Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Programe de sprijin financiar pentru IMM din Fondurile Structurale si de Coeziune
O problema majora pe care IMM-urile trebuie sa o confrunte in conditiile actuale de criza economica o reprezinta accesul la finantare, o constrangere care poate pune in pericol insasi reluarea cresterii economice.
Cea mai importanta modalitate de finantare pentru IMM-urile din Romania este reprezentata de resursele proprii, urmata de creditul bancar. Cea de-a treia optiune este utilizarea surselor de asistenta financiara nerambursabila, atat alocatii bugetare, cat si granturi oferite de la UE.
In ciuda faptului ca, atat la nivel national cat si la nivel european, se poate constata o preferinta pentru creditul bancar- sursa de finantare externa traditionala - in contextul actual, bancile evita adesea finantarea IMM-urilor, si indeosebi a intreprinderilor micro si mici, a start-up-urilor sau a IMM-urilor tinere. Aceasta se datoreaza, pe de o parte datorita gradului de risc relativ ridicat asociat sectorului IMM, cat si neindeplinirii de catre acestea a conditiilor cerute pentru obtinerea unui credit (indeosebi intreprinderile care se afla in cursul perioadei de demarare a activitatii si in cursul primelor faze de extindere).
La nivel national, sondajele privind creditarea elaborate de catre Banca Nationala a Romaniei, evidentiaza valoarea ridicata a risculului de creditare asociat IMM-urilor comparativ cu intreprinderile mari.
Grafic nr. 5.4.2.b: Evolutia riscului de creditare pe categorii de IMM (ianuarie 2009 - noiembrie 2010)
Sursa: Sondaj de creditare - Banca Nationala a Romaniei, calcule proprii
In aceste conditii, finantarea din fondurile europene reprezinta o oportunitate nu doar in contextul dezvoltarii socio-economice prevazute in Planul National de Dezvoltare a Romaniei, dar si pentru a corecta efectele crizei. De altfel, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) in Raportul Strategic National 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale si de Coeziune, precizeaza ca, desi nu au fost identificate pana la momentul elaborarii raportului elemente care sa impuna modificarea strategiei aprobate la nivel de Cadru National Strategic de Referinta si programe operationale, in contextul situatiei economice actuale, in cursul anului 2010 se poate considera posibilitatea ajustarii programelor operationale aprobate pentru a se putea asigura o infuzie rapida de capital in economie in vederea diminuarii efectelor crizei economice.
La nivel european, pana in 2013, politica de coeziune va furniza 27 de miliarde de euro, suma destinata in mod explicit sprijinirii IMM-urilor. O contributie de aproximativ 10 miliarde de euro va fi pusa la dispozitie prin intermediul unor scheme financiare, inclusiv JEREMIE, si o suma de aproximativ 3,1 miliarde de euro va fi disponibila sub forma de capital de risc. In completarea politicii de coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala va oferi, de asemenea, sprijin IMM-urilor deoarece promoveaza, printre altele, spiritul antreprenorial si incurajeaza diversificarea economica a zonelor rurale.
In perioada 2007-2013, Romania va primi sprijin financiar nerambursabil de la Uniunea Europeana, prin intermediul a 5 fonduri: Fondul de Coeziune (FC), Fondul Social European (FSE), Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si Fondul European pentru Pescuit (FEP). Interventia acestor instrumente financiare este reprezentata in figura urmatoare (figura nr. 5.4.2.a)
Figura nr. 5.4.2.a: Interventia fondurilor europene in Romania (2007-2013)
Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice
Prin Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE) se urmareste atingerea obiectivelor prevazute in Planul National de Dezvoltare si anume cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere.
Obiectivul general al POS CCE il constituie cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti, in concordanta cu principiile dezvoltarii durabile, si reducerea decalajelor fata de productivitatea medie a Uniunii Europene. Tinta o reprezinta o crestere anuala medie a PIB per salariat de aproximativ 5,5%. Aceasta va permite Romaniei sa atinga aproximatv 55% din productivitatea medie a UE pana in 2015.
Tabel nr. 5.4.2.a: Contributia publica totala estimata pentru POSCCE 2007-2013 (milioane euro)
Axa Prioritara |
Contributia UE |
Contributia Publica Nationala |
Contributia Publica Totala |
Un sistem de productie inovativ si eco-eficient |
|
|
|
Cercetare, Dezvoltare Tehnologica si Inovare pentru competitivitate |
|
|
|
TIC pentru sectoarele privat si public |
|
|
|
Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii, in contextul combaterii schimbarilor climatice |
|
|
|
Asistenta Tehnica |
|
|
|
Total |
|
|
|
Sursa: DG REGIO
Programul a fost aprobat de CE in iulie 2007, iar lansarea primelor cereri de proiecte a avut loc in decembrie 2007. Fiecare dintre cele 5 axe prioritare cuprinde mai multe domenii de interventie, acestea la randul lor fiind impartite pe operatiuni. Programul are un numar total de 14 domenii de interventie si 34 operatiuni orientative.
15 dintre cele 34 de operatiuni orientative includ in categoria solicitantilor eligibil IMM-urile, cateva dintre acestea fiind exclusiv destinate acestor societati comerciale (a se vedea Tabelul nr. 5.4.2.b
Tabelul nr. 5.4.2.b: Operatiuni destinate IMM-urilor, Programul Operational Cresterea Competitivitatii Economice
Programul Operational Regional
Obiectivul general consta in sprijinirea dezvoltarii economice, sociale, echilibrate teritorial si durabile a regiunilor din Romania, tinand seama de nevoile si resursele specifice ale acestora si punand accentul pe polii urbani de crestere, pe imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza. Regiunile Romaniei, in special cele mai putin dezvoltate, ar putea deveni zone mai atractive in ceea ce priveste locuirea, interesul turistic, investitiile si piata fortei de munca.
In perioada 2007-2013 toate cele 8 regiuni de dezvoltare are Romaniei vor primi finantare din Programul Operational Regional, alocarea fondurilor pentru fiecare regiune facandu-se diferentiat in functie de nivelul de dezvoltare a acestora si in stransa coordonare cu actiunile puse in aplicare in cadrul altor programe operationale.
Aproximativ 19% din fondurile europene investite in Romania in cadrul politicii de coeziune 2007-2013 sunt destinate Programului Operational Regional prin Fondul European de Dezvoltare Regionala. Contributia Uniunii se ridica la aproximativ 3,7 miliarde de euro, la care se adauga o contributie publica nationala de aprox. 657 milioane de euro. Contributia publica prevazuta pentru fiecare dintre cele 6 axe prioritare pentru intreaga perioada de programare (2007-2013) este prezentata in tabelul urmator.
Tabel nr. 5.4.2.c: Contributia publica totala estimata pentru POR 2007-2013 (milioane euro)
Axa Prioritara |
Contributia UE |
Contributia Publica Nationala |
Contributia Publica Totala |
Sprijinirea dezvoltarii durabile a polilor urbani de crestere |
|
|
|
Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale |
|
|
|
Imbunatatirea infrastructurii sociale |
|
|
|
Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local |
|
|
|
Dezvoltarea durabila si promovarea turismului |
|
|
|
Asistenta tehnica |
|
|
|
Total |
|
|
|
Sursa: DG REGIO
Programul Operational Regional a fost aprobat de Comisia Europeana in iulie 2007, iar prímele apeluri pentru cereri de proiecte au fost lansate in august 2007.
Ca si in cazul POSCCE, fiecare dintre axele prioritare ale POR este structurata pe mai multe domenii de interventie. In total exista 14 domenii majore de interventie dintre care trei sunt de interes pentru sectorul IMM-urilor.
Tabel nr. 5.4.2.d: Linii de finantare din POR destinate IMM
Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane
Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane, finantat din Fondul Social European, ia in considerare complexitatea problematicii economico-sociale, urmarind sa apropie educatia si formarea profesionala de cerintele pietei muncii. Se poate afirma ca, alaturi de alte instrumente financiare ale politicii de coeziune, FSE joaca un rol activ in redresarea economica a Uniunii Europene.
Obiectivul general al POSDRU il constituie dezvoltarea capitalului uman din Romania; atingerea acestui obiectiv urmand sa se faca prin activitati menite sa creasca nivelul de educatie, gradul de insertie profesionala si adaptabilitatea lucratorilor.
Cele 7 axe prioritare insumeaza un numar de 21 de domenii majore de interventie, care la randul lor sunt structurate pe operatiuni. In mod indirect, IMM-urile pot beneficia de rezultatele tuturor actiunilor intreprinse prin POSDRU, existind insa si o domenii majore de interventie care vizeaza masuri directe ce vin in sprijinul dezvoltarii sectorului IMM. Aceste masuri sunt identificate in tabelul de mai jos (Tabel nr. 5.4.2.e)
Tabel nr. 5.4.2.e Linii de finantare din POSDRU destinate IMM
Programul National de Dezvoltare Rurala
Regulamentul FEADR[1] stabileste ca "Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala contribuie la promovarea unei dezvoltari rurale durabile in intreaga Comunitate, venind in completarea politicilor de piata si de sustinere a veniturilor aplicate in cadrul politicii agricole comune, politicii de coeziune si politicii comune in domeniul pescuitului".
Astfel, Programul National de Dezvoltare Rurala vine in completarea interventiilor finantate prin FEDR si FES. Masurile prevazute in cadrul PNDR sunt finantate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) si contribuie la atingerea obiectivelor politicii europene pentru dezvoltare rurala, aceasta din urma considerata ca fiind cel de-"al doilea pilon al Politicii Agricole Comune" ("primul pilon" fiind reprezentat de platile de sustinere a veniturilor agricultorilor si instrumentele de piata).
Accesul limitat la finantare al intreprinzatorilor din zonele rurale, cat si caracteristicile economiei rurale subliniaza importanta si necesitatea acestei surse de finantare.
IMM-urile pot obtine finantari nerambursabile din PNDR in cadrul urmatoarelor masuri:
Tabel nr. 5.4.2.f: Masuri din PNDR destinate IMM-urilor
Programul National pentru Dezvoltare Rurala beneficiaza de o alocare financiara de aproximativ 10 miliarde de euro pentru intreaga perioada de programare.
Masurile prevazute in PNDR si care contribuie la dezvoltarea sectorului IMM din mediul rural romanesc respecta principiul complementaritatii intre fondurile structurale europene. Complementaritatea dintre masurile destinate IMM-urilor prin schemele de finantare prezentate in cadrul acestui subcapitol este prezentata in tabelul urmator (Tabel nr.5.4.2.g
Tabel nr.5.4.2.g: Complementaritatea FEADR cu Fondurile Structurale destinate IMM
Domeniu de interventie |
POSCCE |
POR |
POSDRU |
PNDR |
Energie regenerabila Bio-combustibili (pentru electricitate/furnizare de caldura) |
Sprijin pentru Intreprinderi, atat pentru producerea de bio-combustibili cit si pentru folosirea acestuia pentru obtinerea de energie (cu exceptia intreprinderilor care proceseaza produce agricole listate in Anexa 1) |
|
|
Sprijin acordat intreprinderilor care proceseaza produse agricole listate in Anexa 1 si care obtin bio-combustibili pentru transport si obtin si utilizeaza energie din biocmbustibili numai in procesul productiv ca parte componenta a proiectului |
Energie regenerabila Alte resurse |
Sprijin pentru intreprinderi (cu exceptia celor care proceseaza produse agricole listate in Anexa 1 si cu exceptia micro-intreprinderilor din spatiul rural) |
|
|
Sprijin pentru micro-intreprinderi in spatiul rural precum si pentrui intreprinderi care proceseaza produse agricole listate in Anexa 1 si care obtin si utilizeaza energie din alte surse regenerabile numai in procesul productiv ca parte componenta a proiectului |
Sprijin direct acordat intreprinderilor pentru investitii productive |
|
|||
Micro-intreprinderi (activitati de procesare a produselor agricole si forestiere) |
|
|
|
Procesarea produselor agricole si forestiere, pe intreg teritoriul |
Micro-intreprinderi (cu exceptia activitatilor de procesare a produselor agricole si forestiere) |
Doar spin-off si high tech indiferent de locatie |
In zonele urbane, cu exceptia celor spin-off si high-tech |
|
In spatiul rural, cu exceptia celor de spin-off si high-tech |
IMM |
Investitii productive, cu exceptia procesarii produselor agricole si a industriei alimentare |
IMM-uri in sectorul turism |
Pregatire profesionala corelata cu sectoarele sprijinite prin intermediul POSCCE |
Investitii productive pentru procesarea produselor agricole si industrie alimentara |
Consultanta |
|
|
|
|
IMM |
X |
|
|
|
Antreprenoriat |
|
|
Antreprenoriat si abilitati de management, cu exceptia agriculturii si silviculturii |
Consultanta specifica si consultanta pentru: procesarea produselor agricole si forestiere, agro-mediu |
Standarde de management pentru intreprinderi |
Standarde de calitate si de mediu |
|
|
Sisteme pentru siguranta alimentara si standarde de agro-mediu |
Turism |
|
|
|
|
Agro-turism |
|
|
|
X |
Infrastructura de turism |
|
-Infrastructura de turism in spatiul urban -Infrastructura de turism in spatiul rural peste o anumita valoare a proiectului -Statiuni balneare si balneo-climaterice indiferent de locatie |
|
Infrastructura de turism in spatiul rural, sub o anumita valoare a proiectului, cu exceptia infrastructurii in statiunile balneo si balneo-climaterice |
Programul Operational pentru Pescuit
Desi contribuie intr-o mai mica masura la dezvoltarea sectorului IMM, fiind mai degraba o sursa de finantare de nisa, Programul Operational pentru Pescuit reprezinta o sursa de finantare relevanta pentru IMM-urile care activeaza in acest domeniu.
Obiectivul general al Programului Operational pentru Pescuit (POP) il constituie dezvoltarea unui sector piscicol competitiv, modern si dinamic, bazat pe activitati durabile de pescuit si acvacultura si care, in acelasi timp, ia in considerare aspectele legate de protectia mediului, dezvoltarea sociala si bunastarea economica.
Masurile finantate prin FEP si destinate IMM-urilor sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabel nr. 5.4.2.h: Masuri din POP destinate IMM-urilor
Pentru perioada de programare 2007-2013, Programului Operational pentru Pescuit din Romania i-a fost alocat un buget de aprox. 307 milioane de euro, din care 230 milioane reprezinta contributia FEP.
Demarcare FEADR - FEP
- FEADR (PNDR) vizeaza persoanele implicate in activitati agricole, forestiere si agroalimentare pe intreg teritoriul tarii si non-agricole din spatiul rural, cu exceptia celor care au drept activitate de baza pescuitul si acvacultura;
- FEP (POP) vizeaza promovarea unui sector piscicol competitiv, dinamic, modern si asigurarea unui pescuit durabil, adresandu-se doar persoanelor implicate in acest sector
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |