Rating-ul de dezvoltare a unitatilor administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova

În Republica Moldova abordarea problemelor de dezvoltare regionala se afla intr-un stadiu incipient. În perioada de tranzitie a continuat aprofundarea discrepantelor teritoriale de dezvoltare intre diferite parti ale republicii, mecanismele si relatiile de piata afirmandu-se in functie de avantajele si dezavantajele lor. Impactul existentei acestor decalaje este deteriorarea mecanismelor de interactiune economica si accentuarea discrepantelor intre diferite teritorii. Existenta disproportiilor de dezvoltare socio-economica teritoriala este determinata de cauze obiective si subiective, de factori naturali si conjuncturali. Este, insa, indiscutabila necesitatea eliminarii lor.

Elaborarea unei politici regionale coerente, presupune, inainte de toate, cunoasterea cat mai exacta a nivelului real atins de catre fiecare regiune in parte, in ceea ce priveste dezvoltarea economico-sociala a acesteia.

Problemele ce tin de cuantificarea nivelului atins in dezvoltarea economico-sociala de catre regiuni, au atras si continua sa atraga atentia mai multor specialisti si institutii nationale si internationale. Astfel, parerile expertilor converg spre ideea ca notiunea de dezvoltare economico-sociala reprezinta o notiune destul de complexa, care poate fi cuantificata doar prin luarea in consideratie concomitent a mai multor aspecte specifice ale acesteia. Combinarea mai multor indicatori selectati intr-un singur indicator agregat, permite evaluarea comparativa a nivelului atins in dezvoltare de catre fiecare regiune in parte, precum si gruparea acestora in cadrul unor grupe calitative (regiuni de dezvoltare, zone defavorizate, etc.).

Principalele etape in determinarea indicatorului agregat sunt:

Selectarea caracteristicilor ce urmeaza a fi luate in calcul pentru determinarea nivelul de dezvoltare economico-sociala a unitatilor administrativ-teritoriale;

Transformarea caracteristicilor, astfel incat acestea sa devina adimensionale si sa poata fi supuse ulterior operatiunilor de insumare;

Calculul indicatorilor sintetici partiali pentru fiecare domeniu;

Calculul indicatorului sintetic global al dezvoltarii economico-sociale.

Reiesind din datele disponibile in profil teritorial au fost selectati 18 indicatori grupati pe trei domenii importante - economic, social si infrastructura.

În scopul determinarii nivelului de dezvoltare al raioanelor pe domenii in parte, s-au determinat si indicatori agregati partiali pe domenii: economie, social si infrastructura. Pentru calcularea acestora s-a utilizat aceiasi relatie ca si in cazul calcularii IDES, cu mentiunea ca au fost utilizati doar indicatorii specifici fiecarui domeniu in parte.

În calitate de ponderi pentru determinarea valorilor medii si a abaterilor medii patratice, in functie de caracteristici, au fost utilizate urmatorii indicatori:

Efectivul populatiei pentru caracteristicile: volumul productiei industriale pe locuitor, valoarea serviciilor prestate cu plata populatiei pe locuitor, valoarea productiei agricole pe locuitor, ponderea salariatilor in total populatie, numar de IMM-uri ce revin la 1000 locuitori, rata de urbanizare, numarul medicilor ce revin la 10000 locuitori, numarul paturilor de spital ce revin la 10000 locuitori, numarul de autoturisme aflate in proprietate personala la 1000 locuitori, suprafata locuibila pe locuitor, pasageri transportati si numarul posturilor telefonice ce revin la 100 locuitori;

Suprafata raioanelor pentru indicatorii: densitatea drumurilor modernizate, densitatea retelei de apeduct si densitatea retelei centralizate de canalizare;

Efectivul nou-nascutilor pentru indicatorul mortalitatea infantila;

Efectivul cadrelor didactice pentru gradul de incarcare al unui cadru didactic;

Efectivul salariatilor pentru salariul mediu lunar nominal.

Pentru a elimina distorsionarea realitatii, s-a decis eliminarea din calcule a municipiilor

Chisinau  si Balti, ele situandu-se la mare distanta in ceea ce priveste nivelul de dezvoltare social-economica fata de celelalte unitati administrativ-teritoriale, valorile indicatorilor pentru ele comportandu-se ca niste valori aberante.

Interpretarea indicatorilor agregati pe domenii si ale IDES se face in felul urmator: valorile pozitive arata un nivel de dezvoltare a unitatii administrativ-teritoriale respective (dupa domeniul analizat) situat peste medie, iar o valoare negativa a acestuia indica un nivel de dezvoltare situat sub media nationala. Valoarea zero corespunde nivelului mediu de dezvoltare.

Nivelul de dezvoltare a unitatilor administrativ-teritoriale din punct de vedere economic este reflectat in figura 1. Se observa ca primele, cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, cinci unitati administrativ-teritoriale (cu exceptia municipiilor Chisinau si Balti) sunt situate in sudul si centrul republicii Aceste raioane se situeaza peste media nationala la toti indicatorii componenti ai indicatorului agregat ECONOMIE (cu mici exceptii). La celalalt capat al ierarhiei se situeaza trei raioane din Centru (Telenesti, Dubasari si Nisporeni) si doua din Sud (Leova si Cantemir).

Figura 1: Distributia raioanelor dupa nivelul de dezvoltare economica

Distributia ierarhica a raioanelor in functie de nivelul atins in dezvoltarea sociala este reflectata in figura 2. Spre deosebire de domeniul economic, la capitolul dezvoltare sociala cel mai bine stau unitatile administrativ-teritoriale din nordul republicii. Astfel, primele cinci pozitii in ierarhie sunt ocupate de Edinet, Donduseni, Ocnita, Soroca si Rascani La celalalt capat al ierarhiei se situeaza raioane din centrul republicii, cu exceptia raioanelor Cimislia si Cantemir, care fac parte din Sud.

Figura 2: Distributia raioanelor dupa nivelul de dezvoltare sociala

Reflectarea agregata a dezvoltarii infrastructurii este prezentata in figura 3. Spre deosebire de indicatorii agregati calculati pentru domeniile economic si social, distributia teritoriala a raioanelor din fruntea ierarhiei este mult mai pestrita. Astfel, Anenii Noi si Orhei fac parte din zona de centru, Taraclia din sud, iar Ocnita, Glodeni si Edinet din nordul republicii.

Figura 3: Distributia raioanelor dupa nivelul de dezvoltare a infrastructurii

Ierarhia raioanelor obtinuta in baza indicatorului agregat al dezvoltarii economico-sociale (IDES) reflecta sintetic cele trei ierarhii obtinute pe domenii aparte.

Figura 4: Distributia raioanelor dupa IDES

Dupa cum se observa, in fruntea ierarhiei se situeaza unitati administrativ-teritoriale din Nord si Sud, iar partea de jos este ocupata preponderent de raioane din centrul republicii.

In baza valorilor IDES se poate realiza o clasificare a teritoriilor dupa nivelul de dezvoltare social-economica. Astfel se identifica 3 tipuri de zone: (1) zone cu potential de restructurare; (2) zone asistate; si (3) zone defavorizate.

Zonele cu potential de restructurare se considera raioanele valoarea IDES a carora este de peste 0.5. Conform calculelor la aceste zone pot fi atribuite 6 raioane: Anenii Noi, Edinet, Glodeni, Ocnita, Orhei si Taraclia. Aceste teritorii dispun de un potential benefic dezvoltarii dinamice si sunt atractive pentru investitii.

Zone asistate reprezinta raioanele pentru care valoarea IDES se situeaza intre -0.5 si 0.5. Aceasta categorie cuprinde 20 raioane ale Republicii Moldova. Aceste teritorii necesita aplicarea unor programe de dezvoltare menite sa faciliteze cresterea economica.

Zonele defavorizate se constituie din arii geografice la care valoarea indicatorului agregat calculat se situeaza sub nivelul de -0,5. Reiesind din calculele efectuate, pot fi declarate drept zone defavorizate urmatoarele unitati administrativ-teritoriale: in regiunea de Nord - raioanele Sangerei, Falesti si Soldanesti, in Centru - raioanele Telenesti si Dubasari, in regiunea de Sud - raioanele Leova si Cantemir.

Actualele decalaje in dezvoltarea teritoriala sunt determinate de mai multi factori, inclusiv de consecintele politicilor inconsistente in realizarea reformei teritorial-administrative promovate in perioada de independenta. Existenta zonelor cu probleme de natura diversa intretine inegalitatea teritoriala si inechitatea in privinta sanselor de dezvoltare pentru teritoriul respectiv, precum si pentru fiecare locuitor luat in parte. Totodata, dezvoltarea inegala reflecta slabiciunea economica si sociala de ansamblu si constituie o piedica in dezvoltarea la scara nationala.

O iesire din aceasta situatie ar fi valorificarea adecvata a potentialului local, bazata pe programe de dezvoltare, pe sprijin suplimentar, pe un cadru legal si institutional de coordonare, etc. Toate acestea se pot realiza, din perspectiva experientei europene, prin promovarea unei politici de dezvoltare regionala distincta. Reiesind din standardele europene, finalitatea politicii de dezvoltare regionala este crearea preconditiilor pentru asigurarea unor venituri suficiente, a ocuparii si a conditiilor de trai a cetatenilor in toate regiunile tarii, sprijinirea initiativei locale,  imbunatatirea infrastructurii si a mediului ambiant.

În concluzie, se poate constata, ca atat premisele nefavorabile, in calitate de factori ce determina necesitatea solutionarii multiplelor probleme de subdezvoltare, precum si cele favorabile, in calitate de oportunitati, impun urgentarea elaborarii si promovarii unei politici de dezvoltare regionala, realizata in cadrul unor unitati teritoriale cu arii mai extinse, care in conditii de informare larga si parteneriat ar mobiliza resurse suplimentare si ar stimula dezvoltarea echilibrata a teritoriului.

Rating-ul de dezvoltare a UTA dupa IDES