Principalele reglementari in domeniul vamal - tariful vamal

Principalele reglementari in domeniul vamal - tariful vamal

Politica vamala reprezinta o componenta a politicii economice care cuprinde conceptele, legile si normele ce reglementeaza modalitatile tehnice si financiare de intrare sau de iesire a marfurilor in sau de pe teritoriul vamal al unui stat. In Romania, politica vamala constituie un mijloc de stimulare a economiei nationale, a cresterii, diversificarii si modernizarii productiei interne, a largirii schimburilor interstatale.

Pe plan juridic, politica vamala se exprima printr-un ansamblu de dispozitii, reglementari si norme ce apartin mai ales domeniului comertului exterior, precum si printr-o serie de dispozitii particulare pentru reglementarea litigiilor nascute cu ocazia aplicarii acestor dispozitii.

Instrumentele de politica vamala sunt:

tariful vamal, care prevede taxele vamale;

legislatia vamala reprezentata in special de codurile vamale si regulamentele vamale;

institutiile de aplicare a politicii vamale, cu deosebire vamile.

Tariful vamal reprezinta una din principalele reglementari in domeniul vamal deoarece cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale si taxele vamale percepute asupra fiecarui produs sau grupa de produse in parte.[1] In acest catalog sunt cuprinse si produsele scutite de impunerea vamala la importul lor pe teritoriul vamal al tarii.

Primul tarif vamal al Romaniei a fost introdus in 1875, fiind urmat la scurt timp de tarifele vamale din 1878 si 1886, aceste tarife caracterizandu-se prin tendinte protectioniste, taxele vamale fiind ridicate la importul unor produse utilizate in manufacturile romanesti.

In 1921, prin tariful vamal elaborat de guvernul Averescu, se realiza o prima adaptare a politicii vamale comune la noua structura economica a statului, prin acordarea unei protectii industriei metalurgice, chimice, textile, lemnului, cimentului si prelucrarii carnii.

Ca urmare a scaderii protectiei producatorilor prin deprecierea monetara in perioada 1921-1924, a devenit necesara revizuirea tarifului vamal. Noua reforma vamala din 1924 fixa taxele vamale in aur si reprezenta trecerea de la sistemul tarifului general conventional la sistemul tarifului autonom minimal. Fata de tarile care nu acordau Romaniei clauza natiunii celei mai favorizate, se percepeau taxe de represalii, majorate cu 300%.[2]

Un moment important in evolutia politicii vamale a Romaniei il reprezinta elaborarea si punerea in aplicare a tarifului vamal din 1929. Noul tarif urmarea conferirea unui caracter de stabilitate politicii vamale si apararea intereselor agriculturii, care la acel moment detinea un rol fundamental in dezvoltarea economica a tarii. In tarif erau cuprinse doua categorii de taxe: taxe minimale, stabilite pentru marfurile care se produc in tara, si taxe generale, care puteau fi negociate cu tarile partenere.

Anii 1934-1938 s-au caracterizat printr-o intensificare a masurilor protectioniste vamale, s-au suspendat scutirile vamale acordate la unele importuri de materii prime, semifabricate si masini, insa beneficiau inca de scutiri piesele de schimb pentru industria constructoare de masini agricole si unele produse finite care nu se fabricau in tara.

In 1954 s-a renuntat la aplicarea tarifului vamal asupra importului de marfuri, marfurile importate sau exportate de intreprinderile de comert exterior fiind scutite de la plata taxelor vamale. In perioada 1955-1975 au crescut si s-au diversificat schimburile comerciale ale Romaniei, creandu-se un sistem organizatoric si functional cu privire la activitatea de comert exterior, cooperare economica si tehnico-stiintifica.

Tariful vamal de import adoptat in 1976, care a intrat efectiv in vigoare la 1 ianuarie 1977, prevedea ca sunt supuse taxelor vamale marfurile in Romania, el ramanand in functiune si in 1990 dar cu anumite modificari. Acest tarif a fost adoptat pentru ca Romania sa devina membra a Acordului General pentru Tarife Vamale si Comert. Taxele vamale se percepeau numai la importul de produse efectuat de persoane fizice, la importurile realizate de intreprinderi, taxele vamale fiind suspendate pana in 1990 pentru a nu majora costul materiilor prime sau pretul produselor destinate populatiei.

Noul tarif vamal al Romaniei a intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 1992 si se aplica la toate marfurile care fac obiectul importurilor. Dupa intrarea in vigoare a noului tarif vamal, taxele vamale exprimate in lei au inregistrat o dinamica foarte accelerata, puternic influentata de fenomenele inflationiste din tara noastra.

Intrarea in vigoare a noului tarif vamal a fost reglementata prin Hotararea Guvernului nr.673/15.09.1991 privind Tariful vamal de import al Romaniei. In martie 1993 a fost adoptata o noua H.G. referitoare la Tariful vamal de import (H.G. nr.120/20.03.1993) care prevedea detalierea clasificarii marfurilor de la 6 la 8 cifre incepand cu 1 mai 1993. Tariful vamal de import in vigoare de la 1 mai 1993 are 97 de capitole si 21 de sectiuni, el avand 5 coloane de taxe vamale de import.

Printr-o noua Hotarare de Guvern, in 1995, a fost revizuit si adoptat un nou tarif vamal de import, care cuprinde taxele vamale pe perioada 1995-2004, luandu-se in considerare diversele acorduri sau aranjamente la care Romania a fost sau a devenit parte, in spiritul documentelor finale ale Rundei Uruguay, care au inceput sa fie puse in aplicare de la 1 ianuarie 1995.[3]

Acest tarif a fost modificat de mai multe ori ca urmare a intrarii in vigoare a unor importante acorduri internationale la care Romania este parte, si anume: Acordul de asociere a tarii noastre la Comunitatile Europene, Acordul dintre Romania si statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS), Acordul de comert liber incheiat cu statele din centrul Europei si Actul final al Rundei Uruguay.

Acordurile incheiate de Romania cu Comunitatile Europene si cu statele membre ale AELS prevad termene precise de desfiintare a restrictiilor cantitative si de reducere treptata a taxelor vamale de import si a altor taxe cu efect echivalent la produsele care fac obiectul schimburilor comerciale dintre parti.

Trebuie de precizat insa ca procesul de liberalizare este asimetric, termenele de liberalizare fiind mai scurte pentru produsele originare din Romania, si mai lungi pentru cele provenind din Uniunea Europeana.

Deoarece in tara noastra taxele vamale se percep exclusiv la import, tariful vamal al Romaniei este un tarif vamal de import. Actualul tarif vamal de import indeplineste o serie de functii, cum ar fi:[4]

de racordare a economiei romanesti la economia mondiala;

de protejare a economiei noastre nationale de concurenta straina;

fiscala, deoarece taxele vamale sunt venituri ale bugetului de stat;

de negociere bilaterala sau multilaterala, prin care se pot dobandi unele concesii de ordin tarifar.

Clasificarea marfurilor supuse impunerii vamale, conform tarifelor vamale, se face: alfabetic, tinand cont de originea marfii, in functie de gradul lor de prelucrare, sau se face o clasificare combinata, tinand seama de mai multe sau de toate criteriile mentionate anterior.

Pentru stabilirea originii bunurilor, importatorii prezinta organelor vamale un certificat de origine, in care autoritatile sau organismele imputernicite sa stabileasca originea, declara expres ca bunurile sunt originare dintr-o anumita tara.

Bunurile obtinute din materiale sau parti componente, din alte tari decat cea exportatoare, sunt considerate a fi originare din tara respectiva daca pe teritoriul acelei tari au fost supuse unor operatiuni de transformare substantiala. Operatiuni de transformare substantiala se considera a fi cele ce determina incadrarea in tariful vamal la o pozitie tarifara diferita de cele aferente materialelor utilizate la obtinerea produsului.

Pentru a se usura negocierile tarifare dintre tari s-a urmarit adoptarea unui nomenclator unic de clasificare a marfurilor, la care sa participe toate statele lumii. Astfel, in iunie 1983 la Bruxelles, s-a adoptat sub egida Consiliului de Cooperare Vamala, Conventia privind sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor.

Initial, noul tarif vamal avea trei coloane: prima cuprindea taxele vamale pe care Romania le aplica la importurile in regimul clauzei natiunii celei mai favorizate; a doua coloana cuprindea taxele vamale preferentiale aplicate in relatiile comerciale cu tarile semnatare ale Acordului privind Sistemul Global de Preferinte Comerciale; iar a treia coloana cuprindea taxele vamale, insa speciale.

Tariful vamal de import are acum 13 coloane, si anume:[5]

coloana ,,Pozitie tarifara" ce contine codul pozitiei tarifare format din 8 cifre. Primele 6 reprezinta pozitia din Sistemul Armonizat iar urmatoarele doua detalierea nationala a nomenclaturii vamale;

coloana ,,Denumirea marfii" contine descrierea completa a marfurilor in conformitate cu nomenclatura sistemului pentru codurile de 2, 4, 6 cifre, completata cu denumirile pozitiilor tarifare conform detalierii nationale la 8 cifre;

coloana ,,Taxa vamala" contine taxele vamale din Tariful Vamal de Import al Romaniei;

coloana ,,Taxa vamala 2002" contine reduceri si exceptari de la plata taxelor vamale valabile in 2002, stabilite prin Hotarari ale Guvernului cu aplicabilitate in 2002;

coloana ,,UE" contine taxele vamale aplicabile marfurilor a caror provenienta din tarile Comunitatii Europene este stabilita prin certificate de origine stabilite potrivit Acordului European si Acordului Interimar;

coloana ,,AELS" cuprinde taxele vamale aplicabile marfurilor a caror provenienta din tarile AELS este atestata prin certificate de origine, stabilite potrivit Acordului de Comert Liber;

coloanele ,,Turcia", ,,Israel", ,, Bulgaria", ,,Cehia", ,,Polonia", ,,Slovacia", ,,Slovenia", ,,Ungaria" contin taxele vamale reduse prin aplicarea marjelor preferentiale acordate in cadrul protocoalelor bilaterale, sau de grup ale acestor tari cu Romania privind negocierile comerciale;

coloana ,,SGPC" contine taxele vamale reduse prin aplicarea marjelor preferentiale convenite prin Acordul privind Sistemul Global de Preferinte Comerciale intre tarile in curs de dezvoltare;

coloana ,,P16" contine taxele vamale reduse prin aplicarea marjelor preferentiale acordate in cadrul protocolului privind negocierile comerciale intre tari in curs de dezvoltare (Protocolul celor 16).

Pe plan international se intalnesc doua tipuri de tarife: tarife vamale simple si tarife vamale compuse. Tarifele vamale simple contin o singura coloana de taxe vamale pentru toate marfurile, indiferent de tarile de provenienta a importurilor, fiind raspandite in tarile in curs de dezvoltare.

Tariful Vamal de Import trebuie sa stimuleze participarea tarii la diviziunea internationala a muncii, perfectionarea activitatii economico-sociale, utilizarea parghiilor economico-financiare in activitatea de comert exterior.

In cadrul negocierilor tarifare se pot practica mai multe tehnici de reducere a taxelor vamale:[6]

o  metoda reducerii directe a taxelor vamale, care poate imbraca forma reducerii taxelor vamale fie ,,produs cu produs", fie ,,tara cu tara", fiind specifica tratativelor bilaterale;

o  metoda reducerii lineare a taxelor vamale, ce presupune reducerea tuturor taxelor vamale cu acelasi procent, si este specifica tratativelor multilaterale. Aceasta metoda ofera posibilitatea stabilirii atat a unor rate diferite de reducere a taxelor vamale, cat si a ritmului lor;

o  metoda armonizarii taxelor vamale, presupune in general o reducere cu atat mai puternica a taxelor vamale cu cat acestea sunt mai ridicate.

Pe baza tarifelor vamale, productia interna poate fi protejata impotriva concurentei straine, se pot negocia concesii in domeniul politicii vamale sau se pot institui discriminari in relatiile cu anumite state.

Pe plan vamal, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana implica suprimarea taxelor vamale la ansamblul importurilor din aceasta grupare regionala precum si adoptarea Tarifului vamal comun al UE, ceea ce va determina, pe de o parte, anularea completa a protectiei vamale inca mentinute la importul din UE si, pe de alta parte, diminuarea, in general, a nivelului taxelor vamale la importul din tarile terte.

Tariful vamal comun este aplicat in toate statele membre ale UE, dar toate importurile nu sunt supuse la aceleasi taxe vamale, ci variaza dupa natura marfurilor si provenienta lor. Prin intermediul Tarifului vamal comun, Comunitatea aplica principiul dupa care producatorii nationali trebuie sa poata concura de o maniera echitabila si pe picior de egalitate pe piata comunitara cat si cu producatorii care exporta pe terte piete.

Tariful vamal al Romaniei prezinta cateva caracteristici importante:

taxele vamale prevazute in tariful vamal de import sunt exprimate in procente si se aplica la valoarea in vama a marfii importate;

taxele vamale se percep de catre organele vamale si se varsa la bugetul de stat;

la importurile de marfuri din tarile cu care se intretin relatii comerciale pe baza unor conventii sau intelegeri internationale, aplicarea taxelor vamale se face potrivit procedurilor acestora;

taxele vamale aplicabile sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale a importului de marfuri.

Noul Tarif vamal de import al Romaniei este apreciat ca fiind unul dintre cele mai importante instrumente de politica comerciala, specific economiei de piata, ce sprijina procesul de reforma economica din tara noastra in procesul de tranzitie la economia de piata.

Pe langa Tariful vamal de import exista si alte reglementari in domeniul vamal cum ar fi Legea Codului Vamal si Regulamentul de aplicare a Codului Vamal. Noul Regulament de aplicare a Codului Vamal a fost aprobat prin Hotararea Guvernului nr.1114/09.11.2001, fiind un act normativ prin care se reglementeaza in primul rand modul in care pot fi solicitate informatii si relatii de catre persoanele juridice si fizice interesate.

Un loc important in regulament il ocupa precizarea mecanismelor de autorizare a societatilor care efectueaza activitati de comisionar in vama, conditiile de autorizare, obligatiile si raspunderile in derularea operatiunilor specifice, criteriile in functie de care se acorda marfurilor regimurile vamale solicitate de persoanele fizice si juridice.[7]

In noul regulament, la toate categoriile de abateri s-au instituit sanctiuni mai aspre decat in vechiul regulament, considerandu-se ca si pe aceasta cale se va asigura imbunatatirea generala a activitatii vamale.