Piata monetara in Romania

Piata monetara in Romania

1. Trasaturi ale pietei monetare

Aparitia pietei monetare in Romania este legata de transformarile care s-au manifestat in tara noastra dupa formarile care s-au manifestat in tara noastra dupa 1989. Fiind un mecanism al economiei de piata, nu se poate vorbi despre existenta ei in perioada de dinainte de 1989 .

In conditiile economiei planificate central, moneda a fost transformata din instrument al actiunii descentralizate a detinatorilor puterii de cumparare in instrument al dictaturii etatist. Caracteristicile acestui tip de mecanism economic, prevalenta proprietatii de stat, predominatia preturilor administrate, lipsirea agentilor economici de formele fundamentale ale autonomiei decizionale, subordonarea aparatului bancar si financiar fata de criteriile planului directiva, suprimarea pietei titlurilor de valoare, a bursei de valori si a convertibilitatii monedei, au condus la subordonarea monedei fata de centrul puterii politice .

Intr-o economie centralizata, instrumentele, categoriile financiare au incetat sa reflecte situatia reala din economie. Fixarea preturilor cu o ridicata doza de subiectivism a generat aparitia unor intreprinderi rentabile fara merite proprii si altele cu pierderi care nu erau vinovate pentru situatia lor financiara.

Platile restante, blocajul financiar, absenta falimentului sunt de asemenea fenomene care au anihilat si blocat existenta pietei monetare .

Statornicirea pietei monetare este strans legata de restructurarea aparatului bancar. Aceasta restructurare inseamna lichidarea monopolului statului de proprietar al tuturor bancilor si iesirea bancilor din subordonarea guvernului pe de-o parte, iar pe de alta parte reasezarea raporturilor dintre banca de emisiune si celelalte banci, reinstituirea bancilor comerciale propriu-zise, vinzarii marfurilor cu plata amanata si punerea in circuit a inscrisurilor cambiale si a titlurilor de stat .

Se poate spune ca piata monetara in Romania este in faza incipienta, departe de cerintele unei functionari eficiente. Ca o comparatie, din marea varietate a titlurilor de credit negociate pe pietele monetare ociidentale, in Romania exista doar certificatele de depozit si acestea departe de a se asemana cu cele din Franta, spre exemplu .

Crearea si buna functionare a pietei monetare in Romania este conditionata de statornicirea precumpanitoare a proprietatii private, a sprijinului concurential ca factor principal al cresterii eficientei economice .

Piata monetara in Romania, aflata in curs de formare, comporta refinantarea bancilor comerciale de catre BNR .

Principalele categorii de credite de refinantare practicate de BNR sunt prezentate in cele ce urmeaza :

Creditul structural este creditul acordat de BNR in cadrul unui plafon stabilit pentru fiecare banca comerciala si pentru fiecare tip de garantii. Creditele sunt garantate cu efecte comerciale sau publice. Creditul structural prefateaza creditul de reescont, iar dobanda perceputa anticipeaza taxa oficiala a scontului. Totusi, desi creditul comercial si emiterea de inscrisuri cambiale au fost legal autorizate, recursul la acesta, in structura actuala de proprietate si a prezentei blocajului financiar atat de extins nu este posibil in mod obiectiv .

Creditul de licitatie reprezinta principala cale de refinantare a bancilor comerciale. Ele prefigureaza operatiunile de open-market. Durata de acordare este de maxim 15 zile, este garantat cu titluri de stat, se acorda in cadrul unui plafon, la rate de dobanzi rezultate din licitatie. Dar mecanismul operatiunilor de pe piata libera nu poate functiona corespunzator intr-o economie in care titlurile se emit ocazional, iar piata bursiera nu are capacitatea efectiva de a le evalua. De aici si evolutiile incoerente, discrepante ale nivelului ratei dobanzii cu efecte perturbatoare pentru gestiunea bancara si activitatea financiara a intreprinderilor .

Creditul special se acorda bancilor comerciale aflate in criza de lichiditate pe o perioada de pana la 30 de zile, in conditiile unor garantii financiare si in active reale, cu conditia prezentarii de programe eficiente de redresare .

Creditul lombard (overdraft) sau creditul de pe o zi pe alta (day-to-day) are menirea de a sustine efectuarea platilor zilnice exigibile ale unei banci comerciale aflate in criza. Se acorda la nivelul soldului debitor al contului curent al bancii la BNR, la limita a 75 % din fondurile proprii ale bancii finantate, in conditiile garantarii cu anumite hartii de valoare .

In conditiile absentei predominarii economiei de piata si a unui sistem bancar etatist, dobanzile practicate de Banca centrala pentru refinantarea sistemului bancar s-a ridicat la nivele foarte mari, depasind rata inflatiei, fiind inaccesibile pentru majoritatea agentilor economici .

Ratele de dobanzi practicate de BNR au cunoscut modificari, in special dobanda de licitatie care a cunoscut cele mai fregvente modificari si cele mai ample variatii : ianuarie - iunie 1993 - 71 %, ianuarie 1994 - 185,5 %, iar la sfarsitul anului 1995 a coborat la 38,1%. In primele luni ale anului 1997 au crescut, insa, ajungand si la valori de peste 400 % .

In cazul creditului structural, nivelul ratei dobanzii este modificat mai rar si are cele mai mici valori. Spre exemplu in ianuarie 1993, acesta rata (sau rata scontului) era de 70 %, valoare care s-a mentinut pana in august 1994, cind a scazut la 65 %, ajungand la sfarsitul anului 1995 la 35 % .

Dobanda overdraft a atins nivele foarte ridicate, variind de la 78 %, in prima jumatate a anului 1993, la 25 % in perioada noiembrie 1993 - martie 1994 .

2. Tranzitia de la piata interbancara la piata monetara deschisa in Romania

In conditiile actuale pe piata noastra interbancara se efectueaza mai ales operatiuni de refinantare si mai putin operatiuni de creditare inter-banci. Refinantarea constituie principalul instrument de interventie a BNR pe piata monetara (in 1995, refinantarea a reprezentat in medie circa 18 %) .

Marea dependenta a sistemului nostru bancar de resursele BNR se explica prin ponderea mare a proprietatii de stat in cele mai multe dintre sectoarele economice. Aceste intreprinderi inregistreza, de regula, mari pierderi, implica subventii de la bugetul statului si, de asemenea, credite bancare fara sanse de rambursare, credite numite eufemistic neperformante. Nivelul excesiv al refinatarii se mai explica prin gradul redus al monetizarii economiei (intelegem prin monetizare capacitatea economiei - a intreprinderilor si populatiei - de a constiui rezerve banesti si de a le utiliza in plasamente) .

Odata cu cresterea ponderii proprietatii private in economie, criteriul eficientei va predomina, iar lichiditatile ecomoniei vor creste. BNR va dobandi posibilitati mai largi de interventie prin operatiunile de open market .

In cadrul acestor operatiuni, banca centrala cumpara si vinde pe piata titluri ale imprumururilor publice, cu scopul de a largi sau restrange lichiditatile bancilor, de a influenta volumul creditelor si evolutia generala a cursurilor titlurilor pe piata .

In masura in care banca centrala cumpara titluri de pe piata, ea distribuie moneda, lichiditati. In situatia inversa, are loc un reflux de moneda si astfel scade lichiditatea de pe piata .

Tranzitia de la piata interbancara la piata deschisa presupune glisarea formelor actuale de finantare spre formele consacrate pe plan international. Se are in vedere introducerea reescontului, operatiune prin care bancile comerciale isi transforma o parte a protofoliului lor de efecte de comert in lichiditati prin banca centrala; introducerea operatiunilor de open market, ca alternativa fata de reescont si instrument mai eficient de influentare a dobanzilor in economie .

Punerea in circuitul economic a efectelor cambiale a fost legiferata la inceputul anului 1994, fara insa sa existe premisele necesare necesare utilizarii lor normele de catre agentii economici si instituirii mecanismului scontului, care sa remodeleze raporturile dintre bancile comerciale si banca de emisiune. Trecerea la emisiunea de titluri de stat s-a realizat tot la inceputul anului 1994 si tot fara a beneficia de suficienta incredere din partea agentilor economici si a populatiei .

Un factor esential care a limitat evolutia pietei titlurilor de stat  este capacitatea insuficienta a actualei piete primare de a absorbi un volum mai mare de astfel de titluri, volum care sa depaseasca 40 % din deficitul bugetului de stat. Absenta unei palete mai largi de scadente a titlurilor este si ea un impediment in realizarea flexibilitatii necesare in politica de dobazi si de transmitere a impulsurilor politicii monetare .

Tranzitia la piata deschisa presupune si privatizarea bancilor comerciale, intarirea concuretei, inlaturarea dominatiei nete a unora dintre ele, cresterea numarului de banci, dezvoltarea retelei bancare[1].