrie Brandza in lucrarea sa "Despre vegetatiunea Romaniei si explorarea ei" trateaza intr-un capitol special probleme referitoare la clima tarii si la influenta sa asupra vegeatiei.

Odata cu infiintarea Institului Meteorologic al Romaniei  in anul 1884,se pune problema organizarii unei retele de statii meteorologice.

Pana la inceputul primului razboi mondial,s-au infiintat peste 400 de statii meteo si statii pluviometrice.In primul razboi mondial au fost distruse in intregime retelele de statii si posturi meteorologice.

Dupa primul razboi mondial au inceput sa fie refacute cateva din statiile meteorologice vechi.

In vederea evaluarii cit mai amanuntite a particularitatilor regimului meteorologic si a resurselor climatice din diferite regiuni au fost prelucrate si sistematizate toate observatiile meteorologice inrregistrate pe intreg terotoriul tarii incepand cu anul 1896.Datele celor 116 stattii meteorologice si ale celor 417 posturi pluviometrice care au functionat fara intreruperi au fost publicate in volumul II al lucrarii "Clima Republicii Populare Romine" in anul 1961.

1.2 Suprafata activa subiacenta

Situata la intersectia paralelei de 45 grade latitudine Nordica cu merdianul de 25 grade longitudine Estica,tara noastra beneficiaza de un regim moderat al radiatiei solare.La contactul aerului cu suprafata terestra ,energia solara se transforma in caldura,influentand asupra tuturor proceselor fizice si biotice.

Prin suprafata activa subiacenta se intelege suprafata terestra cu toate particularitatile ei:relief,retea hidrografica,vegetatie,patura de sol etc.

Dintre componentele suprafetei active subiacente,relieful are rolul cel mai important deoarece genereaza cele mai de seama trasaturi climatice.

Foarte pregnant se diferentiaza regimul climei in functie de altitudine.Relieful tarii noastre are altitudini cuprinse intre 0 m si 2544 m

Astfel temperatura medie scade odata cu cresterea in altitudine ,conform gradientului termic vertical de 0,6 grade Celsius la 100 metri.

Nebulozitatea medie totala creste cu circa 0,1 zecimi la 100 metri.

Cantitaea de precipitatii medie anuala creste cu 70-100 mm la 100 metri.

Configuratia reliefului imprima modificari locale in regimul unor elemnte climatice.Formele concave de relief favorizeaza acumularea si stagnarea aerului rece si dens,creandu-se stratificarea stabila a aerului,procesul este foarte frecvent iarna.Astfel,in depresiuni si pe vai,iarna temperatura aerului este mai coborata decat pe versanti,ceea ce nu concorda cu legea zonalitatii verticale.Suprafetele convexe sunt expuse permanent vantului,fapt ce determina cresterea turbulentei atmosferei si omogenizarea temperaturii aerului.

Prezenta si orientarea lantului Muntilor Carpati constituie un factor important pentru regimul climei tarii noastre.Prin orientarea lor,Carpatii joaca rol de "baraj" in calea maselor de aer.

Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali reprezinta un obstacol pentru circulatia ciclonica(oceanica) din vest si sud-vest si pentru circulatia anticilonica(continentala) din est.

Ca urmare,masele de aer mai umed care patrund din vest ,determina in Campia Banato-Crisana,Dealurile Banatului si Crisanei,Muntii Apuseni si in Depresiunea Transilvaniei un regim climatic mai moderat.

Expozitia versantilor fata de circulatia generala a atmosferei determina o distributie neuniforma a umezelii,nebulozitatii,precipitatiilor.Versantii cu expotie vestica si nord-vestica beneficiaza de mai multa umezeala(cu 2-4 %),nebulozitate mai ridicata si de precipitatii mai bogate ( la aceeasi altitudine precipitatiile sunt cu 100 mm/an mai mari),comparativ cu versantii estici si sud-estici.(Atlas R.S.Romania,1972-1976).

Expozitia versantilor fata de radiatia solara (spre sud,nord,est,vest) determina pronuntate diferentieri in repartitia caldurii.In general,in emisfera nordica,cei mai favoriti sunt versantii cu expozitie sudica care beneficiaza de cea mai mare durata de incalzire a soarelui si de cea mai mare cantitate de energie solara.Din aceasta cauza,limitele altitudinale de raspandire a zonelo de vegetatie si de soluri sun decalate apreciabil pe versantii insoriti(sudici) fata de cei umbriti (nordici).Pe versantii sudici ai Carpatilor Meridionali izoterma medie anuala de 6 grade Celsius se situeaza la altitudinea de 700 m,in timp ce pe versantii nordici coboara la 600 m.

Vegetatia naturala si cultivata genereaza,si ea, diferite particularitati climatice si topoclimatice.

La suprafata superioara a nivelului vegetal radiatia solara este absorbita selectiv,in functie de desimea plantelor,transformata in caldura,reflectata sau difuzata.

Numai o anumita parte revine solului.Peste 80 % din razele solare si aproximativ 20 % din cantitatea de precipitatii nu ajung la sol,fiind retinute de funze.

Bazinele de apa influenteaza clima stratului de aer inferior.Datorita propietatilor fizice ale apei,procesele de inmagazinare si cedare a caldurii se desfasoara mai lent.

Cea mai mare influenta asupra climei Romaniei o exercita Marea Neagra si fluviul Dunarea.

Influenta climatica a Marii Negre se face simtita in lungul litoralului,pe o fasie lata de 15-25 km.Aceasta influenta se manifesta prin:

regim termic moderat

dezvoltarea brizelor

Nebulozitatea redusa

absenta precipitatiilor

predominarea timpului senin

2.3.Factori radiativi

Raditia solara transformata diferentiat in atmosfera ti la suprafata globului pamantesc constituie sursa energetica primara a dezvoltarii proceselor geofizice si biologice.

Cunoasterea particularitatilor regimul si repartitiei radiatiei solare si ale componentelor bilantului radiativ si caloric asigura rezolvarea unui sir de probleme practice si teoretice,deosebit de importante.

Radiatia directa

Este o componenta esentiala a bilantului radiativ si sursa principala de caldura pentru suprafata terestra

In sudul tarii sumele medii ale radiatiei directe ajung la 70-75 kcal/cm patrat iar in nordul tarii aceste valori scad la circa 65 kcal/cm patrat.

Vara in conditii de timp senin,sumele lunare ale radiatiei solare directe ajung la circa 10-12 kcal/cm patrat in sud  si la 9-10 kcal/cm patrat in nord.

Iarna sumele lunare se reduc la mai putin de 1 kcal/cm patrat.

Radiatia solara difuza

Parte din radiatia solara care dupa ce a fost difuzata  ajunge la suprafata Pamantului venind din toate partile boltii ceresti.

Pe timp senin,in orele amiezii,radiatia difuza reprezinta doar 20 % din radiatia directa.

Radiatia globala

Este compusa din radiatia directa si radiatia difuza.

Aceasta inregistreaza pe teritoriul Romaniei cele mai mari valori medii anuale pe litoral (132,5 kcal/cmp).Cele mai mici valori medii anuale,sub 110 kcal/cmp se inregistreaza in zonele de munte.

Radiatia reflectata

Parte din radiatia globala care dupa ce aceasta strabate nemodificata atmosfera si ajunge la nivelul suprafetei active subadiacente este abatuta de la directia initiala fara a suferi modificari de alta natura. Aceasta este exprimata in albedou.

Albedoul este de fapt un raport intre radiatia reflectata si cea globala exprimat in procente.

Iarna,la orele amiezii,albedoul atinge cele mai mari valori 50-70 % datorita stratului de zapada.

Vara albedoul atinge cele mai mici valori,sub 30%.

Radiatia absorbita

Sumele anuale ale radiatiei absorbite de suprafata activa cresc ,in general, de la munte spre campie si din nord spre sud-sud est.

Radiatia efectiva

Este data de diferenta dintre radiatia terestra si cea atmosferica.

Are valoarea cea mai mare in sezonul cald,in orele amiezii,cand suprafata activa este supraincalzita

Bilantul radiativ

Este definit ca fiind diferenta intre valorile radiatiei absorbite si cele ale raditiei efective.

Valorile acestuia au o ditributie terotoriala neuniforma.

In partea sudica avem cele mai ridicate valori ale bilantului radiativ.

El se exprima astfel: Q=(S+D+A) -(R+T) unde:

S - radiatia directa

D - radiatia difuza

A - radiatia atmosferei

R - radiatia reflectata de suprafata terestra

T - radiata terestra

2.4.Factori dinamici

Sunt reprezentati prin circulatia generala a atmosferei,vanturile locale si curentii oceanici.

Circulatia aerului este rezultatul repartitiei inegale a presiunii atmosferice.