Strategii si politici privind lichiditatea in bancile comerciale

STRATEGII SI POLITICI PRIVIND LICHIDITATEA IN BANCILE COMERCIALE

1.- REGLEMENTARI  PRIVIND LICHIDITATEA B ANCILR COMERCIALE

• Actele normative care stau la baza desfasurarii activitatii bancare, si in special in ceea ce priveste lichiditatea bancara sunt:

Legea bancara nr. 58/1998 cu modificarile si completarile ulterioare;

Normele nr. 1/2001 ale B.N.R. privind lichiditatea bancilor cu modificarile si completarile ulterioare;

Normele nr. 17/2003 ale B.N.R. privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfasurarea activitatii de audit intern a institutiilor de credit.

• Termenii specifici folositi in aceasta procedura si definiti in normele mai sus amintite sunt:

Riscul de lichiditate este riscul inregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor institutiilor de credit de a onora in orice moment obligatiile de plata pe termen scurt, fara ca aceasta sa implice costuri sau pierderi ce nu pot fi suportate de institutiile de credit;

Risc de lichiditate fata de o singura persoana - obligatia bancii fata de orice persoana sau grup de persoane fizice sau juridice care sunt legate economic intre ele in sensul ca:

una dintre persoane exercita asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control;

nivelul cumulat al obligatiei bancii reprezinta un singur risc de lichiditate pentru banca in sensul ca retragerea de catre una dintre persoane a unui depozit, inchiderea unui cont curent si/sau utilizarea unui angajament de finantare primit de la banca poate atrage din partea celorlalte persoane retragerea depozitelor, inchiderea conturilor curente si/sau utilizarea angajamentelor de finantare primite de la banca;

Risc mare de lichiditate fata de o singura persoana - riscul de lichiditate fata de o singura persoana, a carei valoare reprezinta cel putin 10% din valoarea obligatiilor bilantiere, altele decat imprumuturile, si a angajamentelor de finantare date de banca evidentiate in afara bilantului;

Durata ramasa de scurs - durata de viata reziduala a activelor bilantiere, obligatiilor bilantiere si a angajamentelor primite/date de banca evidentiate in afara bilantului, stabilita in functie de scadentele acestora;

Excedent/deficit de lichiditate - diferenta pozitiva/negativa dintre lichiditatea efectiva si lichiditatea necesara;

Lichiditatea efectiva este suma activelor bilantiere si a angajamentelor primite evidentiate in afara bilantului, pe fiecare banda de scadenta;

Lichiditatea necesara este suma obligatiilor bilantiere si a angajamentelor primite evidentiate in afara bilantului, pe fiecare banda de scadenta;

Perioada de aplicare - intervalul de timp in care trebuie mentinut in conturile deschise de Banca Nationala a Romaniei nivelul prevazut al rezervelor minime obligatorii, stabilit conform prevederilor Regulamentului B.N.R. nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii;

Deficitul de rezerve - deficitul determinat in conformitate cu reglementarile B.N.R. privind regimul rezervelor minime obligatorii

• Dispozitii obligatorii

Limita minima a indicatorului de lichiditate este 1 calculata ca raport intre lichiditatea efectiva si lichiditatea necesara pe fiecare banda de scadenta.

Excedentul de lichiditate inregistrat la oricare dintre benzile de scadenta, cu exceptia benzii privind lichiditatea totala, se va adauga la nivelul lichiditatii efective aferente benzii de scadenta urmatoare.

Institutia de credit trebuie sa mentina in permanenta indicatorul de lichiditate la nivelul prevazut in reglementarile B.N.R.

Calcularea indicatorului de lichiditate la nivelul bancii se efectueaza pe baza datelor inregistrate in situtiile consolidate care cuprind toate sucursalele si sediile secundare ale bancii si toate operatiunile indiferent de moneda in care sunt denominate acestea, evaluate in echivalent lei la cursul in vigoare comunicat de B.N.R. in ultima zi lucratoare a perioadei pentru care se intocmeste raportarea.

Institutia de credit determina si transmite B.N.R. directia de supraveghere, lunar prin reteaua de comunicatii interbancare, in termen de 16 zile de la sfarsitul lunii si letric in termen de 20 de zile de la sfarsitul lunii formularele privind calculul indicatorului de lichiditate prevazute in anexele 1a - 1d si anexa nr. 2. Cand ultima zi a termenului in care se poate face raportarea este o zi nelucratoare, anexele se trimit pana cel tarziu in prima zi lucratoare ulterioara acesteia.

Institutia de credit va determina un conducator care sa asigure coordonarea permanenta a activitatii in domeniul managementului lichiditatii.

2.- STRATEGII  SI POLITICI ALE MANAGEMENTULUI LICHIDITATII BANCII

Obiective strategice

• Institutia de credit urmareste in permanenta prin intermediul sistemului informatic evolutia indicatorilor de lichiditate, acesta fiind un obiectiv strategic principal si o cerinta a politicii prudentiale a conducerii bancii.
• Un alt obiectiv strategic il constituie mentinerea indicatorului lichiditatii totale la nivelul de 36%. Respectarea nivelului rezervelor minime obligatorii si al unei rezerve operative suplimentare este un obiectiv care se aliniaza strategiei prudente a lichiditatii.
• Cresterea fondurilor proprii si respectarea indicelui de solvabilitate reglementat sunt de asemenea obiective care contribuie la diminuarea riscului de lichiditate si respectarea cerintelor de prudentialitate.
• Cunoasterea clientelei si monitorizarea riscului de client se analizeaza si urmareste permanent.

Toate obiectivele strategice mentionate care caracterizeaza direct, indirect sau prin interdependenta lichiditatea, precum si cele referitoare la celelalte activitati desfasurate de banca sunt gestionate de directiile de specialitate din cadrul institutiei de credit si analizate la nivelul Comitetului de Administrare a Riscurilor, Comitetului de Directie si/sau Consiliului de Administratie.

Obiective tactice si politici

• Urmarirea si realizarea incadrarii in cerintele de prudentialitate stabilite prin Normele B.N.R. (lichiditate, fonduri proprii, solvabilitate, pozitie valutara).

Incadrarea in cerintele de prudentialitate se urmareste sistematic de catre directiile de specialitate din Centrala bancii potrivit normelor si procedurilor interne de lucru. Ori de cate ori se intrevad tendinte de neincadrare in limitele de prudenta bancara stabilite prin Normele B.N.R., directiile de specialitate vor sesiza si propune conducerii bancii adoptarea masurilor ce se impun pentru evitarea neincadrarii in indicatorii de prudenta bancara.

• Nivelul disponibilitatilor in caserii, titluri de stat, banci corespondente, plasamente interbancare pe termen foarte scurt si a R.M.O. sa se situeze cel putin la un nivel stabilit prin calculul disponibilitatilor libere la pozitia "Total sume blocate" si "Total credite aprobate si neangajate (neinregistrate)" ce formeaza impreuna "Lichiditatea necesara" (Anexa 1) si nivelul "Lichiditatii imediate" calculata ca raport intre (Cont banci + Plasamente Banci)/(Rezerva operativa + Credite neutilizate) sa nu fie mai mic de 100%, pentru a atenua operativ eventualele situatii de criza.
• Directia Trezorerie va urmari gestionarea eficienta a sumelor existente in caseriile Centralei si sucursalelor si plasarea loe eficienta. Totodata in colaborare cu Comitetul de Administrare a Activelor si Pasivelor Bancii (ALCO), va urmari stabilirea unui raport just intre disponibilitatile bancii plasate in credite si cele plasate interbancar astfel incat acestea din urma, impreuna cu R.M.O. si disponibilitatile din caserie, titluri de stat si bancile corespondente sa se situeze cel putin la nivelul "Lichiditati necesare".
• Incheierea de noi linii de lucru cu alte banci ceea ce ar permite institutiei de credit, acoperirea deficitului temporar de resurse prin atrageri de fonduri de pe piata interbancara.

Realizarea acestei masuri este in competenta ALCO, la propunerea Directiei Trezoriei in colaborare cu Directia Strategie care va identifica si cuantifica riscurile care pot aparea stabilind impactul asupra disponibilitatilor libere.

• Urmarirea constituirii unui portofoliu de credite performante astfel incat creditele din categoria D si E sa nu depaseasca 3% din total plasamente.

Directia Creditarii va urmari in permanenta portofoliul de credite al bancii, si diminuarea treptata a creditelor din categoria D si E, astfel incat sa nu depaseasca 3% din totalul plasamentelor bancii la un moment dat. Pentru realizarea acestui obiectiv, Directia Creditarii va asigura o colaborare eficienta atat cu Comitetele de credit si risc ale sucursalelor cat si cu Comitetul de Credite al Centralei pentru imbunatatirea permanenta a portofoliului de credite.

• Pe termen de peste 12 luni se vor aloca fonduri pentru creditare in limita a maxim 25% din cel mai mic excedent de lichiditate va fi posibila in conditiile in care soldul creditelor pe termen de peste 12 luni nu depaseste 25% din Fondurile Proprii Financiare.

Se va aloca acest procent din maxim 25% deoarece diferenta reprezinta o rezerva ceva fi tinuta de catre banca pentru: acoperirea unor investitii, a unor fluctuatii ale contului de profit si pierdere (suportarea eventualelor pierderi) si o marja pentru situatii neprevazute.

Obiectivul de incadrare in acest indicator va fi urmarit de organismele implicate in activitatea de creditare in momentul luarii deciziei de acordare creditului.

Ponderea fondurilor proprii financiare in total fonduri proprii sa nu fie mai mica decat 20%. Imbunatatirea (cresterea) acestui indicator se va realiza treptat, prin valorificarea unor active corporale, indeosebi a celor supradimensionate, sau a celor slab utilizate. In paralel cu aceste masuri se vor urmari, si lua masuri care sa conduca la cresterea continua a fondurilor proprii financiare ale bancii.

Totodata, se va urmari stabilirea de masuri pentru scaderea ponderii activelor corporale in total active, scopul propus fiind ca din total activ o pondere semnificativa sa o reprezinte activele financiare.

• Comitetul de Administrative a Activelor si Pasivelor Bancii va analiza periodic structura activelor bilantiere si in functie de valoarea acestora va propune conducerii bancii adoptarea unor masuri concrete pentru diminuarea ponderii activelor corporale si cresterea activelor financiare, astfel incat intr-o perspectiva apropiata, ponderea activelor financiare sa fie semnificativa in totalul activelor bancii.
• Expunerile mici si diversificate pe un numar mare de clienti privind sursele atrase. Pentru evitarea concentrarii riscului, Centrala si sucursalele teritoriale vor urmari atragerea de surse financiare de la un numar cat mai mare si diversificat de clienti.
• Transparenta in relatiile cu clientii. In toate relatiile cu clientii sai, banca va asigura transparenta necesara dezvoltarii unor relatii principiale, bazate pe incredere reciproca.
• Desfasurarea unei activitati profitabile, astfel incat sa se realizeze un aport de lichiditate efectiva. Conducerea bancii va urmari, prin intreaga sa politica manageriala, ca fiecare sucursala sa devina intr-un termen relativ scurt, centru de profit.

De asemenea, prin proiectele Bugetelor de Venituri si Cheltuieli se va trasa tuturor sucursalelor sarcina maximizarii veniturilor si reducerea cheltuielilor. Pentru fiecare sucursala se stabilesc obiective tinta, care sa asigure o activitate profitabila.

• La nivelul intregii banci eficienta activitatii este urmarita prin analiza lantului de dobanzi active si pasive in cadrul Comitetului de Administrare a Activelor si Pasivelor Bancii.

3. GESTIONAREA RISCULUI DE LICHIDITATE IN BANCI

Potrivit Normelor Bancii Nationale a Romaniei nr. 1/2001 - privind lichiditatea bancilor, riscul de lichiditate se produce atunci cand banca nu dispune de fonduri lichide suficiente pentru satisfacerea nevoilor operationale de plati ale clientilor, sau alte nevoi de cash, precum si alte lichiditati sub forma cererilor de imprumut sau neonorarea angajamentelor de finantare.

Esenta gestionarii riscului de lichiditate consta in a obtine certitudinea ca banca detine sau poate accesa fonduri lichide pentru a satisface nevoile operationale in situatiile de criza care necesita surse suplimentare de lichiditati, dar si in situatii neprevazute si care pot apare pe neasteptate

Supravegherea riscului de lichiditate se face cu scopul de a reduce expunerea bancii la acest risc semnificativ si asigurarea unei lichiditati adecvate. Supravegherea presupune identificarea riscului inca din faza cand el se manifesta ca tendinta.

Identificarea se face, de regula, din titlurile de raportare, care se intocmesc la termenele prevazute de norme. Pentru o mai atenta supraveghere a riscului de lichiditate, aceste situatii de raportare se pot intocmi, pentru uz intern, la intervale mai scurte de timp.

La nivelul unitatii bancare analizate exista un sistem informational structurat care permite determinarea si urmarirea evolutiei zilnice a indicilor de lichiditate in contextul tendintelor care se manifesta pe piata bancara interna si internationala, oferind conducerii (Directiilor, ALCO, Comitetului de Administrare a Riscurilor, Comitetului de Directie) posibilitatea luarii unor decizii operative si eficiente.

Supravegherea riscului de lichiditate se face cu scopul de reducere a expunerii bancii la acest risc de lichiditate si asigurarea unei lichiditati adecvate. Nivelul optim al lichiditatii este in functie de strategia bancii, cautand sa se asigure un echilibru intre lichiditate si profitabilitate.

Pentru aceasta se tine seama de urmatoarele principii si etape de lucru:

a) principii:

stabilirea unei valori relative de referinta, corespunzatoare fiecarui indicator, cu pondere, care intra in calculul indicatorului de lichiditate;

stabilirea unor platforme de lucru, pe categorii de risc de lichiditate;

utilizarea unui program informatic care sa asigure transpunerea in practica a principiilor enumerate mai sus.

b) etape

colectarea datelor;

calculul indicatorilor care determina lichiditatea;

stabilirea indicatorului de lichiditate;

compararea indicatorului cu perioadele precedente si cu nivelul minim de lichiditate stabilita de Banca Nationala a Romaniei, nivel care nu poate fi mai mic decat 1;

gradul de risc atribuit indicatorului de lichiditate calculat;

simulari ale indicatorilor de lichiditate functie de modificarile prognozate ale factorilor (cantitativ, calitativ) care influenteaza nivelul acestora;

propuneri de masuri pentru eliminarea, diminuarea, evitarea producerii riscului de lichiditate.

De regula , Directia Trezoreriei, Directia Contabilitate si Directia Strategii monitorizeaza riscul de lichiditate.

Referatul celor trei directii, in situatiile de criza, se va prezenta pentru analiza Comitetului de Administrare a Riscurilor, luandu-se masuri pentru informarea concomitenta si a conducatorului bancii careia i s-au atribuit competente in domeniul managementului lichiditatii. Comitetul de Administrare a Riscurilor analizeaza propunerile directiilor de resort, elaboreaza hotararea pe care o prezinta pentru avizare conducatorului bancii, hotarare care va fi prezentata Comitetului de Directie pentru aprobare.

Un prim semnal al unei crize de lichiditate il da modul in care banca isi realizeaza rezerva minima obligatorie, in primele 10 zile ale lunii.

Expunerea unei banci la riscul de lichiditate este influentata in principal de:

ratele dobanzilor (riscul de modificare a ratei dobanzii);

ratele de schimb valutar (fluctuatia ratei de schimb valutar).

Pentru evitarea riscului de lichiditate, este important ca perioadele de scadente (maturitatile) pe care trebuie sa le practice o banca sa fie bine corelate, aceleasi atat pentru active cat si pentru datorii. Trebuie de asemenea, evitata o supradimensionare a datoriilor si o subdimensionare a activelor.

Analiza riscului de lichiditate trebuie sa se efectueze cel putin o data pe luna in Comitetul de Administrare a Riscurilor, pana la data de 9 a lunii in care se face raportarea, sau ori de cate ori presedintele acestui comitet considera necesara aceasta.

La solicitarea Comitetului de Administrare a Riscurilor, Directiile Credite, Trezorerie, Contabilitate si Strategie si Management Financiar vor prognoza pentru luna in curs sau pentru perioade mai indelungate (pe doua luni, pe trei luni, pe sase luni etc.) principalii indicatori care stau la baza calculului lichiditatii efective si a lichiditatii necesare. Cu ajutorul programului informatic se vor face simulari cu indicatorii prognozati pentru a determina variante optime ale indicatorului de lichiditate.

Proceduri administrative si de control a riscului de lichiditate

Controlul riscului de lichiditate face parte din strategia conducerii bancii privind managementul lichiditatii. Obiectul controlului intern al riscului de lichiditate are caracter preventiv, operativ curent cat si ulterior constand in analiza posibilitatii de onorare a obligatiilor de plata curente si viitoare ale bancii.

Controlul preventiv presupune identificarea riscului inca din faza cand acesta se manifesta ca tendinta. Aceasta identificare se face prin simularea permanenta in sistem electronic a indicatorilor de lichiditate si a modificarii factorilor care compun indicatorii utlizand metoda calculului marginal si coeficientului de elasticitate.

Identificarea timpurie a cresterii riscului de lichiditate, urmare a actiunii factorilor de influenta ai acestuia creeaza premisele de actiune pentru micsorarea sau eliminarea cauzelor prin masurile aprobate conform competentelor si responsabilitatilor stabilite, care sunt puse in aplicare de Directiile de specialitate ale bancii.

Controlul curent al riscului de lichiditate presupune intocmirea la intervale mai scurte de timp, prin program informatic (ex: la data de 7, 15, 23, pe balanta zilei de 6, 14, 22 ale lunii in curs) a situatiilor privind calculul si raportarea indicatorilor de lichiditate.

Verificarea curenta a realizarii rezervei minime obligatorii, a modificarii ratelor de dobanda si a ratelor de schimb valutar reprezinta obiective ale controlului curent, pentru conducatorii directiilor de specialitate din cadrul bancii, care urmaresc realizarea in permanenta a unui risc scazut al lichiditatii.

Controlul ulterior are legatura cu asigurarea nivelului optim al lichiditatii si un nivel scazut al riscului de lichiditate si este realizat de Directia Control Intern si de Comitetul de Audit in cadrul actiunilor tematice si programului de control aprobat de Comitetul de Directie / Consiliul de Administratie.

Atributiile si responsabilitatile directiilor de specialitate  implicate

• Directia informatica. Efectueaza modificarile necesare in programul informatic pentru calculul si determinarea indicatorului de lichiditate in timp real.

Calcularea automata prin program a coeficientilor de ajustare k atat pentru activele bilantiere cat si pentru cele in afara bilantului si determina si soldul mediu al angajamentelor de garantie primite/date.

Includerea in configurarea clientului (la deschiderea contului) a informatiilor necesare identificarii "grupurilor de persoane".

Evidentierea distincta a clientilor aflati in relatii speciale cu banca (prin configurarea clientului).

Introducerea obligatorie in programul de credite a scadentelor de credite si angajamente (acolo unde este cazul).

Avertizarea (eventual printr-un mesaj) transmis de administratorul de credite, in momentul validarii operatiunii, in cazurile in care scadentarul trebuie modificat ca urmare a unor operatiuni in legatura cu creditul (ex. rambursarea anticipata, trecere la restanta, referitoare la creantele indoielnice sau in afara bilantului).

Identificarea pe fiecare client a creditului acordat.

Intocmirea Anexei nr.2 automat, prin intermediul programului informatic.

Asigurarea raportarii lunare la Banca Nationala a Romaniei prin reteaua de comunicatii interbancare in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii a Anexei nr.1a, 1d si a Anexei nr.2 privind lichidarea bancii.

• Directia credite Verifica corectitudinea datelor puse la dispozitie de programul informatic, comparativ cu cele din balanta/bilantul contabil al bancii.

Verifica modul de calcul al coeficientului de ajustare k.

Furnizeaza informatiile de care dispune in baza proprie de date (ex. angajamentele de finantare date in favoarea clientilor) Directiei Contabilitate pentru completarea Anexei nr.3a - Situatia riscurilor mari de lichiditate fata de o singura persoana. La fel si pentru completarea Anexei nr.3b - Structura grupurilor care reprezinta o singura persoana, fata de care banca inregistreaza risc mare de lichiditate.

Directia Credite intocmeste anexele 1a, 1c, 1d - pe partea de credite - respectiv 3a.

Va tine o evidenta extracontabila corespunzatoare, constand in situatia creditelor in sold, inclusiv scadentarele aferente acestora, care sa stea la baza intocmirii raportarilor.

Ca un aspect colateral, la acordarea creditelor se va solicita clientului o declaratie pe proprie raspundere, din care sa se poata determina:

daca face sau nu face parte dintr-un grup;

daca este sau nu in relatii speciale cu banca;

daca are rude la banca si gradul de rudenie.

Verificarea inregistrarii la credite a garantiilor reprezentand depozite colaterale (atunci cand contractele prevad acest tip de garantie), astfel incat sa nu dea posibilitatea titularului de depozit sa utilizeze disponibilitatile respective inainte de achitarea tuturor obligatiilor fata de banca.

• Directia Trezorerie Verifica  exactitatea datelor din anexe cu cele din baza de date proprie, cu ajutorul unor programe informatice instalate in acest sens, ex. programul depozitelor in lei si valuta, pe scadente.

Completeaza anexele nr.1a si 1b, cu indicatorii din baza proprie de date, dupa care le preda la Directia Contabilitate pentru finalizare.

Asigura o evidenta extracontabila corespunzatoare in ceea ce priveste indicatorii de trezorerie, care sa stea la baza intocmirii corecte si la timp a raportarilor privind lichiditatea.

• Directia Contabilitate trebuie sa-si organizeze evidenta contabila si extracontabila astfel incat sa raspunda cerintelor de completare a anexelor pentru calculul si determinarea lichiditatii.

Organizarea evidentei contabile astfel incat conturile analitice pentru credite restante aferente acestora, sa fie identificate (in balanta contabila) pe categoriile de clasificare (ex. "standard", in "observatii", "sub standard", "indoielnic" si "pierdere") prevazute de Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei.

Sa evidentieze creantele atasate pe client.

Sa ofere posibilitatea evidentierii provizioanelor pe client si pe feluri de credite.

Verifica concordanta datelor din anexele primite de la directiile: Informatica, Credite si Trezorerie cu datele din balanta contabila lunara consolidata.

Finalizeaza anexele nr.3a si nr.3b pana la data de 6 a lunii urmatoare celei pentru care se intocmeste raportarea.

Intocmeste Anexa nr.2 - Calcularea indicatorului de lichiditate.