Tipologia exploatatiei agricole in Romania

Tipologia exploatatiei agricole in Romania

1 Tipuri de exploatatii in Romania

In baza Legii fondului funciar din 1991, a Legii privind societatile comerciale si alte forme de asociere in agricultura, precum si a altor legi in vigoare, in agricultura tarii noastre functioneaza urmatoarele tipuri de exploatatii agricole: gospodarii taranesti, forme asociative de propietari si gospodarii, asociatii agricole comerciale si exploatatii agricole ale domeniului public.

Sectorul privat al agriculturii este in prezent format din: gospodarii agricole individuale, asociatii familiale si societati agricole cu personalitate juridica, de acestea din urma depinde in mod hotarator punerea in valoare a potentialului agricol al tarii noastre si securitatea alimentara a populatiei. In cadrul sectorului privat un loc central il ocupa gospodaria individuala.

In gospodariile agricole taranesti, care pe langa ca au suprafete restranse de teren si excesiv de parcelat, se cultiva un numar restrans de specii de plante si un numar redus de animale. Diversitatea activitatii in micile gospodarii taranesti este motivata, in principal, de urmatorii factori: traditia mostenita de la parinti; necesitatea de a produce o gama cat mai larga de produse agroalimentare necesare familiei mai mult pentru autoconsum decat pentru a vinde pe piata; imposibilitatea materiala a taranilor de-a investi in utilaje, masini agricole, animale si alte produse care permit practicarea unei agriculturi avansate, precum si lipsa de pregatire profesionala si manageriala a taranilor.

Exploatatia familiala este de tip taranesc unde predomina productia pentru autoconsum si exploatatia familiala de tip comercial unde domina preocuparea pentru productia de piata si care are ca scop comercializarea produselor agricole si obtinerea de profit.

Datorita celor mentionate mai sus in tara noastra s-au luat o serie de masuri privind exploatatiile agricole si pe care le voi prezenta in ceea ce urmeaza si care sunt legiferate de catre parlament si corespund cerintelor europene si vor fi subventionate de catre stat prin programele sale.

Exploatatiile agricole din Romania se pot forma conform legii 108/2001, care este Legea exploatatiilor agricole si-a Hotararii de Guvern 734/2002 care completeaza legea exploatatiilor agricole.

Exploatatiile agricole se pot constituii din:

a.   terenuri dobandite in proprietate de persoane fizice sau juridice, conform legii 18/1991, republicata in legea 169/ 1997, si ale legii 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de propietate asupra terenurilor agricole si forestiere solicitate conform prevederilor legislative ale legii fondului funciar nr 18/1991 si legii 169/1997 cu modificarile ulterioare;

b.  terenurile dobandite prin acte juridice intre vi si pentru o cauza de moarte;

c.   terenurile rezultate in urma schimburilor conform prevederilor din legea 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor;

d.  terenuri rezultate prin asocierea libera a propietarilor individuali;

e.   terenuri arendate;

f.   terenuri concesionate;

g.  terenuri in propietate comuna detinute in devalmasie;

h.  terenuri in propietate comuna, pe cote-parti

Exploatatiile agricole pot fi formate din:

Terenuri;

Animale;

Si mijloacele necesare procesului de productie apartinand unuia sau mai multor proprietari care alcatuiesc exploatatia agricola.

Exploatatiile agricole se diferentiaza in functie de :

Natura juridica a acestora care poate sa fie: S.R.L. S.A Asociatie Familiala si Asociatie Non Profit.

Forma de propietate care este cea aratata mai sus;

Natura activitatii pe care o desfasoara poate fi dupa sectoarele agriculturii:cultivarea plantelor si cerealelor, cresterea animalelor;

Dimensiunea acestora, dimensiunea unei exploatatii agricole se i-a dupa legea 108/ 2001

Exploatatiile agricole sunt de trei tipuri:

Familiale si care sunt sub dimensiunile date de legea 108/2001 si sub HG 734/2002;

Comerciale unde dimensiunile sunt date de legea 108/2001;

Mixte unde dimensiunile sunt date de legea 108/2001 si HG 734/2002.

Dimensiunile minime ale exploatatiilor comerciale sunt date de legea 108/2001si sunt urmatoarele:

A.    Pentru sectorul vegetal:

Cereale, plante tehnice si medicinale:

v    Zona de campie 110 hectare

v    Zona de deal 50 hectare

Pajisti naturale cultivate si culturi furajere pentru zona de munte 25 hectare;

Culturi de legume 2 hectare;

Plantatii de pomi si pepiniere 5 hectare;

Capsunerii si arbusti fructiferi 1 hectar;

Plantatii de vii nobile, pepiniere si hamei 5 hectare;

Sere si solarii 1 hectar;

Ciupercarii 0,5 hectare.

B.    Pentru sectorul animalier:

Taurine la ingrasat 50 capete;

Vaci de lapte 15 capete;

Oi sau capre 300 capete;

Cai de rasa 15 capete;

Cai la ingrasat 50 capete;

Porci 100 capete;

Alte specii de animale 100 capete;

Gaini ouatoare 2000 capete;

Pasari pentru carne 5000 capete;

Statii de incubatie 200.000 capete;

Alte specii de pasari 1000 capete;

Apicultura 50 familii;

Struti 15 capete;

Iepuri 500 capete;

Animale de blana 100 capete;

C.      Pentru sectorul piscicol;   

Bazine amenajate pentru producerea puietului de peste 10 hectare;

Bazine amenajate pentru producerea pestelui de consum 20 hectare;

Pastravarii 1 hectar.

1.1.Dimensiunea exploatatiilor agricole mixte

Exploatatiile agricole mixte vor fi formate din cote-parti ale dimensiunilor care vor da un intreg in echivalenta din cumulul de activitate. Echivalenta, terenurilor agricole si a efectivelor de animale, pentru determinarea dimensiunilor exploatatiei mixte, se stabileste in cote procentuale, pentru fiecare categorie desfasurata, cu ajutorul coeficentilor de transformare prezenti in Anexa 1a HG 734/2002. Cumulul cotelor procentuale rezultate trebuie sa fie de minimum 100 puncte, respectiv un intreg in cazul exploatatiilor mixte comerciale. Suprafetele pentru exploatatiile agricole vegetale se constituie din maxim patru trupuri. Trupul, estesuprafata de teren formata din una sau mai multe tarlale, invecinate, cu aceiasi administrare.

Exploatatiile agricole constituite conform alineatului 1 al HG 734/2002 pot cuprinde si animale de productie si reproductie, precum si capital financiar care sa ajute la productia agricola. Producatorii agricoli pot constituii exploatatii agricole punand in comun animale de productie si reproductie, masini si utilaje agricole sau toate acestea la un loc.

Anexa 1a HG 734/2002 cuprinde urmatoarele:

A.   Pentru sectorul vegetal:

a. Cereale, plante tehnice si medicinale:

i. Zona de campie 1hectar 0,91 puncte;

ii. Zona de deal 1hectar 2,00 puncte;

b.    Pajisti cultivate cu culturi pentru zona de munte 1 hectar 4,00 puncte;

c.    Legume 1 hectar 50,00 puncte;

d.    Plantatii de pomi si pepiniere 1 hectar 20,00 puncte;

e.    Capsunerii si arbusti fuructiferi 1hectar 100,00 puncte;

f. Plantatii de vii nobile, pepiniere si hamei 1 hectar 20,00 puncte;

g.    Sere si solarii 1hectar 200,00 puncte;

h.    Ciupercarii 0,5 hectare 500,00 puncte;

B.   Pentru sectorul animalier:

a.    Vaci cu lapte sau bubaline 1 cap 6,67;

b.    Taurine la ingrasat 1 cap 2,00 puncte;

c.    Oi sau caprine 1 cap 0,334 puncte;

d.    Cai de rasa 1cap 6,67 puncte;

e.    Cai la ingrasat 1cap 2,00 puncte;

f. Porci 1 cap 1,00 puncte;

g.    Alte specii de animale 1 cap 1,00 puncte;

h.    Gaini ouatoatre 1 cap 0,05 puncte;

i. Pasari pentru carne 1 cap 0,02 puncte;

j. Statii de incubatie 1cap 0,0005 puncte;

k.    Alte specii de pasari 1cap 0,010puncte;

l. Struti 1 cap 6,67 puncte;

m.  Apicultura o familie 2,00 puncte;

n.    Iepuri un cap 0,20 puncte;

o.    Animale de blana 1 cap 1,00 puncte;

C.   Pentru sectorul piscicol;

a.    Bazine amenajate pentru producerea puietului de peste 1hectar 10,00 puncte;

b.  Bazine amenajate pentru producerea pestelui de consum 1 hectar 5,00 puncte;

c.    Pastravarii 1 hectar 100,00 puncte.

1.2.Organizarea teritoriala a exploatatiilor agricole

Prin organizarea teritoriala a exploatatiilor agricole se intelege cadrul necesar pentru buna desfasurare a proceselor de productie, prin stabilirea categoriilor de folosinta a terenurilor, schimbul de terenuri, rectificari de hotare, amplasarea si dimensionarea tarlarelor si parcelelor.

A. Organizarea teritoriului se realizeaza prin:

a) corelarea dezvoltarii agriculturii din zona cu celelalte activitatii economice si sociale, care sa duca la cresterea productie agricole si la exploatarea in ansamblu a teritoriului;

b) organizarea terenului pe categorii de folosinta, si anume:

organizarea terenului arabil;

organizarea plantatiilor pomicole, viticole si de hamei;

organizarea pasunilor si fanetelor.

1. stabilirea retelei de drumuri agricole.

Pentru stabilirea categoriei de folosinta a terenului, se au in vedere urmatoarele:

a)   reducerea dispersarii categoriilor de folosinta neeconomice situate in parcele mici, izolate, intercalate;

b)   corectarea amplasarii nerationale a unor categorii de folosinta fata de ansamblul elementelor teritoriale (relief, centre de productie, cai de comunicatie, canale de desecare, canale de irigatii);

c)   cresterea suprafetelor categoriilor superioare de folosinta a terenurilor, in special cele arabile;

d)   crearea unor suprafete compacte, pe fiecare categorie de folosinta, de dimensiuni economice in cadrul fiecarei exploatatii agricole;

e)  punerea in valoare a terenurilor slab productive pentru agricultura;

f) corelarea conditiilor economico-sociale locale cu cele ecologice.

B. Organizarea terenului arabil consta in amplasarea categoriei de folosinta prin stabilirea perimetrelor exploatatiilor, rational amplasate si delimitate, stabilirea asolamentelor in functie de fertilitatea terenului arabil, conditiile de relief, tipurile de culturi, etc.

Organizarea plantatiilor pomicole, viticole si de hamei, consta in stabilirea perimetrelor exploatatiilor agricole in functie de relief, sol, tipurile de plantatii, retelele de drumuri, lucrari de imbunatatiri funciare si constructiile necesare in vederea desfasurarii normale a procesului de productie, prelucrare si comercializare a produselor.

Organizarea terenului pasunilor consta in delimitarea unitatilor de exploatare in functie de speciile de animale, numarul acestora, de relieful terenului, natura lucrarilor de imbunatatiri funciare, sursele de apa, constructiile utilitare aferente si asigurarea legaturilor functionale cu satele, comunele, orasele si centrele de colectare, prelucrare sivalorificare a produselor.

Stabilirea retelei de drumuri agricole consta in amplasarea si dimensionarea acesteia pe baza legislatie in vigoare, ca o completare a retelei de drumuri de interes general, in functie de relieful terenului si de lucrarile de imbunatatiri funciare asigurand astfel accesul tractoarelor si a masinilor agricole la fiecare tarla.

Proiectele de organizare a terenurilor, pe categorii de folosinta agricole, si stabilirea retelei de drumuri agricole se intocmesc de institutiile de specialitatede la nivel central, judetean si local, impreuna cu consiliile locale si judetene, cu acordul prealabil al proprietarilor.

Actele care se refera la organizarea teritoriala a exploatatiilor agricole sunt scutite de taxa de timbru.

Exploatatiile agricole sunt formate din terenuri, animale si mijloace necesare procesului de productie, apartinand unuia sau mai multor proprietari.

Exploatatiile agricole, dupa natura activitatii pe care o desfasoara, sunt:

a) exploatatii agricole pentru sectorul vegetal;

b) exploatatii agricole pentru sectorul animalier;

c) exploatatii agricole pentru sectorul piscicol;

d) exploatatii agricole mixte.

Exploatatiile agricole, diferentiate dupa dimensiunea lor, pot fi:

comerciale;

familiale.

1. Expolatatiile agricole comerciale, trebuie conduse de personal tehnic calificat in domeniul agricol.

2. Exploatatiile agricole familiale trebuie conduse de catre un membru din familie care are studii agricole de specialitate indiferent de tipul acestora:

cursuri realizate de Agentia Nationala de Ocuparea Fortei de Munca prin programele sale de reconversie profesionala si recalificare a somerilor;

liceu agricol;

scoala post liceala;

colegiu agricol;

facultate;

sau orice forma de scolarizare acreditata de Ministerul Educatiei si Cercetarii.

1. Sprijinul acordat exploatatiilor agricole

Producatorii agricoli care detin si administreaza exploatatii agricole, potrivit art. 5 din legea 108/2001, pot beneficia de spriginul direct al statului prin acordarea de subventii pe produs,in scopul imbunatatiri eficientei economice, cresterii productiei si a indicilor de calitate a produselor agricole.

Lista produselor si a fondurilor de finantare se aproba anual de Guvern, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, pentru plati directe, acordate producatorilor agricoli organizati in exploatatii agricole, pe baza unui an de productie.

Prin an de productie se intelege perioada corespunzatoare caracteristiciilor biologice ale produselor sau grupelor de produse agricole, numit si an agricol.

Exploatatiile agricole pot beneficia de facilitati din partea statului pentru investitii privind cumpararea de:

tractoare;

utilaje agricole;

instalatii de irigat;

constructia de spatii de productie;

constructia de spatii de stocare;

pentru protectia mediului;

constructii de adaposturi in zootehnie;

sere;

plantatii de pomi;

plantatii de vita de vie;

capsunerii;

etc.

Producatorii agricoli organizati in exploatatii agricole primesc de la procesatori ajutoare sub forma de avans, de cel putin 30% din valoarea contractata, pe baza contractelor incheiate inaintea inceperi anului agricol.

Producatorii agricoli, proprietarii sau administratorii de exploatatii agricole, pot beneficia de credit ipotecar iar pentru garantarea creditului primit, pot fi ipotecate bunurile mobile si imobile inclusiv certificatele de depozit.

Exploatatiile familiale sunt exploatatiile care sunt sub limitele prevazute de legea 108/2001. Exploatatiile familiale pot beneficia de urmatoarele:

servicii de consultanta agricola gratuita;

pot fi stimulate pentru practicarea agriculturii ecologice prin acordarea de facilitati prevazute de lege.

2. Cooperativa agricola in Romania o sansa pentru agricultori

Cooperativa agricola reprezinta o asociatie autonoma de persoane fizice sau/ si juridice, dupa caz, persoana juridica de drept privat, constituita pe baza consimtamantului liber exprimat de parti in scopul promovarii intereselor membriilor cooperatori, in comformitate, cu principiile cooperatiei care se organizeaza si functioneaza conform legii 566/2004.

Cooperativa agricola este o asociatie autonoma cu numar nelimitat de membrii, capital variabil, care exercita o activitate economica, tehnica si sociala pentru a furniza bunuri, servicii si locuri de munca exculusiv sau preponderent membrilor sai.

Cooperativele agricole pot fi de gradu 1 si 2:

a. cooperativele de gradul 1 sunt asociatii de persoane fizice;

b. cooperativele de gradul 2 sunt persoane juridice constituite din cooperativele de gradul 1, in majoritate si persoane fizice sau juridice dupa caz, in scopul integrarii pe orizontala sau verticala a activitatii economice desfasurate de acestea si autorizate conform prevederiilor legii 566/2004.

Cooperativa agricola se constituie si functioneaza cu un numar minim de 5 persoane. Capitalul social este format din parti sociale de valoare adaugata, valoare nominala ce se stabileste in actul constitutiv. Partiile sociale pot fi in bani si /sau in natura. Aportul in numerar este obligatoriu la constituirea oricarei cooperative agricole.

Cooperatia agricola cuprinde cooperative, entitati juridice pe domenii si ramuri de activitate, cum ar fi :

a. cooperativele agricole de servicii, care asigura in sistem cooperativ serviciile pentru micii producatori;

b. cooperativele agricole de achizitii si vanzari, care organizeaza atat cumpararile de materiale tehnice necesare productiei agricole, cat si vanzarile produselor agricole;

c. cooperative agricole de procesare a produselor agricole, care asigura produse tipice, de marca, cu prezenta permanenta;

d. cooperative agricole manufacturiere si de mica industrie agricola;

e. cooperative agricole de exploatare si gestionare a terenurilor agricole, silvice si piscicole si a efectivelor de animale;

f. cooperative agricole pentru finantare, asistenta mutuala si asigurare agricola;

g. cooperativele agricole enumerate mai sus si alte tipuri de cooperative care se vor constituii vor trebui sa respecte dispozitiile legii 566/2004.

Cooperativa agricola desfasoara activitati comerciale fiind producatoare de bunuri si servicii pentru agricultura urmarind in acest scop:

a.   asigurarea conditiilor pentru obtinerea avantajelor economice de catre toti membrii cooperatori;

b.       asigurarea cerintelor membrilor cooperatori in aprovizionarea cu mijloace necesare productiei;

c.   obtinerea de bunuri de origine animala, vegetala si piscicola conform standardelor pietii si ale UE;

d.  crearea de conditii pentru procesarea produselor de origine vegetala, animala si piscicola, obtinerea de produse alimentare finite care sa fie in conformitate cu standardele de piata si de calitate ale tarii noastre si ale UE;

e.   valorificarea productiei realizate;

f.   dezvoltarea economico-sociala a spatiului rural;

Cooperativele agricole au la baza urmatoarele principii;

a.  principiul asocierii voluntare si deschise;

b.  principiul controlului democratic al membriilor cooperatori in cadrul cooperativei;

c.   principiul participarii economice a membrilor cooperatori in cadrul cooperativei;

d.  principiul autonomiei si independentei cooperativei agricole;

e.   principiul educarii, instruirii si informarii membrilor cooperatori;

f.   principiul cooperarii intre cooperativele agricole;

g.  principiul pentru dezvoltarea durabila a comunitatiilor.

In intelesu legii 566/2004 urmatorii termeni se definesc astfel:

a)  membru cooperator - persoana fizica care depune o cerere de inscriere si subscrie la capitalul social al cooperativei agricole prevazut de actul constitutiv, persoanele juridice care participa la constituirea cooperativei agricole de gradul 2 sunt considerate membrii cooperatori in cadrul acestor cooperative.

b)  membru fondator - persoana fizica sau juridica care semneaza actul constitutiv al cooperativei agricole;

c)  parte divizibila- partea patrimoniului cooperativei agricole, care cuprinde valoarea partiilor sociale emise in schimbul aportului adus de membrii cooperatori la capitalul social, precum si dividentele cuvenite membriilor cooperatori;

d)  partea indivizibila - partea patrimoniului cooperativei agricole acumulat de aceasta in decursul activitatii, mai putin divizibila, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobandirii intre membrii cooperatori;

e)  parti sociale - diviziuni ale capitalului social nominative, emise in forma materiala, de valoare egala, indivizibile, nenegociabile si care nu sunt purtatoare de dobanzi.

Legea cooperativei agricole se afla in anexa

4. Concluzii

Parcelarea excesiva a suprafetelor agricole care se poate rezolva prin urmatoarele mijloace:

adoptarea unei legi a comasarii dupa modelul anilor in Germania;

comasarea tuturor terenurilor unui fermier de intr-o singura bucata, sau, acolo unde fermierul are cea mai mare suprafata de teren, fara a-se tine cont de vointa vecinilor, ci doar de performantele economico- calitative ale respectivului fermier;

comasarea in parcele de peste 5 hectare astfel incat fermierul sa-si poata lucra mai eficient terenul agricol.

Lipsa unei cantitati suficiente de teren agricol care sa faca respectiva ferma sa fie rentabila care se poate rezolva prin urmatoarele mijloace:

cumpararea terenului se poate face prin urmatoarele mijloace:

prin crearea unui fond special care sa imprumute fermierul sa si cumpere teren agricol prin dobanzi egale cu zero;

stimularea propietarilor de teren, care nu lucreaza terenul sa-l vanda, la fermieri cu plata in rate, prin acordarea de bonusuri financiare de catre stat.

Stimularea vanzarii de teren agricol se poate face prin doua moduri:

1. Acordarea unei prime de 200 de euro pe hectar pentru tinerii detinatori de teren, care nu lucreaza terenul agricol ,sau il lucreaza doar pentru autoconsumul gospodariei proprii. Pentru persoanele in varsta care sa renunte la a-si mai lucra terenul si sa-l vanda trebuie acordata o prima de 100 euro pe an pe hectar la pensie.

2. Pentru persoanele care nu vor sa cultive terenul pe care il au in proprietae si care nu vor sa-l vanda sau sa-l arendeze , introducerea de amenzi si impozite care sa-i forteze la acest lucru. Eu propun introducerea unei amenzi de 20 euro pe hectarul de teren agricol nelucrat pe luna si majorarea cu peste 500% a impozitului pe terenul agricol nelucrat. Din acesti bani se poate constituii un fond pentru ajutorarea fermierilor care vor sa faca agricultura.

Scutirea de impozitul agricol si chiar stimularea, lor prin mijloacele financiare pe care factorii de decizie le gasesc pentru persoanele care dau spre folosinta fara plata sau orice alte obligatii materiale sau financiare tinerilor fermieri, baza lor agricola care include: masini si utilaje agricole precum si tot terenul lor agricol;

Arendarea, de teren care duce la economisirea de resurse financiare si folosirea lor pentru dotarea tehnica a exploatatiilor agricole, si reda agriculturii anumite terenuri care nu sunt lucrate datorita lipsei resurselor financiare pentru anumiti proprietari, mai ales a celor invarsta, sau a celor care au alte afaceri si pentru care pamantul reprezinta o sursa de capitalizare. Pentru ca un hectar de teren sa fie rentabil pentru cel care il ia in arenda pretul lui de arenda trebuie sa fie echivalentul a 500kg-1000kg de cereale.

Lipsa capitalurilor constituie o alta probema pentru fermele agricole care se poate rezolva in urmatoarele feluri:

credite de la stat cu dobanda subventionata;

prin programul SAPARD;

credite date de Banca Mondiala si Fondul Monetar International de exemplu Programul de Finantare Rurala care se desfasoara prin Raiffeisen Bank, Banca Romaneasca;

credite acordate mediului rural de exemplu: Finantare Rurala care se desfasoara prin Banca Transilvania, Credit pentru Fermieri care se desfasoara prin ProCreditBank, Credit Rural pentru Dezvoltare care se desfasoara prin ProCreditBank care are filiala la Timisoara;

credite acordate de diferite fundatii de exemplu Programul ROMCOM care sprijina sustinerea de investitii in agricultura si in care Judetul Hunedoara este eligibil. Acest program sustine achizitia de masini, utilaje si echipamente agricole, teren agricol, investitii in infrastructura agricola, achizitii de animale de rasa.

Toate creditele sunt garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural.

Lipsa informatiilor despre ce inseamna agricultura UE si persoanele calificate care sa faca proiecte pentru ferme si exploatatiile agricole. Acest lucru se poate rezolva prin:

Editarea de brosuri cu informatii despre agricultura UE si expedierea lor in mediul rural;

Tinerea de simpozioane in zonele rurale si explicarea fenomenului agriculturii din UE;

Crearea de personal calificat care sa scrie proiecte de finantare pentru dezvoltarea fermelor cat si pentru comune si care sa fie angajate la comuna.

Anexa

Infiintarea si functionarea cooperativelor agricole

Cooperativa agricola se infinteaza, se organizeaza si functioneaza pe baza actului constitutiv, incheiat sub forma unui inscris autentic, care cuprinde decizia de asociere, lista membrilor fondatori, cu valoarea partiilor subscrise de fiecare insotit de statut.

Actul constitutiv cuprinde in mod obligatoriu:

a.   denumirea, sediul si zona in care aceasta isi desfasoara activitatea;

b. tipul si gradul cooperativei;

c.   lista cu numele si prenumele, locul si data nasterii,domiciliul, codul numeric personal, cetatenia persoanelor fizice membrii cooperatori, iar, pentru persoanele juridice, denumirea, numarul din registrul comertului si sediul persoanelor juridice membrii cooperatori.

Statutul cuprinde in mod obligatoriu:

a. obiectul de activitate cu enumerarea precisa si completa a activitatiilor;

b.durata de functionare a cooperativei;

c. conditiile in care se dobandeste si se retrage calitatea membru cooperator al cooperativei agricole precum si conditiile in care un membru cooperator poate fi exclus din cooperativa;

d.numarul si valoarea nominala a partiilor sociale, numarul minim si numarul maxim de parti sociale subscrise si varsate de fiecare membru cooperator, mentionarea aportului fiecarui membru cooperator in numerar si/ sau in natura, valoarea aportului in natura precum si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris;

e. modalitatea de varsare a partiilor sociale subscrise si conditiile de restituire a lor;

f. reguli privind alegerea, componenta si atributiile adunarii generale, consiliului de administratie, si ale cenzorilor, atributiile si obligatiile acestora;

g.modul de dizolvare si lichidare a cooperativei;

h.modul de distributie a profitului net sau acoperire a pierderilor rezultate la sfarsitul anului financiar, modul de formare a cotei minime de rezerva;

i.  modul de convocare a adunarii generale, a consiliului de administratie si conditiile de validare a hotararilor acestora;

j.  evidentele contabile specifice sistemului cooperatist altele decat cele prevazute in legea contabilitatii;

k.conditii privind infintarea de filiale, sucursale, agentii, reprezentante sectii si puncte de lucru;

l.  drepturile si obligatiile cooperatorilor;

m. modul de instrainare sau transmitere in folosinta a terenurilor, cladirilor sau a altor bunuri aflate in patrimoniul cooperativei agricole;

n.orice alte prevederi care rezulta din legea 566/2004.

Cooperativa agricola va avea denumire propie la care se adauga sintagma de cooperativa agricola. Este interzis folosirea sintagmei de cooperativa agricola societatiilor care nu au statut de cooperativa agricola. Actul constitutiv se semneaza de catre toti membrii. Se inregistreaza la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul in acarui raza isi are sediul respectiva cooperativa agricola. Cererea de inregistrare sau autorizare va fi insotita de: actul constitutiv, statutul, dovada efectuarii varsamintelor, numarul minim de parti sociale subscrise precum si actele de dovada asupra propietatii bunurilor care fac obiectul aportului in natura. Cooperativa agricola este persoana juridica de la data inregistrarii.

Capitalul social

Capitalul este de minim 500 lei noi pentru cooperativele agricole de gradul 1si de 10.000 lei noi pentru cooperativele agricole de gradul 2, fiind compus din parti sociale subscrise la aderare si varsate conform actului constitutiv;

Numarul de parti varsate nu poate fi mai mic de 1/10 din numarul partiilor sociale subscrise, iar valoarea unei parti sociale mai mica de 10 lei noi;

Un membru cooperator dintr-o cooperativa agricola poate detine parti sociale in limita si conditiile actului constitutiv fara a depasi 20% din capitalul social al cooperativei agricole;

La intrarea in cooperativa, bunurile mobile si imobile se vor evalua pentru a se determina valoarea partiilor subscrise in natura de catre membrii cooperatori;

In cazul cooperativelor agricole pentru administrarea si gestionarea terenurilor agricole, bunurile care se aduc in folosinta in cooperativa agricola precum si terenurile de orice fel raman in propietatea membriilor cooperatori, cooperativa avand doar dreptul de ale folosii dar nu si gaja in operatiuniile sale;

Majorarea capitalului social sau reducerea acestuia precum si primirea de noi membrii se face pe baza hotararii adunarii generale;

Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social daca este mai mare de 10 % din capitalul social se publica in Monitorul Oficial partea IV-a;

Reducerea capitalului social daca este mai mare de 10% se afisaza la sediul cooperativei agricole. Reducerea poate fi operata doar la 30 de zile de la afisarea sa la sediul cooperativei agricole;

Partiile sociale se cesioneaza doar intre membrii cooperativei agricole, prin donatie sau lasate mostenire. Cesionarea si donatia partiilor sociale persoanelor din afara cooperativei agricole se face numai cu aprobarea adunarii generale si numai daca cel care le dobandeste solicita inscrierea in cooperativa agricola, si adunarea generala ii aproba intrarea in cooperativa.

Cooperativa nu poate restituii valoarea partiilor sociale decat in urmatoarele cazuri: deces, retragere sau excludere din cooperativa agricola sau dizolvarea cooperativei agricole.   

Drepturile si obligatiile membrilor cooperatori

Semnatarii actului constitutiv sunt membrii fondatori ai cooperativei agricole;

Calitatea de mebru fondator se dobandeste prin semnarea actului constitutiv, pentru membrii fondatori, sau pe baza unei cereri de aderare si declarare, expresa a recunoasterii actului constitutiv si a statutului coperativei agricole, avizata de consiliul de administratie si aprobata de adunarea generala, pentru solicitantii de dupa infiintarea cooperativei agricole;

Poate fi membru al unei cooperative agricole orice persoana fizica sau juridica care:

a) are capacitate de exercitiu si este legal constituita;

b) impartaseste scopul comun;

c) face cerere de aderare cu exceptia membrilor fondatori;

d)  subscrie si plateste numarul de parti sociale prevazute in actul constitutiv;

e)  se angajeaza sa respecte prevederile legale ale actului constitutiv ale cooperativei agricole;

f)   indeplineste orice alte conditii prevazute in actul constitutiv;

g)  la data inscrierii in cooperativa fiecare membru trebuie sa verse cel putin 30% din valoarea capitalului subscris iar diferenta se face intermen de 12 luni de la data inscrierii.

4) Nu pot fi membrii fondatori sau in organele de conducere, persoanele care potrivit legii sunt sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals si uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie micinoasa, dare sau luare de mita, furt precum si persoanele care in a caror cazier fiscal exista fapte inscrise, care potrivit legii penale constituie infractiuni.

5) Drepturile si obligatiile membriilor cooperatori fata de cooperativa agricola se stabilesc prin statut si trebuie sa contina, obligatoriu dispozitii privitoare la:

a)       participarea membriilor cooperatori la adunarile generale ale cooperativei agricole;

b)       dreptul de a alege si a fi ales in organele de conducere sau in calitate de cenzor al cooperativei agricole;

c)       participarea la distribuirea profitului net;

d)       participarea membriilor cooperativei agricole la activitatiile ei;

e)       dreptul de a fi informat de activitatiile pe care le desfasoara cooperativa agricola;

f) dreptul de a se retrage din cooperativa agricola;

g)       dreptul de a beneficia de facilitati si servicii din partea cooperativei agricole;

In cooperativa agricola drepturile si obligatiile membriilor cooperatori sunt egale. Indiferent de valoarea cotei de participare la capitalul social, fiecare membru se exprima printr-un singur vot. Membrii beneficiaza de dividente in functie de marimea cotelor de participare la capitalul social.

Intre cooperativa si membrii cooperatori exista urmatoarele relatii:

a) patrimoniale in functie de partiile sociale detinute;

b)   de munca, in cazul in care membrul cooperator incheie cu coperativa un contract de munca conform legii;

c)   comerciale, pentru livrarea de produse si servicii efectuate de membrul cooperator pentru cooperativa agricola in calitate de agent economic independent.

Contravaloarea activitatiilor economice desfasurate in baza relatiilor cooperatiste se atribuie membrului cooperator de catre cooperativele agricole, venitul obtinut fiind supus impozitului pe venitul global.

Membrii cooperatori nu sunt obligati sa presteze munca in cadrul cooperativei agricole. Membrii cooperatori din cadrul cooperativelor agricole, specialisti si alte persoane pot fi angajate pe baza de contract de munca in conditiile prevazute de lege si de statut.

Raspunderea patrimoniala a unui membru se limiteaza la numarul de parti sociale subscrise.

1) Calitatea de membru cooperator inceteaza prin retragere, deces, excludere sau ca urmare a dizolvarii cooperativei agricole;

2) Conditiile privind retragerea sau excluderea membriilor cooperatori se stabileste prin statut;

3) Retragerea din cooperativa se face prin cere scrisa iar restituirea drepturilor se face in 3 luni de la aprobarea aprobarea situatiei financiare anuale. Prin actul constitutiv se stabileste termenul de retragere din cooperativa agricola care nu poate fi mai mic de un an;

4) Membru cooperator poate contesta decizia de excludere in 30 de zile de la comunicare. Contestatia se dezbate la prima adunare generala ordinara iar hotararea se comunica celui exclus in termen de 15 zile de la adoptare, impotriva hotararii adunarii generale se poate face contestatie in conditiile legii;

5) In caz de deces, drepturile si obligatiile patrimoniale revin mostenitoriilor membriilor cooperatori si se stabilesc conform legislstiei in vigoare;

6) Drepturile si obligatiile membrilor cooperatori se persoane juridice in cazul dizolvarii cooperativei agricole se stabilesc prin statut;

7) In cazul incetarii calitatii de membru cooperator, acesta are dreptul la restituirea valorii aporturilor varsate, dupa ce au fost scazute din obligatiile acestuia catre cooperativa agricola.

Organele de conducere si control a cooperativei agricole

Organele de conducere a cooperativei agricole sunt adunarea generala si consiliul de administratie

Adunarea generala

Adunarea generala este alcatuita dim membrii fondatpri si membrii care au aderat la actul constitutiv al cooperativei agricole. Adunarea poate avea caracter ordinar sau extraordinar.

Prin statut se stabilesc modalitatiile de convocare a adunarii generale si extraordinare, cvorumul de lucru si modul de functionare.

Membrii cooperatori pot fi reprezentati in adunarile generale de catre alti membrii pe baza de procura notariala. In actul constitutiv se reglementeaza conditiile reprezentarii.

Hotararile adunarii generale se iau cu 2/3 din numarul membrilor prezenti la dezbateri.

Adunarea generala ordinara se tine cel putin o data pe an in primele 3 luni dupa incheierea exercitiului financiar.

Adunarea generala ordinara are urmatoarele atributii:

a)       aproba situatia financiara anuala, bugetul de venituri si cheltuieli, repartizeaza profitul net sau acoperirea pierderilor precum si descarcarea de gestiune a consiliului de administratie;

b)       aproba structura organizatorica si functiile de conducere, conditiile de alegere, revocare si demitere a persoanelor cu functii de conducere, precum si limitele in care acestea isi exercita atributiile;

c)       aproba si modifica statutul, inscrierea, excluderea membrilor din cooperativa agricola, precum si contestatiile celor care li s-a respins inscrierea sau celor exclusi;

d)       alege reprezentantii delegati la adunarile generale ale uniunilor de ramura sau uniunii centrale, stabileste indemnizatiile membriilor consiliului de administratie si cenzorilor, inlocuirea, sanctionarea administratorilor, modificarea si completarea obiectului de activitate al cooperativei agricole;

e)       aproba constituirea sau majorarea cotei minime de rezerva, precum si modul de utilizare a rezervei statutare;

f)   alege organele de conducere si cenzorii;

g)       numeste cand legea o cere un verificator sau auditor intern;

h)       adopta orice alte decizii rezervate adunarii generale ordinare prin statut.

7) Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru:

a) mutarea sediului cooperativei agricole;

b) prelungira duratei de functionare a cooperativei agricole;

c) majorarea capitalului social;

d) reducerea capitalului social sau reantregirea lui;

e) fuziunea cu alte cooperative agricole sau divizarea;

f)  dizolvarea si lichidarea cooperativei agricole;

g) schimbarea tipului de cooperativa agricola;

h) majorarea valorii nominale a partiilor sociale;

i)   infiintarea sau desfiintarea de filiale, sucursale, agentii, reprezentante si sedii secundare;

j)   ipotecarea, gajarea sau instrainarea imobilelor cooperativei agricole;

k)  incheierea de contracte de asociere intre cooperativa agricola si persoane fizice sau juridice;

l)   emisiunea de obligatiunii cooperatiste;

m)    inscrierea de noi membrii;

n)  participarea cooperativei agricole la constituirea cu capital social la alte persoane juridice.

Pentru intrunirea si tinerea valabila a adunarii generale extraordinare, cand statutul nu dispune altfel, este necesara prezenta a 2/3 din numarul membrilor.

Hotararile adunarilor generale se consemneaza intr-un proces-verbal, in care se va preciza locul, data tinerii adunarii generale, ordinea de zi, numorul membriilor prezenti la adunarea generala si rezultatul votului.

Procesul-verbal se semneaza de catre presedintele consiliului de administratie al cooperativei agricole si de catre persoana desemnata cu intocmirea acestuia. Procesul- verbal se inscrie intr-un registru special, care se pastreaza la sediul cooperativei agricole. Orice membru al cooperativei agricole are dreptul sa consulte procesul-verbal.

Consiliul de administratie

Administrarea cooperativei agricole este asigurata de consiliul de administratie. Consiliul este alcatuit dintr-un numar impar de membrii dar numai putin de trei, care se aleg prin vot secret de adunarea generala, pe o perioada de patru ani in conditiile prevazute de statut. Primii administratori sunt alesi de membrii fondatori. Consiliul de administratie se intruneste lunar, se convoaca de catre presedinte si adopta decizii prin vot in prezenta a doua treimi din numarul membriilor sai.

Consiliul de administratie are urmatoarele atributii:

a)       asigura respectarea statutului si ducerea la indeplinire a hotararilor adunarii genrale;

b)       prezinta spre aprobare adunarii generale programul anual de venituri si cheltuieli;

c)       analizeaza trimestrial activitatea economica si financiara a cooperativei agricole;

d)       stabileste numarul si structura personalului angajat al cooperativei agricole;

e)       angajeaza si demite membrii conducerii executive;

f)   organizeaza actiuni de cooperare cu alte cooperative agricole, cu aprobarea adunarii generale;

g)       pune la dispozitia cenzorilor mijloacele necesare exercitarii atributiilor ce le revin;

h)       prezinta adunarii generale, la finele exercitiului financiar raportul de activitate si raportul de gestiune.

Nu pot fi membrii ai consiliului de administratie membrii cooperatori persoanele care potrivit legii sunt sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals si uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie micinoasa, dare sau luare de mita, furt precum si persoanele care in a caror cazier fiscal exista fapte inscrise, care potrivit legii penale constituie infractiuni.

Membrii consiliului de administratie nu pot fi salariati ai cooperativei agricole. Acestia vor primi o indemnizatie stabilita de adunarea generala in conditiile legii. Din consiliul de administratie nu pot face parte in acelasi timp sotul si sotia precum si rudele de pana la gradul trei. Membrii consiliului de administratie nu pot fi asociati, actionari, directori executivi si cenzori in societatiile comerciale care au acelasi obiect de activitate cu cel al cooperativei agricole.

Administratorii au obligaqtia sa deouna, in termen de o luna de la alegere, o garantie baneasca, care nu trebuie sa fie mai mica decat echivalentul a 10 sociale. In caz de nedepunere la termen, acestia decad din dreptul de a face parte din consiliul de administratie. Garantia se restituie in cazul revocarii sau al demisiei administratorilor, dar numai dupa ce adunarea generala a aprobat situatia financiara anuala a ultimului exercitiu financiar si a dat descarcarea acestora.

Consiliul de administratie numeste un director executiv;

Directorul executiv isi exercita atributiile sub indrumarea consiliului de administratie si are calitatea de salariat al cooperativei agricole;

Sotul, sotia si rudele administratorului nu pot detine functia de director executiv in aceiasi cooperativa agrocola;

Administratorii raspund solidar fata de cooperativa agricola pentru:

a) realizarea varsamintelor efectuate de membrii cooperatori;

b) existenta registrelor cerute de lege si tinerea lor corecta;

c) existenta reala a excedentului si modul de repartizarea acestuia;

d) gospodarirea judicioasa si eficenta a patrimoniului cooperativei agricole;

e) indeplinirea indatoririlor pe care legea si actul constitutiv le impun, si care au caracterul unor obligatii speciale si personale.

Administratorii raspund solidar cu predecesoriilor daca au cunostiinta despre neregularitatiile savarste de acestia si nu informeaza despre aceasta situatie cenzorii sau adunarea generala.

Administratorul care are intr-o anumita operatiune interese direct sau indirect contrare cooperativei agricoletrebuie sa instinteze adunarea generala si pe ceilalti administratori si sa nu ia parte la nici o hotarare cu privire la acea operatiune. Aceiasi obligatie o are si administratorul.Din momentul in care adunarea generala a hotarat sa porneasca actine judecatoreasca, mandatul de adiministrator inceteaza de drept, iaradunarea generala va proceda la inlocuirea acestora. Raspunderea administratorilor nu inceteaza o data cu aprobarea situatiei financiare anuale si nici prin descarcarea de data anual de adunarea generala. Presedintele consiliului de administratie al cooperativei agricole nu este salariat al cooperativei agricole. El poate fi remunerat potrivit hotararii adunarii generale. Atributiile consiliului de administratie sunt stabilite prin statut. Consiliul de administratie poate sa-i delege presedintelui o parte din atributii.

Cenzorii

Adunarea generala ordinara alege o data la 4 ani, de regula persoane care nu au calitatea de membru cooperator, unul pana la 3 cenzori titulari si unul pana la trei cenzori supleanti. Nu pot fi alesi cenzori iar daca sunt alesi cenzori, decad din mandatul lor, salariati ai cooperativelor agricole, precum si sotii / sotiile administratorilor si rudele acestora pana la gradul trei inclusiv. In caz de vacanta, cenzorii supleanti in ordinea varstei ii inlocuiesc pe titulari. Daca nici supleantii nu pot completa numarul, cenzorilor ramasi pot copta unul dintre membrii cooperativei agricole, pana la aprobarea lui de catre adunarea generala.

Expertul contabil sau contabilul autorizat care nu este membru al cooperativei agricole isi poate exercita activitatea in calitate de persoana fizica sau juridica.

In conditiile legii cel putin un cenzor trebuie sa fie expert contabil sau contabil autorizat sau ales dintre membrii Corpului expertilor contabili si a contabililor autorizati din Romania.

Cenzorii au urmatoarele atributii principale:

a)  examineaza, la cel putin 3 luni, registrele cooperativei agricole pentru a lua la cunostinta despre operatiunile financiare si certifica daca documentele sunt intocmite potrivit normelor legale;

b)  supravegeaza si ferifica gestiunea cooperativei agricole, precum si tinerea corecta si cu regularitate a registrelor, legalitatea intocmirii situatiei financiare anuale si a contului de profit si pierderi;

c)  fac inopinat controlul caseriei, cel putin o data pe luna;

d)  verifica, cel putin o data pe trimestru, cu sjutorul registrelor, situatia partiilor sociale, existenta titlurilor sau valorilor depuse in pastrarea cooperativei agricole;

e)  verifica indeplinirea conditilor cerute pentru prezenta cooperatorilor in adunarea generala;

f)   certifica situatia financiara anuala si intocmesc raportul propriu cu cel putin 10 zile inainte de data tinerii adunarii generale;

g)  supravegheaza operatiunile de lichidare a cooperativei agricole;

h)  participa la toate adunariile generale si vegheaza daca dispozitiile legale ale actului constitutiv si ale statutului sunt respectate de catre administrator;

i)   participa la sedintele administratorilor;

j)   verifica si constata depunerea garantiei de catre administrator.

Cenzorii delibereaza iar constatarile vor fi trecute intr-un registru special;

Controlul poate fi facut de fiecare cenzor in parte;3

Cenzorii raspund solidar fata de cooperativa de modul in care isi indeplinesc mandatul ;

Cenzorii sunt obligati, la cel mult o luna de la alegerea lor sa depuna garantie la nivelul a jumatate din cea stabilita pentru administrator. Cenzorii pot fi remunerati cu o indemnizatie lunara fixa stabilita de adunarea generala;

Mandatul cenzorului inceteaza prin demisie, revocare sau deces;

Revocarea cenzorilor se face de adunarea generala conform prevederilor statutului.   

Registrele cooperativei agricole

Pe langa evidentele prevazute de lege, cooperativa agricola trebuie sa tina:

a) registrul de inventar;

b) registrul membriilor cooperatori si al partiilor sociale ale fiecaruia;

c) registrul sedintelor adunarii generale;

d) registrul sedintelor consiliului de administratie;

e) registrul constatarilor facute de cenzori in exercitarea mandatului lor;

f)  registrul aportului in natura la capitalul social al cooperativei agricole.,

Registrele prevazute la alineatul (1) trebuie numerotate, sigilate si vizate anual de catre notar.

Registrul membrilor cooperatori poate fi tinut pe suport electronic sau pe hartie.

Consiliul de administratie trebuie sa prezinte cenzorilor, cu cel putin o luna inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii generale, situatia financiara anuala a exercitiului financiar precedent, cu contul de profit si pierderi insotit de raportul lor si documentele aferente justificative.

Situatia financiara si contul de profit si pierdere se intocmesc in conditiile prevazute de lege;

Situatia financiara si contul de profit si pierdere impreuna cu raportul administratorilor se vor depune la sediul cooperativei agricole cu 15 zile inainte de intrunirea adunarii generale , pentru a fi examinate de membrii cooperatori si de cenzori;

Consiliul de administratie este obligat sa depuna o copie de pe situatia financiara anuala, insotita de contul de profit si pierdere, la administratia financiara, anexand raportului, raportul cenzorilor si procesul-verbal al adunarii generale.

Controlul financiar de gestiune

Cooperativele agricole pot organiza potrivit legii, controlul financiar de gestiune. Consiliul administrativ poate emite acte dispozitii de ordine interioara privind modul de organizare si exercitare a controlului financiar propriu si detaliaza obiectivele acestuia in functie de specificul activitatii si structura organizatorica proprie.

Mijloacele financiare ale cooperativei agricole

Mijloacele financiare ale cooperativei agricole sunt formate din:

aport la capitalul social;

profitul rezultat din activitatea desfasurata de cooperativa;

surse atrase din sistemul financiar bancar;

taxele de inscriere platite de membrii cooperatori, donatii, sponsorizari, subventii, fonduri nerambursabile, si alte mijloace financiare.

Din beneficiul cooperativei agricole se preia in fiecare an cel putin 5% pentru constituirea cotei minime de rezerva ce va reprezenta 20% din capitalul social. Constituirea si utilizarea mijloacelor financiare a cooperativei agricole se face cu respectarea legii 566/2004, cu aprobarea adunarii generale.

Fuziunea, divizarea, dizolvarea si lichidarea cooperativelor agricole

Cooperativa agricola poate fi supusa fuziunii, divizarii, dizolvarii sau lichidarii judiciare ca urmare a hotararii adunarii generale. Hotararea se ia cu hotararea a 2/3 din numarul membrilor cooperatori;

Prin actul constitutiv se pot stabilii conditiile de dizolvare a cooperativei agricole;

Hotararea adunarii generale de dizolvare a cooperativei agricole se inregistreaza la oficiul comertului;

In cazul in care, conform actului constitutiv, durata functionarii este limitata, dizolvarea are loc la data fixata daca membrii cooperativei agricole nu hotarasc prelungirea datei de functionare;

Fuziunea cooperativelor agricole se face prin:

Absortia unei cooperative agricole catre alta care isi inceteaza activitatea;

Contopirea a doua sau mai multe cooperative agricole care isi inceteaza activitatea;

Divizarea cooperativei agricole poate fi totala sau partiala si poate avea loc prin:

Impartirea patrimoniului cooperativei agricole care isi inceteaza existenta intre doua sau mai multe cooperative existente sau care iau fiinta;

Desprinderea si transmiterea unei parti din patrimoniu unei cooperative agricole sau mai multor cooperative agricole care iau fiinta.

Fuziunea sau divizarea au ca efect dizolvarea fara lichidare a cooperativei agricole care isi inceteaza existenta si transmiterea universala a patrimoniului catre cooperativa agricola sau cooperativele agricole beneficiare, in starea care se afla la data fuziunii.

Administratorii cooperativelor agricole care fuzioneaza sau sunt supuse divizarii trebuie sa intocmeasca planul de fuziune sau divizare, care dupa caz va cuprinde:

denumirea si sediul cooperativelor agricole care participa la actiune;

fundamentarea si conditiile fuziunii sau divizarii;

raportul de schimb al partiilor sociale;

modalitati de predare a partiilor sociale;

cuantumul primei de fuziune sau divizare;

data situatiei financiare de fuziune sau divizare care va fi aceiasi pentru toate cooperativele agricole participante;

orice alte date care reprezinta interes pentru operatiune;,

Proiectul de fuziune sau divizare trebuie supus aprobarii adunarii generale, ale cooperativelor agricole care participa la aceasta in termen de 60 de zile de la data finalizarii proiectului.

La convocarea adunarii generale care urmeaza sa aprobe fuziunea sau divizarea trebuie sa se puna la dispozitia membriilor cooperatori, la sediul cooperativei agricole urmatoarele acte:

proiectul de fuziune sau divizare;

rapoartele rdactate de administratorii fiecarei cooperative agricole in cauza cu privire la conventia si efectele fuziunii sau divizarii proiectate;

situatia financiara de fiziune sau situatia financiara de divizare;

raportul cenzorilor.

Actele constitutive ale cooperativei agricole nou infiintate prin fuziune sau divizare se aproba de adunarile generale ale cooperativelor care iau fiinta.

In cazul fuziunilor prin absortie cooperativa agricola absorbanta dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile cooperativei agricole pe care o absoarbe, iar in cazul fuziunii prin contopire, drepturile si obligatiile cooperativei agricole care isi inceteaza activitatea trec asupra noii cooperative nou infiintate.

Cooperativele agricole care dobandesc bunuri prin efectul divizarii raspund fata de creditori pentru obligatiile cooperativei agricole care si-a incetat existenta prin divizare sau fuziune, proportional cu valoarea bunurilor dobandite in afara de cazul in care prin actul de divizare sau fuziune nu sunt indeplinite alte conditii.

Dizolvarea cooperativei agricole poate avea loc in urmatoarele situatii:

a) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate;

b)  diminuarea capitalului social sub jumatate din valoarea minima prevazuta pentru constituirea cooperativei agricole;

c)  reducerea numarului de membrii sub numarul minim prevazut de lege;

d)  nu s-au tinut adunarile generale timp de 2 ani consecutiv;

e)  falimentul cooperativei agricole;

f)   imposibilitatea alegerii organelor de conducere in conformitate cu actul constitutiv;

g)  alte situatii stabilite prin legea 566/2004 sau prin actul constitutiv al cooperativei agricole.

Cooperativele agricole constituite pe o durata determinata pot decide continuarea activitatii prin hotararea adunarii generale, cu votul a 2/3 din numarul total de membrii cooperatori. Actul constitutiv poate fixa si alte conditii in afara de aceasta majoritate.

Inainte de a se hotara dizolvarea, cooperativa agricola este supusa verificarii de catre compartimentul de control financiar si gestiune al carui raport este prezentat in adunarea generala. Hotararea adunarii generale de continuare a activitatii cooperativei agricole trebuie anuntata membrilor cooperatori si va fi inregistrata in termen de 3 zile la oficiul registrului comertului si la directia generala a finantelor publice. In cazul dizolvarii si lichidarii cooperativei agricole, adunarea generalasau, dupa caz, instanta judecatoreasca va desemna lichidatorii. Actul de numire a lichidatorilor trebuie depus la oficiul registrului comertului pentru a fi inscris si publicat in Monitorul Oficial partea a IV-a . Lichidatorii isi desfasoara activitatea conform legii 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului republicata. In cazul lichidarii, dupa achitarea datoriilor si restituirea partiilor sociale, cu aprobarea adunarii generale, activul ramas in urma efectuarii operatiilor de lichidare se repartizeaza de cooperativa agricola, membriilor sai proportional cu valoarea partiilor sociale varsate.

Uniuniile de ramura ale cooperativelor agricole

Organizarea si functionarea uniunilor de ramura ale cooperativelor agricole

Uniunile de ramura se infiinteaza prin asocierea voluntara a cooperativelor agricole care isi desfasoara activitatea in acelasi domeniu. O data cu infiintarea uniunilor de ramura fiecare cooperativa agricola isi poate preciza optiunea pentru aderarea ei la uniunea de ramura a cooperativelor agricole.

Infiintarea uniunilor de ramura ale cooperativelor agricole se poate face in baza statutului prin asocierea a cel putin 5 cooperative agricole de profil.

Uniuniile de ramura ale cooperativelor agricole functioneaza ca organisme reprezentative fara scop patrimonial, cu personalitate juridica si se inregistreaza in registrul de asociatii si fundatii. Scopul lor este de a asigura, prin cooperare serviciile necesare care sa contribuie la modernizarea si dezvoltarea mijloacelor de crestere a eficentei economice si de specializare si concentrare a actiunilor cooperativei agricole.

Uniunile de ramura ale cooperativelor agricole au urmatoarele atributii:

sprijina cooperativelor agricole cooperatoare in domeniile tehnice, economice, finciare si bancare;

reprezinta, pe baza mandatului conferit, interesele cooperativelor cooperatoare in fata institutiilor publice si a instantelor judecatoresti, interne si internationale;

promoveaza cooperarea intre cooperativele agricole si agentii economici din tara si strainatate.

Uniunea de ramura actioneaza actioneaza pentru dezvoltarea si ameliorarea productiei agricole, precum si pentru promovarea initiativelor cu caracter social si cultural in interesul cooperativelor membre prin:

asigurarea de asistenta tehnica, juridica si de interese in favoarea cooperativelor agricole membre;

coordoneaza efectuarea de studii si cercetari in agricultura, infiintarea de campuri experimentale si activitatea de difuzare a experientei avansate in domeniu;

4. Prin actul constitutiv al uniunilor de ramura se stabilesc:

scopul si mijloacele de realizare a acesteia;

delimitarea teritoriala a zonei de activitate;

contributia membriilor cooperativei in formarea capitalului uniunilor de ramura si criteriile de participare la adunarile generale;

modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat;

modul de incetare a activitatilor uniunilor de ramura.

Cooperativele agricole asociate in uniuniile de ramura pot constituii federatii dupa cum urmeaza:

federatii de marketing, care asigura valorificarea produselor agricole;

federatii de asigurare mutuala a membriilor cooperatori.

Federatiile au scop nepatrimonial, se constituie la nivel regoinal si pot infiinta numai sedii secundare. Veniturile uniunilor de ramura ale cooperativelor agricole sunt formate din contributiile cooperativelor agricole cooperatoare, donatii, subventii si sponsorizari. Nivelul contributiei cooperativelor cooperatoare si criteriile de plata se stabilesc prin actul constitutiv.

Fuziunea, dizolvarea si lichidarea se fac cu respectarea legii 566/2004, a actului constitutiv si a altor dispozitii legale in domeniu.

Organele de conducere a uniunilor de ramura ale cooperativelor agricole

Organele de conducere ale uniunilor de ramura ale cooperativelor agricole sunt adunarea generala si consiliul de conducere.

Adunarea generala este organul de conducere si este formata din toti membrii cooperatori.

Prin statut se stabilesc atributiile si modul de functionare a adunarii generale precum si modul de desemnare a delegatiilor persoanelor juridice cooperatoare, norma de reprezentativitate si principiul potrivit caruia fiecare membru are dreptul la un vot.

Consiliul de conducere al uniunii de ramura este alcatuit din 5-11 membrii alesi de adunarea generala pe o perioada de 4 ani, cu posiblitatea reanvestirii pentru inca 4 ani, in conditiile prevazute de statut.

Modul de organizare si functionare a consiliului de conducere se stabileste prin statut. Hotararile consiliului de conducere sunt duse la indeplinire de un director executiv ajutat de persoane salariate. Comisia de cenzori se alege dupa procedurile prevazute la cooperativele agricole iar atributiile acestora se stabilesc prin actul constitutiv.

Sprijinul statului pentru cooperativele agricole

Statul sprijina activitatea cooperativelor agricole prin urmatoarele masuri:

a.  scutirea de la plata impozitului pe profitul agricol pentru primii 5 ani de la constituire;

b. reducerea cu 20% a impozitului pe profit in primii 5 ani de activitate;

c. accesul la subventii si la fondurile publice precum si la fondurile externe prevazute in programul de sustinere a agriculturii Romaniei;

d.scutirea de la plata taxelor vamale pentru importurile de tractoare, masini si utilaje agricole, echipamente de irigat si alte echipamente utilizate de cooperativele agricole.

Dupa crearea exploatatiilor agricole de tip familial mixt, pentru ca aceste exploatatii sa nu aibe probleme ele trebuie sa se asocieze si sa formeze cooperativele agricole cu functie de de asociatie a producatorilor, datorita faptului ca prin intrarea in vigoare a legii 566/2004 care a intrat in vigoare la 22 februarie 2005, legea 277/2004 afost abrogata datorita faptului ca nu corespundea cerintelor UE in materie de asociati ale producatorilor.

Bibliografie

Mihai Berca Ingineria si managementul resurselor pentru dezvoltare rurala editura Ceres 2003

Luminita Chivu. Constantin Ciutacu. Agricultura intre restrictiile comerciale globale si politicile comunitare editura Expert 2003

Marian Constantin Marketing editura AgroTehnica 2006

Dinu Gavrilescu Tratat de economie agrara editura Expert Bucuresti 2004

Dinu Gavrilescu Economie agroalimentara editura Expert Bucuresti 2004 Dinu Gavrilescu Economia cresterii agroalimentare editura Expert Bucuresti 2004

Letitia Zahiu Veronica Toncea Structurile agrare si viitorul politicilor agricole editura Economica 2003

Marin Popescu Lectii ale tranzitiei Agricultura 1990-2000 editura Expert 2004

Cristian Socol Optiunile de politica agricola si dezvoltare durabila a agriculturii editura Economica 2003

Virginia Campeanu Dimensiunea europeana si mondiala a dezvoltarii durabile editura Expert 2005

Marioara Rusu Dezvoltare Rurala - politici si structuri economice editura Expert 2005

Oana Mihaela Salomia Politica agricola comuna editura Lumen 2006

Letitia Zahiu Anca Dachin Politici agroalimentare comparate editura Economica 2001

Leonte Jaqueline ,, Cooperarea agricola in tarile cu economie de piata", Teza de doctorat ASE, 2000

Fundatia pentru asociatii rurale. Ambasada Olandei de la Bucuresti

Pietrer Jan Walthens, Agricultura Olandei Profitul Agricol nr 28-30/2003

Dominique et Michele Fremy- Guid RTL- ed Robert Laffont Paris 1996-2000

Pietrer Jan Walthens, Agricultura Olandei Profitul Agricol nr 22/2003

Filon Toderoiu Agricultura- resurse si eficenta editura Expert 2003

Letitia Zahiu- Agricultura mondiala si mecanismele pietei ed Artagrafica 1992