Sistemul informational al pietei muncii

Sistemul informational al pietei muncii

In economia de piata , informatia este o componenta deosebit de importanta in desfasurarea optima a activitatii agentilor economici .

Nevoia modernizarii sistemului informational al gestionarii fortei de munca se impune inainte de toate deoarece nu se poate previziona si manageria eficient dezvoltarea economico-sociala a tarii fara a cunoaste situatia resurselor si a fortei de munca , tendintele evolutiei acestora , precum si evolutia pietei muncii in ansamblu .

In procesul liberalizarii pietei , informatiile legate de forta de munca stau la baza procesului decizional , al ajustarii cererii si ofertei de munca " pe viu " , " din mers " .

Pentru a fi util si eficient in realizarea informarii la orice nivel ierarhic , sistemul informational-statistic in domeniul fortei de munca trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

sa acopere intreaga sfera de problematici a pietei muncii ;

sa raspunda nevoilor de informare ale tuturor agentilor economici prezenti pe aceasta piata , sub aspectul cantitatii , calitatii si periodicitatii informatiei ;

sa fie coerent si sistematizat incat sa cuprinda toate informatiile primare si sa permita culegerea si prelucrarea cu usurinta a acestora ;

sa realizeze corelarea cu informatii din alte domenii , in functie de scopul urmarit ;

sa fie simplu , accesibil si usor controlabil ;

sa asigure un grad mare de circulatie a informatiei si de transparenta pentru fiecare din agentii economici si respectiv partenerii sociali care se intalnesc pe piata muncii (salariati , patroni , stat , sindicate , patronat) ;

sa permita compatibilitatea internationala a datelor ;

sa se elimine procedurile , sursele de date si indicatorii cu utilitate redusa , dar a caror culegere si raportare centralizata concentreaza un mare potrntial uman si material .

In conditiile reproiectarii sistemului informational statistic al fortei de munca pe noi coordonate este evident ca si culegerea si organizarea informatiilor va trebui sa raspunda anumitor cerinte . Astfel , sfera de cuprindere a operatiunii de culegere a informatiilor , precum si a nivelurilor organizatorice la care acestea se situiaza va tine seama de urmatoarele aspecte :

caracteristicile demo-economice si psiho-sociale ale potentialului de munca existent ;

gradul si eficienta de utilizare a fortei de munca ;

costurile prilejuite de ocuparea si utilizarea fortei de munca .

Exista o serie de metode traditionale de organizare si culegere a datelor statistice privind forta de munca , metode care si-au gasit o larga aplicabilitate de-a lungul timpului . Dintre acestea , cel mai important este considerat recensamantul populatiei . Presupunand o inregistrare statistica totala dupa anumite caracteristici , recensamantul populatiei ofera la momentul efectuarii sale o fotografie fidela a realitatii studiate .

Utilitatea economico-sociala a recensamantului populatiei este dependenta de periodicitatea cu care acesta este organizat (7-10 ani) , viteza cu care datele sunt prelucrate si urmarirea an de an pe baza unui esantion reprezentativ a unora din principalele caracteristici ale colectivitatii umane inregistrate la recensamant .

Alte metode traditionale sunt reprezentate de cercetarile selective care se desfasoara la nivel de firma , sector (ramura) , national sau chiar international si de anchetele prin sondaj asupra gospodariilor (menaj)si anchetele prin sondaj asupra fortei de munca care pot oferi date necesare studiului mai multor probleme ale fortei de munca .

Prin anchete , in mod special , se impune urmarirea sectoarelor in declin precum si meseriile si profesiile care faciliteaza efectele restructurarii economiei si ale retehnologizarii . Pe aceasta baza se pot lua din timp masuri de orientare profesionala , de reconversie profesionala si recalificare incat echilibrul ocuparii si folosirii eficiente a fortei de munca sa fie cat mai putin afectat .

Un alt instrument in cercetarile selective asupra fortei de munca sunt evidentele birourilor de plasare a fortei de munca care sunt realizate in scopul furnizarii numarului de solicitanti de locuri de munca ce vor fi cuprinsi in registrele acestor birouri .

De asemenea , statisticile asigurarilor sociale ofera informatii despre persoanele ocupate sau cele in somaj , protejate prin asigurari pentru boala , accidente , etc.

Numarul cotizantilor si volumul cotizatiilor varsate furnizeaza informatii asupra numarului persoanelor asigurate si a fondurilor de asigurare .

Statele de salarii ale intreprinderii furnizeaza date revelatoare pentru studiul ocuparii fortei de munca , al duratei muncii si al salariilor .

In practica internationala statisticile duratei muncii se bazeaza pe borderourile de salarii remise pe un esantion de intreprinderi si care cuprind date privind numarul de ore de munca realmente efectuate si numarul orelor remunerate .

Pentru studii de mare amploare , la nivel global se utilizeaza si evaluarile oficiale furnizate de autoritatile nationale . Asemenea estimari sunt bazate in general pe o combinare a informatiilor obtinute dintr-una sau mai multe surse mentionate mai inainte .

Toate aceste modalitati de culegere si organizare a informatiilor sunt realizate pe plan national de catre institutii specializate pe diverse domenii de studiu , institutii afiliate ministerelor muncii , institutii de invatamant superior , sindicate . Ele realizeaza anchete si statistici pe diverse probleme ale fortei de munca , obtinandu-se astfel informatii vitale adoptarii de decizii in planul politicii ocuparii fortei de munca , combaterii somajului , celei de salarii si venituri , ca si politicii sociale .

Pe plan international , informatiile sunt asigurate de compartimente sau departamente din cadrul unor organizatii internationale cum sunt O.N.U. , C.E.E. , O.C.D.E. , cu sprijinul organismelor nationale . De remarcat este faptul ca in demersurile efectuate pentru integrarea europeana s-au facut eforturi in directia unificarii statisticilor nationale .

Pentru realizarea sistemului informational al fortei de munca trebuie sa existe o viziune clara asupra informatiilor necesare la anumite nivele , asupra modului de organizare si colectare a datelor , asupra modalitatilor de verificare , prelucrare , stocare si difuzare a acestor informatii .

Pentru ca datele astfel obtinute sa fie cat mai operationale in procesul de analiza si decizie trebuie rapid transmise si prelucrate prin mijloace si tehnici de calcul electronice .

Sistemele de informatii automatizate au fost puse la punct gretie utilizarii bazelor de date.

Astfel , bazele de date se disting de vechile sisteme de culegere , pastrare si prelucrare a informatiei , orientate spre dosare si obiective specifice , direct definite , prin urmatoarele caracteristici :

independenta aplicatiilor si calculelor speciale ;

absenta suprapunerilor de date prin intrebuintari si apelari multiple ;

acces si exploatare facile ;

flexibilitate structurala .

Toate acestea constituie un mare avantaj in practica statistica .

Retelele de calculatoare permit concentrarea datelor la diferite nivele , exploatarea unor banci de date si folosirea rapida a informatiei necesare la analiza si decizie .

Programe , sisteme informationale si baze de date socio-economice sunt puse la punct de doua decenii deja in Europa Occidentala si in S.U.A. (EURONET , DIANE , EUROBASE) .