 |  |
|
Productia de confectii
Inainte de 1989 in Romania confectiile au inflorit sub influenta lohnului,firele,tesaturile si tricotajele au resimtit din plin efectele comenzilor din ce in ce mai reduse si ale investitiilor insuficiente in restructurare si retehnologizare.
In acest domeniua mana de lucru reprezinta un
atu foarte important pentru
In
A. productivitate partiala - este cea a unui factor de productie considerat a fi la originea rezultatelor obtinute, respective la baza modificarii lor.In fuctie de factorul retinut , se calculeaza : -productivitatea muncii (medie si marginala)
-productivitatea capitalului (medie si marginala)
-productivitatea pamantului (medie si marginala)
▪ Productivitatea muncii (WL)
a) productivitatea medie a muncii:
- se determina ca raport intre productia totala ( Σ Q ) si cantitatea totala de munca utilizata ( Σ L ), aceasta din urma fiind exprimata prin numar de salariati sau de ore munca :
WLm= 
b) productivitatea marginala a muncii ( WLmg ) exprima eficienta ultimei unitati de munca implicate in activitatea economica, calculata ca raport intre variatia absoluta a rezultatelor ( ΔQ ) si variatia cantitatii de munca utilizata ( ΔL ) :
WLmg=
c) nivelul si dinamica productivitatii muncii sunt influentate de :
- nivelul calitativ al capitalului fix utilizat, care determina nivelul ethnic al productiei;
- pregatirea si calificarea factorului munca ;
- gradul de organizare a productiei si a muncii ;
- calitatea conditiilor de munca si climatul social din intreprindere ;
- gradul de cointeresare a factorului munca ;
- conditiile naturale ;
▪ Productivitatea capitalului ( WK )
a) productivitatea medie a capitalului exprima randamentul mediu al capitalului utilizat si se calculeaza ca raport intre rezultatele obtinute intr-o anumita perioada
( Σ Q ) si capitalul ethnic utilizat ( Σ K ):
WKm= 
b) productivitatea mariginala a capitalului ( WKm ) exprima eficienta ultimei unitati din capitalul tehnic atras si utilizat in activitatea economica.Se determina ca raport intre variatia absoluta a rezultatelor ( ΔQ ) si variatia absoluta a capitalului ethnic utilizat ( ΔK ) :
WKmg = 
▪ Productivitatea pamantului ( WP )
a) productivitatea medie a pamantului ( WPm ) exprima randamentul mediu al factorului de productie pamant utilizat in activitatea economica si se determina ca raport intre efectul util obtinut ( Σ Q ) si suprafata de teren utilizta ( Σ P ) .
b) productivitatea marginala a pamantului ( WPmg ) exprima randamentul ultimei unitati de teren (ar, ha , m2) atrase in activitatea economica si se determina ca raport intre variatia absoluta a productiei obtinute ( ΔQ ) si variatia absoluta a suprafetei de teren utilizate ( ΔP ) :
B. productivitatea globala- exprima eficienta agregata (insumata) a tuturor factorilor de productie implicate in obtinerea unui rezultat.Evaluarea acesteia este mai dificila, datorita problemelor pe care le ridica insumarea factorilor de productie atat de diferiti.
a) productivitatea globala medie a factorilor de productie ( Wgm ) se determina ca raport intre rezultatul total obtinut si totalul (suma) factorilor de productie utilizati, evaluate in expresie valorica (monetara) :
Wgm= 
b) productivitatea globala marginala( Wgmg ) exprima eficienta ultimei unitati din toti
factorii de productie utilizati in activitatea economica si se determina ca
raport intre variatia absoluta a rezultatelor ( Wgm ) si varitia
absoluta a tuturor factorilor de productie utilizati ( 
) :
Wgmg= 
Intotdeauna, oamenii s-au straduit ca din fiecare unitate de munca, de resurse umane sau de bani ce se cheltuieste, sa asigure o crestere cat mai mare a volumului si a calitatii productiei, sa obtina cantitati sporite de bunuri materiale si servicii, deoarece numai pe o asemenea baza poate fi asigurata o crestere economica intensa, crearea unei economii avansate si implicit conditii in vederea ridicarii bunastarii materiale si spirituale a populatiei.
|
Factori de crestere |
Exemple |
|
1. Factori naturali |
v Conditiile climatice, fertilitatea solului, continutul in substanta utila a unui zacamant etc. |
|
2. Factori tehnici si structurali |
v Progresul stiitific si ethnic, nivelul de inovare, tehnologiile folosite, structura productiei pe sortimente sip e ramuri; |
|
3. Factori economici |
v Calificarea lucratorilor, revolutia manageriala, metodele de organizare si conducere a muncii, cointeresarea materiala; |
|
4.Factori sociali |
v Conditiile de munca si de viata, responsabilitatea sociala, cadrul legislative, sistemul normelor morale, politice si civice |
|
5. Factori psihologici |
v Motivatia muncii, climatul de munca, cel familial, recompensele sociale, perspectiva personala si sociala; |
|
6. Factorii integrarii |
v Integrarea economiei nationale in structuri regionale si ale economiei mondiale, performantele specializarii tehnice si economice, competitivitatii. |
Cultura de canepa este o buna oportunitate de afacere, considera specialistii. Tehnologia e simpla, cheltuielile relativ mici, planta este rezistenta la boli, fertilizeaza organic solul, fiind o foarte buna premergatoare pentru alte culturi agricole, si nu are nevoie de erbicidare.
De asemenea, productiile sunt foarte insemnate, planta poate fi folosita in procent de 100%.
De exemplu, canepa produce de doua ori mai mult lemn (combustibil) decat sporul anual de lemn al unei paduri. Toate produsele sunt biologice, ecologice si biodegradabile.
Din canepa se pot obtine, pe langa tesaturi fine, si produse cosmetice sau chiar alimentare. Austriecii sunt cei mai performanti din acest punct de vedere, ei fabricand lapte, bere, ceai sau ulei din canepa.
Strategia de dezvoltare a Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor are ca obiectiv prioritar extinderea suprafetelor
cultivate cu plante textile, fapt pentru care a prevazut un mod prioritar de
sustinere a acestor culturi prin actele normative elaborate.
in ceea ce priveste suprafetele cultivate cu canepa
Fostul ministru al agriculturii Tabara afirma ca producatorii au doua mari probleme. Una este legata de lipsa masinilor de recoltat. "Pe vremuri le importam din URSS. Chiar si la noi se fabricau astfel de masini. Acum le mai gasim doar prin Ungaria", a spus Tabara.
A doua problema este aceea legata de lipsa topitoriilor si a filaturilor de canepa. Fostul ministru afirma ca in prezent exista doar la Carei o societate ce are o astfel de topitorie.
Din cauza productiei extrem de scazute de anul trecut, cultivatorii duc lipsa de samanta. "Pentru 2006 nu prea exista samanta. Daca reusim sa procuram samanta, la anul vom avea o productie mai buna", a tinut sa precizeze Tabara.
- Lohn-ul reprezinta un tip de contract international prin care un producator (executant) se obliga sa execute un produs la comanda unui beneficiar (ordonator), in schimbul unei remuneratii si pe baza documentatiei tehnice pusa la dispozitie de ordonator.
- In
tarile unde forta de munca este ieftina, cum este cazul Romaniei, al statelor
din Sud-Estul Europei sau al celor asiatice (
- Reprezentantii Ministerului Industriei si Resurselor, pentru imbunatatirea nivelului ethnic si tehnologic al sectoarelor primare (filature si tesatori) in vederea ridicarii gradului de competitivitate al firelor si tesaturlor, preconizeaza modernizarea a 34 de capacitate de productie, ceea ce presupune un effort financiar de aproximativ 500 milioane de dolari. In cadrul Programului de reindustrializare, pe care il administreaza, ministerul a propus valorificarea mai eficienta a potentialului agricol intern, in special in domeniile in-canepa si lana. Scopul: cresterea gradului de utilizare a materiei prime autohtone de la 10% la 30% in urmatorii patru ani.
- In documentul de pozitie al Romaniei in privinta capitolului 07, ,,Agricultura", se solicita o cantitate nationala garantat de 8.876 tone/an de fibre de in si canepa. In perioada 2002-2005, strategia statului pervedea cresterea suprafetelor cu aceste culture, de la 4.000 de hectare in 2002 la 24.000 de hectare in 2005.
- In programul promovat de minister este prevazuta realizarea a sase linii tehnologice fabricatie a tesaturilor de in si canepa, care sa asigure un volum de aproximativ 36 milioane de metri patrati de tesaturi pe an. Costul proiectului se ridica la 114 milioane de dolari.
v In industria usoara s-au investit aproximativ 1.77 miliarde de dolari, in perioada 1990-2002, din care aproximativ 730 provin din fonduri atrase. Ea ocupa un rol important in viata oamenilor, cuprinde ramuri ca: industria textila industria de tricot, industria incaltamintei, industria obiectelor de faianta, industria de confectii s.a. Principala sarcina a industriei usoare consta in asigurarea populatiei cu productie calitativa si universala, productie ce ar mari nivelul material si cultural al vietii oamenilor.Un loc aparte in industria usoara il ocupa industria de confectii - cea mai importanta ramura a industrie date.Rolul principal in dezvoltarea industrie de confectii - realizarea rezultatului final si sporirea eficientei muncii - apartine reutilari tehnice, aplicarii in practica a ultimelor realizari in domeniul tehnologiei, mecanizarii si automatizarii. Industria usoara este unul dintre putinele domenii in care angajatii sunt, in majoritate, femei.
v
In industria
cosmetica canepa se foloseste pentru creme si sampoane. Canepa pentru creme
frantuzesti .Canepa romaneasca va ajunge, de anul viitor, in cremele
frantuzesti sau in gelurile de dus nemtesti. Nu e buna pentru fumat, dar e tot
mai indicata in compozitia produselor de ingrijire a pielii si parului sau in
suplimentele alimentare. In Europa, canepa este foarte solicitata atat pentru
seminte, cat si pentru fibre, dar este cultivata pe suprafete reduse. Prima
fabrica de procesare a semintelor de canepa din
v In industria lemnului caltii se pot transforma in materiale izolante termic si fonic. Fuiorul de calitate inferioara poate inlocui, in adios la armarea maselor plastice pentru care exista deja piatapotentiala de desfacere(bordurile autoturismelor sau in industrai IT - carcase de monitoare). Puzderia (resturile lemnoase) poate fi trasformata in placi.
Productia de confectii este un factor important in dezvoltarea tarii.Romania detine suprafete mari de pamant, pe care isi propune sa dezvolte aceste culturi(in-canepa). Datorita acestui program oamenii vor avea mai multe locuri de munca si posibilitatea de a avea un trai decent.
v [RAD 05] Radulea, D., ,,Economia Generala'', Editura Conspress-Bucuresti, pag. 49-51, 2005, ISBN 973-7797-44-2
v
v
[RAO 98] Raotis, F., ,,Economie'', EDITURA
v [PUI 03] Puiu, N., , ,Piata Financiara'', NR.6, PAGINA 88-89, 2003
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |