Somajul: concept, cauze, forme

SOMAJUL: CONCEPT, CAUZE, FORME

Subocuparea factorului munca este legata in mod hotarator de existenta si amploarea somajului.

Somajul reprezinta o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin negasirea locurilor de munca.

Somajul reprezinta excedentul ofertei de munca fata de cererea de munca. Someri sunt toti cei apti de munca dar care nu gasesc de lucru. Ei formeaza suprapopulatia relativa pentru ca reprezinta un surplus de forta de munca in raport cu numarul celor angajati.

Potrivit definitiei date de Biroul International al Muncii este somer oricine are mai mult de 15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii:

- este apt de munca;

- nu munceste;

- este disponibil pentru o munca salariata sau nesalariata;

- cauta un loc de munca.

In Romania, potrivit Legii nr.1/1991 modificata prin Legea nr.86/1992, sunt someri persoanele apte de munca ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile corespunzatoare pregatirii lor (varsta peste 16 ani).

Somajul se caracterizeaza prin:

A. nivelul somajului, exprimat absolut prin numarul celor neocupati si relativ ca rata a somajului, calculata ca raport procentual intre numarul somerilor si populatia ocupata;

B. durata, adica perioada de la momentul pierderii locului de munca pana la reluarea activitatii. Aceasta difera pe tari si perioade istorice, neexistand o durata legiferata a somajului. In unele tari se precizeaza durata pentru care se plateste indemnizatia de somaj (ea inregistreaza o tendinta de crestere, in unele tari ajungand la o perioada de 18-24 luni). In majoritatea tarilor, somajul de lunga durata este considerat un somaj continuu de mai mult de 12 luni.

C. intensitatea cu care se manifesta somajul, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial). In functie de acest indicator distingem si somaj deghizat care include acele persoane care au o activitate aparenta, cu eficienta mica.

D. structura somajului pe categorii de varsta, nivele de calificare, sex etc. Din acest punct de vedere se constata ca cei mai afectati de somaj sunt femeile, tinerii (sub 25 de ani) si varstnicii (peste 50 de ani).

Somajul a devenit o permanenta, dar aceasta nu exclude total si definitiv existenta starii de ocupare deplina a factorului munca. Ocuparea deplina este echivalenta cu un somaj de nivel scazut reflectat printr-o rata de cateva procente. Aceasta inseamna ca in perioadele de ocupare deplina exista si un numar de someri (corespunzator unei rate a somajului cuprinsa intre 2-5%) reprezentati de:

a) persoane aflate in cautarea primului loc de munca sau in cautarea unui loc de munca dupa ce il abandoneaza pe cel avut anterior;

b) persoane care nu accepta locurile de munca libere pentru ca salariul real la care ar fi ajuns angajandu-se nu le-ar fi permis sa traiasca mai bine decat atunci cand erau someri;

c) persoane cu probleme sociale complexe care nu se pot angaja;

d) persoane care doresc sa-si traiasca viata altfel decat devenind salariati sau realizand activitati lucrative proprii.

Dintre factorii care contribuie la aparitia somajului mentionam:

a) progresul tehnic si cresterea productivitatii muncii. Acest proces se realizeaza in mod inegal de la o ramura la alta. Ca urmare, oferta sporita de bunuri din unele ramuri nu poate fi absorbita de cererea neschimbata corespunzator in alte ramuri, ceea ce impune ca, in ramurile in care productivitatea muncii a crescut mai mult, sa fie concediata o parte din salariati.

b) concurenta din cadrul fiecarei ramuri. Acest factor determina extinderea pozitiei intreprinderilor care realizeaza costuri mici si o structura sortimentala si calitativa corespunzatoare a marfurilor. Ca urmare, multe intreprinderi sunt constranse sa dea faliment, iar salariatii lor devin someri.

c) dezvoltarea ciclica a economiei de piata. Acest factor determina ca volumul de forta de munca utilizat in economia fiecarei tari sa varieze de la faza ascendenta (cand se fac noi angajari si se poate manifesta chiar o penurie de forta de munca) la faza descendenta (cand se fac numeroase concedieri) ale ciclului reproductiei.

Formarea somajului reprezinta un proces complex, care cuprinde doua laturi:

1) pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate;

2) cresterea ofertei de munca, in conditiile in care cererea de munca nu se modifica in mod corespunzator. Acest proces are doua aspecte majore:

a) priveste noile generatii care ajung pe piata muncii. Formarea somajului se explica prin starea economiei (nivel, structura, tehnica si tehnologie aplicata etc), prin formarea noilor generatii in cadrul miscarii populatiei sub incidenta factorilor natural-biologici, demografici si economici care, desi se influenteaza reciproc, nu au unii asupra altora o determinare cauzala, directa si exclusiva.

b) priveste esantioanele de populatie activa disponibila care n-au mai lucrat si sunt nevoite sa se incadreze pe un loc de munca.

Formarea somajului ca urmare a intrarii lor pe piata muncii se datoreaza unor cauze directe, cum ar fi :

- diminuarea posibilitatilor de trai in conditiile unor venituri considerate altadata sigure si suficiente (salariul sotilor, pensiile de urmas, economiile mostenite) care s-au erodat sub actiunea inflatiei si a altor procese din economie;

- intensificarea miscarii de emancipare a femeilor care nu se mai resemneaza la o viata pasiva;

- ruinarea micilor producatori etc.

Pornind de la cauzele si procesele mentionate se disting urmatoarele forme de somaj:

somajul tehnologic datorat introducerii progresului tehnic. Resorbtia sa este dificila pentru ca presupune recalificarea factorului munca in concordanta cu noile nevoi ale unitatilor economice, dezvoltarea activitatii economice si in special a productiei pentru a putea oferi locuri de munca;

somajul ciclic determinat de conjunctura economica si de caracterul sezonier al diferitelor activitati. In cadrul acestuia delimitam

- somaj conjunctural, legat de faza descendenta a ciclului economic. Acesta poate fi resorbit partial sau total in perioadele de avant economic;

- somaj sezonier , specific activitatilor economice care sunt influentate de factorii naturali (agricultura, constructii), ceea ce se repercuteaza si asupra cererii de munca. De obicei, este un somaj de scurta durata.

somajul structural, consecinta a schimbarilor in structura activitatilor economice. Schimbarile structurale pot aparea la nivelul economiei nationale, dar si la nivel regional. Drept urmare, apar discordante intre modificarile cerute si cele de care dispun ofertantii de munca. Amploarea somajului structural depinde de trei factori: rapiditatea cu care apar modificarile in cererea si oferta de bunuri si servicii in economie (cu cat ele sunt mai rapide, cu atat dimensiunile somajului structural vor fi mai mari), gradul de concentrare regionala a activitatilor economice sau lipsa de diversificare a productiei si a serviciilor, imobilitatea factorului munca. Resorbirea acestuia poate avea loc numai printr-un proces lung si dificil, intrucat presupune cresterea investitiilor, recalificarea celor afectati si reorientarea invatamantului.

Politicile de combatere a somajului structural se concentreaza asupra incurajarii de a cauta de lucru in alte parti (domenii de activitate sau regiuni), prin diferentieri in salarizare si incurajarea recalificarii. Aceste masuri se intreprind de catre firme. Statul poate acorda avantaje financiare (reduceri de impozite) pentru firmele care investesc in acele regiuni unde somajul este ridicat sau pot finanta programele pentru activitatile cerute.

somajul frictional este determinat de insuficienta mobilitate a factorului munca sau de decalajele existente intre profesiile disponibile si cele cerute. Somerii nu pot raspunde cererii de munca deoarece fie nu poseda calificarea necesara, fie nu au domiciliul in localitatea in care exista locuri de munca.

Pornind de la somajul natural, se definesc si conceptele de somaj voluntar si somaj involuntar.

somajul voluntar sau clasic exprima nonocuparea datorata refuzului sau imposibilitatii unor persoane de a accepta salariul oferit si/sau conditiile de munca existente;

somajul involuntar sau keynesian exprima situatia in care cererea de munca este insuficienta in raport cu oferta de munca. Somerii din aceasta categorie nu refuza sa se angajeze la un anumit salariu existent pe piata muncii. Originea acestui somaj o constituie dezechilibrul de pe piata bunurilor.