Determinarea factorilor de microclimat

DETERMINAREA FACTORILOR DE MICROCLIMAT

1.temperatura aerului

2.umiditatea aerului

3.viteza curentilor de aer

4.radiatia calorica

5. temperatura centrala

6.temperatura periferica

Microclimat - ambianta termica - notiune complexa care include totalitatea factorilor fizici care isi exercita influenta asupra organismului uman si care pot excita functia de termoreglare.

Temperatura aerului

-se determina cu termometrul de camera, termografe, psihrometrul Assman(rezervorul uscat), termometrele cu semiconductori sau aparate electronice.Ultimele doua reduc durata determinarii la cateva secunde si realizeaza simultan si determinarea umiditatii.

-determinarea temperaturii in incapere se face la o inaltime de 0,5-1,5 m, in diferite puncte.

Norme sanitare-pentru incaperi de locuit 18-20 C, maxim 26 C vara, cu diferente pe verticala,(paviment-plafon,) de maxim 2-3 C si pe orizontala de maxim 2 C. In industrie normele sanitare sunt prevazute de normele de protectia muncii.

Umiditatea aerului

-se exprima prin umiditatea relativa care reprezinta raportul procentual dintre umiditatea absoluta si cea maxima.

-determinarea se face cu psihrometrul Assman, higrometre sau higrografe.

Psihrometrul Assman este format din doua termometre cu mercur, gradate de la -30 C la +40 C, fiecare introdus intr-un tub metalic nichelat. Termometrele se reunesc intr-un tub central care este in legatura cu un sistem de aspiratie a aerului de tip ceasornic cu cheița. Inaintea determinarii un rezervor va fi invelit cu un manșon de bumbac , si va reprezenta termometrul umed care va indica o temperatura mai mica decat cel uscat din cauza pierderii de caldura prin evaporare.

Mod de lucru:

-se umezeste manșonul de bumbac al termometrului umed.

-se pune in functiune sistemul de aspiratie a aerului prin invartirea la maxim a cheiței.

-se suspenda psihrometrul la locul determinarii

-dupa 6 minute se citesc valorile incepand cu cea indicata de rezervorul umed, evitand sa se direcționeze aerul expirat de persoana care face determinarea, catre aparat.

Interpretare - cele doua valori de temperatura sunt introduse in tabelul psihrometric al aparatului si se afla valoarea umiditații relative .

Norme sanitare- valori cuprinse intre 35-65% umiditate relativa.

Viteza curenților de aer

Se determina cu catatermometrul Hill si cu anemometre.

Catatermometrul Hill are ca principiu pierdera de caldura intre aparat si mediul ambiant in functie de viteza curentilor de aer.

Catatermometrul este un termometru cu alcool, cu doua rezervoare, unul mare inferior si altul mic superior, unite printr-o tija capilara, care are doua gradații de 35 și 38 C. Tot pe tija este notat și catafactorul F - care arata cantitatea de caldura care se pierde pe 1 cm² de suprafața la o racire de la 38 la 35 C.

Mod de lucru:

-se introduce catatermometrul in apa calda la 80 C, pana cand coloana de alcool ajunge sa ocupe 1/3 din rezervorul superior.

-se sterge de apa și se suspenda la locul determinarii.

-se cronometreaza timpul de coborare a alcoolului de la 38 la 35 C, și se noteaza cu T(secunde) media a cel puțin 3 determinari.

-se calculeaza catavaloarea H care este raportul F/T(F=catafactor,T=timpul cronometrat) și reprezinta puterea de racire a catatermometrului.

-se calculeaza diferența dintre temperatura medie a aparatului și temperatura aerului

Q = 36,5 - t

-se calculeaza raportul H/Q

Reluand avem:

a. H= F/T

b. Q=36,5 -t

c. H/Q este raportul final care se poate interpreta astfel

I.   Se calculeaza efectiv viteza curentilor de aer introducand raportul H/Q in functie de valoarea sa in doua formule de calcul .

II.      Se poate direct introduce in tabele sau nomograme si se afla direct viteza curentilor de aer.

Catatermometrul se folosește pentru determinarea vitezelor mici ale curenților de aer și temperaturi care nu pot depași 32-33 C. Pentru viteze mari, de pana la 30 m/sec, se folosesc anemometrele, cu palete sau cupe montate pe un ax de rotație.

Norme sanitare 0,1 -0,5 m/sec, optim 0,15-0,25m/sec.

Radiația calorica

Radiațiile infraroșii(calorice) sunt radiații al caror efect biologic predominant este cel caloric. Sunt produse de orice corp cu o temperatura superioara temperaturii de zero absolut - 0 K, și sunt un factor esențial al ambianței termice.

Organismul uman emite radiații calorice catre corpurile reci și primește radiatii calorice de la corpurile calde. Fiind un factor de microclimat, radiația calorica se determina pentru orice sursa ce o emite și care influențeaza termoreglarea organismului uman. Se folosesc aparate speciale cu termocuplu pentru radiații, actinometre ce transforma energia radianta in energie calorica sau cu globtermometru.

Globtermometrul este alcatuit dintr-un termometru cu mercur al carui rezervor este introdus intr-o sfera metalica cu suprafața neagra. Principiul se bazeaza pe absorbția fluxului de caldura radianta de catre corpurile negre.

In practica curenta insa se determina nu radiația calorica ci temperatura oricarei surse ce emite radiație calorica. Temperatura surselor din industrie nu trebuie sa depașeasca 55 C, iar in locuințe temperatura corpurilor de incalzit trebuie sa fie cuprinsa intre 60 C-70 C fara a depași 80 C.

Temperatura centrala

In condiții de confort termic termoreglarea este foarte puțin solicitata. Microclimatul cald sau rece excita funcția de termoreglare, lucru care poate fi evidențiat prin modificarea unor parametrii fiziologici ai organimului uman cum sunt temperatura centrala sau periferica, metabolismul energetic, frecvența cardiaca, bilațul hidric.

Temperatura centrala este indicator al termoreglarii prin caracterul de constanța al organismelor homeoterme. Se pot determina temperatura rectala(cea mai constanta, de 37 C), sublinguala, timpanica.

In condiții de confort termic, temperatura sublinguala este de 36,4-37 C, dar creșterea cu mai mult de 0,9 C indica solicitarea mecanismelor de termoreglare, iar la peste 1,8 C este stare de hipertermie.

Se folosesc termometre cu mercur , cu termistori sau digitale.

Temperatura periferica

Temperatura periferica sau cutanata este indicator al solicitarii funcției de termoreglare, cele mai investigate zone cutanate sunt cele centrale, mai costante si cu temperatura  mai mare(frunte, stern) și periferice , mai labile si mai scazute(nas, degete, lobul urechii, membre inferioare).

Temperatura frunții in condiții de confort termic este de 31-33 C, in microclimat rece scade sub 29 C iar in microclimat cald este egalata de cea a extremitaților .Temperatura extremitaților este cu 2-3 C mai mica decat cea a frunții.

Pentru determinari se folosesc termometre medicale cu mercur, cu termistori sau digitale.

Concluzii :

Ambianta termica sau confort termic insemna:

Temperatura aerului 18-22 C, maxim vara 26 C.

Umiditatea relativa a aerului 35-65%.

Viteza curentilor de aer 0,1-0,3 m/sec, maxim 0,5m/sec.

Temperatura radianta sa nu difere cu mai mult de 4 C fata de cea a aerului iar temperatura elementelor de incalzire sa nu depașeasca 80 C.

Temperatura centrala sublinguala de 36,4-37 C, crește la efort mic in condiții de confort termic(sub 26 C), cu maxim 0,3 C.

Temperatura cutanata  medie 33-34 C, cu diferența pe verticala de maxim 2-3 C.

Termometru digital pentru ureche si frunte.

PSIHROMETRULASSMAN

GLOBTERMOMETRUL