Subiectele dreptului comercial (comerciantii)

SUBIECTELE DREPTULUI COMERCIAL (COMERCIANTII)

Notiunea de comerciant:

Potrivit Codului Comercial Roman, subiecte ale raporturilor comerciale pot fi atat comerciantii, cat si necomerciantii. Reglementarea sa se aplica oricarei persoane care savarseste fapte de comert obiective (art. 3 C.com), indiferent daca persoana care le savarseste are sau nu calitatea de comerciant.

Daca savarsirea faptelor de comert are un caracter profesional, persoana in cauza devine comerciant (art. 7 C.com). Odata dobandita calitatea de comerciant, toate actele si faptele juridice ale acestei persoane sunt prezumate a fi comerciale (art. 4. C.com).

Daca insa, savarsirea faptelor de comert obiective de catre o persoana are caracter accidental, desi raportul juridic care s-a nascut este supus reglementarii comerciale, totusi, persoana care le-a savarsit, pastreaza calitatea de necomerciant (art.9 C.com).

In concluzie, ca expresie a conceptiei sale obiective, codul comercial prevede ca "sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca profesiune obisnuita si societatile comerciale." (art. 7 C.com)

Precizarea notiunii de comerciant prezinta un mare interes practic. Calitatea de comerciant implica un statut juridic diferit de cel al necomerciantilor, cu consecinte deosebite asupra raporturilor juridice la care participa:

a.  legea instituie anumite obligatii pentru comercianti, considerate obligatii comerciale astfel, inainte de inceperea comertului, comerciantul este obligat sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului sa ceara inscrierea in registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege; orice comerciant are obligatia sa tina anumite registre de contabilitate (art. 22 C. com) si de asemenea sa desfasoare activitate comerciala in conditiile unei concurente loiale;

b.  legea instituie o prezumtie de comercialitate; toate actele si operatiunile savarsite de comerciant sunt prezumate a fi fapte de comert si deci supuse legilor comerciale (art.4 C.com);

c.  actele comerciale incheiate de comerciant sunt supuse unor reguli speciale, derogatorii de la regimul actelor juridice civile;

d.  in cazul incetarii platilor pentru datoriile sale comerciale, comerciantul poate fi declarat in faliment; procedura falimentului este aplicabila numai comerciantilor ea nu se aplica necomerciantilor, chiar daca s-au obligat prin acte comerciale;

e. comerciantii pot participa la constituirea unor camere de comert si industrie, ca organizatii autonome, destinate sa promoveze si sa apere interesele lor;

f.  comerciantii sunt supusi impozitului pe profitul realizat prin activitatea comerciala;

Art. 34 C. com. prevede ca dispozitiile codului comercial privind registrele comerciale nu se aplica colportorilor comerciantilor care fac micul trafic ambulant, carausilor sau acelor al caror comert nu iese din cercul unei profesiuni manual

Calitatea de comerciant: dobandirea calitatii de comerciant

In temeiul Codului comercial, calitatea de comerciant se dobandeste in mod diferit, dupa cum este vorba de o persoana fizica sau de o persoana juridica.

Dobandirea calitatii de comerciant:

 a. Dobandirea calitatii de comerciant de catre o persoana fizica: "sunt comercianti aceia care fac fapte de comert avand comertul ca profesiune obisnuita", potrivit art. 7 C. com. Pentru dobandirea calitatii de comerciant sunt necesare trei conditii:

- sa savarseasca anumite fapte de comert obiective; - conditia esentiala pentru dobandirea acestei calitati. Aceasta conditie trebuie inteleasa de catre comerciant, ca fiind asumarea unei raspunderi pentru urmarile actelor indeplinite direct sau indirect. Savarsirea faptelor de comert obiective, trebuie sa fie efectiva. O alta conditie este aceea ca savarsirea faptelor de comert obiective sa fie licite.

 - sa savarseasca fapte de comert ca profesiune; - acesta presupune realizarea unui castig.

 - sa fie savarsite ca o "profesiune obisnuita"; sa nu fie savarsita in mod accidental, "profesiunea este starea unei persoane care face din repetarea unor acte ocupatiunea vietii si de la care se cere resursele existentei sale sociale".- Practica judiciara comerciala.

Calitatea de comerciant a unei persoane fizice se cere a fi delimitata de alte profesiuni pe care le exercita persoanele fizice. Avem in vedere pe meseriasi, pe cei care exercita profesii liberale si pe agricultori. Meseriasul este considerat comerciant in cazurile in care cumpara marfuri in vederea prelucrarii si revanzarii lor (art. 3. pct.1. C.com) sau, folosind forta de munca straina, isi organizeaza o intreprindere (art. 3 pct. 9 C.com.). Persoanele care exercita profesii liberale nu au calitatea de comerciant (exemplu medicii, avocatii, notarii publici). In cazul in care pentru exercitarea activitatii, cel care indeplineste o profesiune liberala (dentistul) cumpara si foloseste anumite materiale se considera ca aceste acte sunt accesorii si deci persoana in cauza nu devine comerciant. Intrucat vanzarea produselor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe pamantul sau ori pe care le-a cultivat nu este fapta de comert, ci act juridic civil, inseamna ca agricultorii nu au calitatea de comercianti.

b. Dobandirea calitatii de comerciant de catre societatile comerciale: potrivit art. 7 C. com. pe langa persoanele fizice, au calitatea de comerciant si societatile comerciale. Sunt avute in vedere societatile comerciale reglementate de Legea Nr. 31/1990: societatea, in nume colectiv, societatea in comandita simpla, societatea pe actiuni, societatea in comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata. Societatea comerciala are o unica finalitate; ea se constituie in scopul de a desfasura o activitate comerciala; societatea este comerciala numai daca obiectul ei, prevazut obligatoriu in actul constitutiv consta in savarsirea uneia sau mai multor fapte de comert obiective. Exercitarea activitatii comerciale este ratiunea de a fi a societatii comerciale.

In consecinta, pentru a dobandi calitatea de comerciant, societatea comerciala trebuie sa se constituie cu respectarea conditiilor prevazute de lege in acest sens.

c. Calitatea de comerciant a altor persoane juridice:

1. Statul si unitatile sale administrativ teritoriale: art. 8 C. com. prevede ca: "Statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de comerciant. Aceasta conceptie a codului comercial era justificata la data adoptarii sale, cand activitatea statului si a unitatilor sale administrativ teritoriale privea numai serviciile publice. Pornind de la faptul ca statul savarseste pe langa actele de autoritate necesare functionarii serviciilor publice si acte cu caracter privat, in doctrina s-a considerat ca el este subiect al raporturilor comerciale. Deci, cu toate ca nu are calitatea de comerciant, statul poate savarsi anumite fapte de comert. 

2. Regiile autonome: potrivit art.135 din Constitutie, proprietatea publica apartine statutului sau unitatilor sale administrativ teritoriale. Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate sau inchiriate. Potrivit Legii Nr.15 / 1990, regiile autonome se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale. Calitatea de comerciant a regiei autonome se dobandeste din momentul infiintarii sale, dupa caz, prin hotarare a guvernului sau prin decizia organului administratiei publice locale.

3.  Organizatiile cooperatiste: intrucat prin desfasurarea unor activitati de producere si desfacere de marfuri, de prestari de servicii, se urmareste obtinerea de profit, aceasta activitate are caracter comercial. In consecinta organizatiile cooperatiste au calitatea de comerciant.

Asociatiile si fundatiile: potrivit legii, scopul infiintarii asociatiilor si fundatiilor este desfasurarea unei activitati dezinteresate, iar nu obtinerea unui profit. Deci asociatiile si fundatiile nu au calitatea de comerciant.

3.3. Comerciantul persoana fizica

Pentru a dobandi legal aceasta calitate, persoana fizica trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

inmatricularea in registrul comertului- cf. art. 1 din Legea 26/1990 prevede: "comerciantii au obligatia ca, inainte de inceperea comertului, sa ceara inmatricularea in registrul comertului". Aceasta nerespectare se sanctioneaza cu amenda civila. Pentru inmatriculare persoana fizica trebuie sa prezinte pe langa cererea de inmatriculare, actul de identitate, autorizatia executarii comertului eliberata de organul competent, declaratia privind averea si modul de evaluare, dovada drepturilor asupra sediului firmei.

Dovada calitatii de comerciant

In cazul unei persoane fizice, intrucat calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea faptelor de comert obiective cu caracter profesional, inseamna ca aceasta calitate se poate proba numai prin prezentarea unor dovezi din care sa rezulte ca persoana in cauza a savarsit efectiv una sau mai multe fapte de comert prevazute de art. 3 C.com. ca o profesiune obisnuita si in nume propriu.

Totusi, legea instituie anumite incapacitati, incompatibilitati, interdictii si decaderi din dreptul de a face comert, acestea avand ca scop protectia interesului general ( respectarea ordinii publice si bunele moravuri).

Referitor la incapacitati, trebuie facuta distinctie intre capacitatea persoanei fizice de a face acte de comert izolate si capacitatea ceruta pentru a fi comerciant. Pentru incheierea acestor acte trebuie indeplinite anumite conditii cerute de Codul civil referitoare la incheierea actelor juridice. Codul comercial cuprinde anumite reglementari referitoare la minor si femeia casatorita.

Potrivit art. 5 al 3 si art. 8 din Decretul-Lege 31/1954, capacitatea deplina a persoanei fizice de a-si asuma obligatii savarsind acte juridice, incepe de la data cand persoana devine majora ( la 18 ani sau cand se casatorette, dobandind astfel capacitate deplina de exercitiu).

Alta situatie este persoana pusa sub interdictie - art. 14 Cod comercial - interzisul nu poate fi comerciant si nici continua comertul. Din cauza alienatie sau debilitatii mintale, interzisul nu poate desfasura activitate de comert. Nici chiar parintele sau tutorele nu pot continua comertul in numele interzisului. In aceste conditii fondul de comert apartinand interzisului, va fi supus lichidarii.

In aceeasi situatie este si persoana pusa sub curatela.

Incompatibilitati - Activitatea comerciala are caracter de profit prin insasi definitia sa, urmarind realizarea unui profit. Astfel ea nu poate fi exercitata de persoane care au anumite profesiuni care privesc interesele generale ale societatii, deoarece exista o incompatibilitate de interese.

Constitutia prevede ca functii incompatibile cu cea de comerciant urmatoarele: judecator si procuror - cu exceptia functiilor din invatamantul superior, diplomatii, functionarii publici si cei ce exercita profesii liberale ca : avocatii, arhitectii, etc. Sanctiunea pentru incalcarea acestor dispozitii legale , este cea profesionala si disciplinara, persoana respectiva urmand sa fie destituita din functia respectiva.

Decaderile - In cazul societatii comerciale, calitatea de comerciant se dobandeste prin insasi constituirea societatii. Deci, calitatea de comerciant a societatii comerciale se poate proba prin dovedirea constituirii societatii in conditiile prevazute de lege. Un mijloc de dovada care ar putea fi folosit este copia certificata de pe inmatriculare in registrul comertului a societatii comerciale.

Potrivit dispozitiilor Legii nr.12/1990, modificata, persoanele care au fost condamnate penal pentru una dintre faptele (infractionale ) prevazute de lege, nu mai pot exercita profesiunea de comerciant.

Interdictii - Acestea pot fi legale si contraventionale.

Interdictii legale - anumite activitati care nu pot face obiectul comertului particular si sunt monopol de stat: ex. prelucrarea tutunului, prospectarea si extractia carbunelui, sau activitati care sunt considerate infractiuni: ex. fabricarea sau confectionarea unor droguri, narcotice, in alt scop decat acela decat de medicament.

Interdictii contraventionale - produc efecte numai intre partile contractante, fiind stabilite sub forma clauzelor inserate in contract. Toate aceste interdictii contraventionale pot rezulta din clauzele de exclusivitate prin care distribuitorul se angajeaza fata de producator sa vanda doar produsele fabricate de acesta. Deci distribuitorul este incompatibil de a "desface" alte categorii de produse.

Incetarea calitatii de comerciant

In cazul persoanei fizice, aceasta inceteaza sa mai aiba calitatea de comerciant in momentul in care nu mai savarseste fapte de comert ca profesiune. Incetarea trebuie sa fie efectiva si din ea sa rezulte intentia de a renunta la calitatea de comerciant.

In cazul societatii comerciale, calitatea de comerciant se pierde in momentul in care societatea inceteaza sa mai existe ca persoana juridica. Societatea comerciala isi inceteaza existenta prin dizolvare si lichidare. Potrivit legii, dizolvarea poate avea loc prin trecerea termenului stabilit pentru durata societatii, imposibilitatea realizarii obiectului societatii sau realizarea acestuia, hotararea adunarii generale, faliment. Dizolvarea societatii nu atrage dupa sine pierderea automata a personalitatii juridice a societatii. In aceasta situatie, societatea nu mai poate face operatiuni comerciale, dar poate face operatiunile necesare lichidarii.

3.4. Fondul de comert

Aceasta institutie a fondului de comert, a fost impusa de necesitatile de ordin practic, fiind concretizata in faptul ca; pe de-o parte , comerciantii doreau sa-si protejeze clientele impotriva actualilor si potentialilor concurenti, pe de alta parte, recunoasterea fondului de comert a fost reclamata de catre creditorii comerciantilor.

Fondul de comert trebuie diferentiat de notiunea de intreprindere. Acesta putand fi definit ca o masa impersonala de bunuri mobiliare, motiv pentru care proprietarul fondului de comert isi poate pastra proprietatea si sa o inchirieze. Notiunea "fondului de comert" este foarte greu de stabilit, deoarece el poate fi foarte usor confundat cu unele institutii apropiate. El trebuie delimitat : de ceea ce se numeste magazin- locul unde isi desfasoara activitatea comerciantul,

de notiunea de clientela - in mod traditional aceasta este esentiala pentru fondul de comert, ea reflecta cifra de afaceri a comerciantului.

Din punct de vedere comercial ea reprezinta un bun important. Comerciantul nu are drept propriu asupra clientelei, deoarece clientela poate apartine mai multor comercianti in acelasi timp. De aceea clientela poate fi considerata o componenta a unei alte notiuni a celei de "vad comercial". Fondul de comert nu poate fi confundat cu imobilul in care comerciantul isi desfasoara activitatea de comerciant. Imobilele fiind excluse din sfera de reglementare dreptului comercial fondul de comert avand o natura pur mobiliara.

Fondul de comert trebuie delimitat de notiunea de intreprindere - aceasta notiune de intreprindere se poate diferentia de fondul de comert numai daca este personalizata. Ea cuprinde imobile, creantele furnizorilor sai, ca si clientela. Fondul de comert este lipsit de autonomie patrimoniala chiar daca unele bunuri au regim juridic diferit de cel recunoscut celorlalte bunuri din patrimoniul comerciantului

Toti creditorii se afla pe pozitie de egalitate juridica, daca creantele lor sunt legate direct de elementele fondului de comert sau de alte elemente din patrimoniul comerciantului.