Participantii la procedura insolventei

Participantii la procedura insolventei

Legea nr. 85/2006 capitolul II, are ca  titlu "Participantii la procedura insolventei", titlu pe deplin justificat deoarece, in cadrul procedurii participa persoane care nu pot fi incluse in categoria "organe" cum ar fi: adunarea creditorilor, comitetul creditorilor etc.

Conform art. 5 din Legea nr. 85/2006, organele care aplica procedura sunt:

instantele judecatoresti;

judecatorul ‑ sindic;

administratorul judiciar;

lichidatorul;

Instantele judecatoresti

Potrivit art. 6 din Legea nr. 85/2006, toate procedurile prevazute de prezenta lege sunt de competenta sectiei de insolventa a tribunalului in jurisdictia caruia se afla sediul  debitorului astfel cum figureaza in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor si sunt exercitate de catre judecatorul sindic.

Face exceptie recursul impotriva hotararilor date de judecatorul sindic, in baza art. 8 din Legea nr. 85/2006,  in acest caz fiind competenta curtea de apel. Acest text legal stabileste, pe de o parte, competenta materiala (ratione materiae) si, pe de alta parte, competenta teritoriala (ratione teritorii) a instantei judecatoresti abilitata sa aplice procedura reorganizarii judiciara si a falimentului

q Competenta materiala

Competenta materiala revine, potrivit legii, tribunalului, care are plenitudine de competenta in materie comerciala, cu exceptiile prevazute de lege.

q Competenta teritoriala

In conformitate cu art. 6 din Legea nr. 85/2006 competent sa aplice procedura reorganizarii judiciare si a falimentului este tribunalul in jurisdictia caruia se afla sediul debitorului.

Intr‑una din solutiile pronuntate de instantele judecatoresti, s‑a aratat ca ceea ce intereseaza in cadrul procedurii falimentului este sediul comercial al societatii, respectiv locul unde se afla principalele bunuri ale debitorului

In opinia noastra, aceasta solutie nu este corecta fata de dispozitia cuprinsa in art. 6 din Legea nr. 64/1995, republicata, in prezent, Legea nr. 85/2006, care stabileste compe­tenta exclusiva a tribunalului in jurisdictia caruia se afla sediul debitorului care figureaza in registrul comertului. Asadar, legiuitorul nu vorbeste despre sediul comercial unde se afla bunurile principale ale debitorului, ci de sediul acestuia asa cum este inregistrat la Oficiul Registrului Comertului.

Legiuitorul stabileste competenta tribunalului in raza caruia se afla sediul  debitorului, pe considerentul ca in acest teritoriu pot fi gasite mai usor probele necesare admiterii sau respingerii cererii de aplicare a procedurilor si, in primul rand, situatia financiara, care, este stiut, trebuie sa fie vizata de administratia financiara de la sediul principal al debitorului. Precizarea facuta de legiuitor, respectiv "sediul debitorului" este valabila si se aplica in situatia in care debitorul are in alte localitati din tara sau din strainatate sucursale, birouri, puncte de lucru, entitati lipsite de personalitate juridica.

Curtea de apel va fi instanta de recurs, pentru hotararile pronuntate de judecatorul sindic, potrivit legii.

Legea nr. 85/2006  prevede dispozitii derogatorii de la dreptul comun (codul de procedura civila) in materia indeplinirii actelor procedurale (citarea partilor, comunicarea sau notificarea oricarui act de procedura, termenul in care trebuie solutionat recursul, regula potrivit careia, hotararile judecatorului sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs).

Ca noutate, actuala Lege privind procedura insolventei prevede ca citarea partilor, comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor si notificarilor se efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolventa, editat de Oficiul National al Registrului Comertului, care va fi realizat si in forma electronica.

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, creditorul SC GR SA a solicitat deschiderea procedurii insolventei impotriva debitorului SC ELF SRL, cu sediul in localitatea Cislau, care se afla in stare de insolventa si impotriva caruia detine o creatie certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile, in suma de 42.000lei.

Care va fi solutia pronuntata de instanta?

2. Judecatorul sindic

Judecatorul‑sindic este autoritatea publica sub supravegherea caruia se efectueaza procedura instituita de legiuitor, putand sa desemneze, la nevoie, persoane specializate pentru inventarierea, evaluarea, expertizarea bunurilor din patrimoniul debitorului.

Judecatorul sindic este desemnat pentru fiecare dosar, in mod aleatoriu, in sistem informatizat dintre judecatorii desemnati ca judecatori sindici, in conformitate cu prevederile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, cu modificarile si completarile ulterioare.  Atributiile judecatorului sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la cererile specifice procedurii insolventei,

Judecatorul‑sindic are urmatoarele atributii principale:

pronuntarea motivata a hotararilor privind deschiderea procedurii;

judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii;  judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;

desemnarea motivata, prin sentinta de deschiderea procedurii, a administratorului judiciar provizoriu sau a lichidatorului, care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor sau creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, fixarea remuneratiei, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada;

confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului

judecarea cererilor cu privire la ridicarea dreptului debitorului de a‑si mai conduce activitatea;

judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare cererii introductive;

judecarea contestatiilor debitorului,  ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate, impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;

admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;

judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;

solutionarea obiectiilor la rapoartele trimestriale si la cel final ale administratorului judiciar sau ale lichidatorului si a cererilor de intrerupere a procedurii reorganizarii si de intrare in faliment;

judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere, sesizarea organelor de cercetare penala;

pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.

Hotararile judecatorului‑sindic sunt definitive si executorii. Impotriva hotararilor date de catre judecatorul‑sindic se poate face recurs la curtea de apel, recurs care va fi judecat in termen de 30 de zile de la inregistrarea dosarului. Prin derogare de la dispozitiile art. 300 alin. 3 si 4 din Codul de procedura civila, hotararile judecatorului‑sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs cu exceptia celei de respingere a contestatiei debitorului, a celei prin care se decide intrarea in faliment si a hotararii de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante.

3. Adunarea creditorilor

Potrivit art. 13 alin. 1 din Legea nr. 85/2006,  adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata dupa caz, de catre administratorul judiciar sau lichidator, daca legea sau judecatorul‑sindic nu dispune altfel.

Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator in cazurile prevazute de lege.

Adunarea creditorilor va fi convocata si la cererea creditorilor detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora. Participarea creditorilor in cadrul adunarilor se face personal, sau prin imputernicit cu procura speciala si autentificata.

De regula, nu sunt admise declaratiile scrise trimise de creditori, cu exceptia cazului cand legea admite votul prin adeziune. Daca se admite votarea prin corespondenta, creditorii pot transmite votul lor printr‑un inscris, semnatura fiind legalizata de notarul public ori certificata si atestata de catre avocat sau printr-un inscris in format electronic, caruia i s‑a incorporat, atasat sau asociat o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat valabil.

La sedintele adunarii creditorilor vor participa debitorul si un delegat al salariatilor acestuia votand pentru creantele reprezentand salariile si alte drepturi banesti.

In cadrul sedintelor adunarii creditorilor, hotararile se adopta in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor, cu exceptia cazurilor cand legea cere majoritate speciala, iar deciziile se adopta cu votul titularilor unei majoritati a creantelor prezente;

Stabilirea unor criterii de calcul a valorii totale a creantelor se va face in functie de tabelul preliminar si cel definitiv al creantelor.

Comitetul creditorilor

Potrivit art. 16 alin. 1, judecatorul‑sindic va desemna, daca este necesar, in raport cu proportiile cazului, un comitet format din 3‑5 membri dintre creditorii si creantele bugetare garantate si chirografare cele mai mari, prin valoare, inscrisi in lista de creditori.

Desemnarea comitetului creditorilor se face prin incheiere. Comitetul creditorilor poate fi desemnat ulterior si de adunarea creditorilor, inlocuind comitetul desemnat de judecatorul‑sindic.

Creditorii cu creante garantate sunt acei creditori care au asupra bunurilor un drept de ipoteca, gaj, privilegii ori alte garantii, si creditorii chirografari sunt aceia care nu au o garantie speciala asupra unui bun din patrimoniul debitorului. Creantele acestora vor fi achitate numai dupa acoperirea creantelor acelor creditori ale caror drepturi sunt garantate cu bunuri determinate din patrimoniul debitorului.

Comitetul creditorilor poate sa ceara judecatorului‑sindic sa ridice debitorului dreptul de a‑si mai conduce activitatea. Acest lucru este posibil atunci cand nu a fost confirmat un plan de reorganizare sau cand acesta nu a fost propus de debitor.

De asemenea, comitetul creditorilor poate sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial facute de debitor in frauda creditorilor. Actiunile pot fi introduse in situatia in care anterior acest lucru nu a fost facut de catre administratorul judiciar sau de lichidator.

Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc in prezenta administratorului judiciar/lichidatorului si vor fi consemnate intr-un proces verbal, iar deciziile se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia (art. 17 alin. 3 si 4).

Impotriva actiunilor masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice creditor poate formula contestatie la adunarea creditorilor in termen de 5 zile de la laurea acestora (art. 17 alin. 6).

5. Administratorul special

Un alt participant la procedura insolventei, reglementat pentru prima oara prin Legea nr. 85/2006, este administratorul special, instituit de legiuitor in scopul ocrotirii intereselor actionarilor/asociatilor debitorului persoana juridica.

Astfel, dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor va desemna un reprezentant, persoana fizica sau juridica, ca administrator special care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora, urmand sa participe la procedura pe seama debitorului.

Pana in momentul ridicarii dreptului debitorului de a-si mai conduce activitatea administratorul special reprezinta atat interesele debitorului cat si ale actionarilor/asociatilor, dupa care, interesele societatii vor fi reprezentate de administratorul judiciar sau de lichidator, administratorul special ramanand sa reprezinte doar interesele actionarilor asociatilor.

Atributiile administratorului special sunt in concordanta cu rolul pe care-l are in cadrul procedurii. Astfel, administratorul special: exprima intentia debitorului de a propune un plan de reorganizare; participa in calitate de reprezentat al debitorului la judecarea unor actiuni prevazute de lege; propune un plan de reorganizare; formuleaza contestatii in cadrul procedurii; administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului, dupa intrarea in faliment participa la inventar si la intreaga procedura prevazuta de lege; primeste notificarea de inchidere a procedurii.

6. Administratorul judiciar

Desemnarea administratorului se poate face de catre judecatorul sindic prin hotararea de deschidere a procedurii. De asemenea, in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator, chiar daca acesta fusese desemnat de judecatorul sindic, prin hotararea de deschidere a procedurii.

Creditorul care detine cel putin 50% din valoarea totala a creantelor poate sa decida, fara consultarea adunarii creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator in locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori sa confirme administratorul judiciar provizoriu sau, dupa caz, lichidatorul provizoriu si sa-i stabileasca remuneratia.

Decizia adunarii creditorilor sau a creditorului ce detine cel putin 50% din valoarea totala a creantelor poate fi contestata de catre creditorii nemultumiti la judecatorul sindic in termen de 3 zile de la data publicarii acesteia in buletinul procedurilor de insolventa. Daca in acest termen decizia nu este contestata, judecatorul sindic va numi prin incheiere administratorul judiciar propus de creditori sau de creditorul ce detine cel putin 50% din valoarea totala a creantelor, dispunand incetarea atributiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin sentinta de deschidere a procedurii.

Daca in reglementarile anterioare persoana desemnata ca administrator trebuia sa indeplineasca conditiile prevazute de lege cu privire la pregatirea profesionala si la vechimea in activitatea practica, in prezent, prin Legea nr. 149/2004, si prin Legea nr. 85/2006 se stabileste o singura conditie: administratorul, persoana fizica sau societate comerciala, inclusiv reprezentantul acesteia, sa aiba calitatea de practician in reorganizare si lichidare, in conditiile legii.

De asemenea, administratorul trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile care sa acopere eventualele prejudicii cauzate in indeplinirea atributiilor sale.

Totodata, se prevede ca refuzul nejustificat al practicianului in reorganizare si lichidare de a accepta desemnarea ca administrator va fi sanctionat de judecatorul‑sindic cu amenda de la 500 RON  la 1000 RON.

Legea 85/2006 prevede interdictii (incompatibilitati) privitoare la calitatea de administrator judiciar, si anume: persoana fizica care are calitatea de fondator, administrator, cenzor sau reprezentatnt al unui comerciant; executorii judecatoresti; persoana fizica sau juridica care are calitatea de lichidator.

Administratorul, pe parcursul desfasurarii procedurii reglementate in prezenta lege, indeplineste urmatoarele atributii:

examineaza activitatea debitorului in raport cu situatia de fapt si intocmeste un raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora situatia le‑ar fi imputabila, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea. Raportul va fi supus judecatorului‑sindic intr‑un termen care nu va depasi 30 de zile; 

elaboreaza planul de reorganizare a activitatii debitorului in functie de raportul intocmit;   

supravegheaza operatiunile de gestionare a patrimoniului debi­torului;

conduce in tot sau in parte activitatea debitorului;

stabileste datele sedintelor adunarii creditorilor;

introduce actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, a transferurilor cu caracter patrimonial sau a operatiunilor comerciale incheiate de debitor, precum si a constituirii unor garantii acordate de debitor, care sunt susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

mentine sau denunta unele contracte incheiate de debitor;

examineaza creantele si, atunci cand este cazul, formuleaza obiectii la acestea;

urmareste incasarea creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii;

cu conditia confirmarii de catre judecatorul sindic, incheie tranzactii, descarca de datorii, descarca fidejusorii, renunta la garantiile reale;

sesizeaza judecatorul sindic in legatura cu orice problema care ar presupune interventia acestuia, in principal, in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative;

aplica sigilii, inventariaza bunuri si ia masuri pentru conservarea lor.

Masurile luate de administratorul judiciar  pot fi contestate de catre debitor, de oricare dintre creditori si de orice persoana interesata. Contestatia trebuie inregistrata in termen de 5 zile de la data la care respectiva masura a fost comunicata persoanelor respective. Contestatia este solutionata de judecatorului sindic in camera de consiliu, intr‑un termen de 10 de zile de la inregistrarea ei, fiind posibila, daca se considera necesar, citarea contestatorului si a administratorului judiciar, putand dispune suspendarea executarii masurii adoptate, sau sa desfiinteze masurile ilegale luate de administrator.

Judecatorul sindic, in exercitarea atributiilor de control poate desfiinta masurile ilegale luate de administratorul judiciar, chiar daca nu au fost contestate.

Administratorul judiciar poate fi sanctionat cu amenda judiciara in cazul in care, cu rea‑credinta nu‑si indeplineste atributiile sau le indeplineste cu intarziere. Mai mult decat atat, in orice stadiu al procedurii, pentru motive temeinice, judecatorul‑sindic poate dispune, prin incheiere irevocabila, inlocuirea administratorului.

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE

La termenul de judecata din 20 septembrie 2007, creditoarea SC OTS SA a solicitat instantei sa dispuna in sarcina administratorului judiciar convocarea adunarii creditorilor in vederea confirmarii sau nu in functie a administratorului judiciar desemnat de judecatorul-sindic. La data de 3 noiembrie 2007, a avut loc adunarea creditorilor avand ca ordine de zi confirmarea administratorului judiciar desemnat de judecatorul-sindic. Creditoarea SC OTS SA a prezentat o cerere de schimbare a lichidatorului judiciar SC RRAL SRL cu administratorul SC BE SRL. In cadrul adunarii creditorilor legal constituita, fiind prezenti creditori ale caror creante insumate reprezentau 59,3% din valoarea totala a creantelor s-a votat pentru schimbarea administratorului judiciar de catre creditorii detinand 54, 6% din totalul creantelor, restul creditorilor prezenti votand impotriva. In consecinta, administratorul judiciar desemnat de judecatorul-sindic a apreciat ca s-a hotarat schimbarea sa, solicitand instantei sa ia act de hotararea adunarii creditorilor.

Va admite judecatorul-sindic cererea de schimbare a administratorului judiciar?

7. Lichidatorul

In cazul inceperii procedurii falimentului, judecatorul‑sindic va desemna un lichidator. Atributiile administratorului judiciar inceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului. Legea prevede in art.24 alin.3 ca poate fi numit lichidator chiar administratorul judiciar desemnat anterior.

Lichidatorul poate fi, la fel ca si administratorul judiciar, o persoana fizica sau o societate comerciala prin persoana fizica desemnata care trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii, respectiv sa aiba calitatea de practician in reorganizare si lichidare ca si administratorul judiciar, avand urmatoarele atributii:

examineaza activitatea debitorului asupra caruia se porneste procedura simplificata in raport cu situatia de fapt si intocmeste un raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la incetarea de plati, cu mentionarea persoanelor carora le‑ar fi imputabila aceasta situatie. Dupa intocmirea raportului, in termen de cel mult 60 de zile de la desemnarea sa, lichidatorul il supune spre aprobare judecatorului sindic;

conduce in tot sau in parte activitatea debitorului;

introduce actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, a transferurilor cu caracter patrimonial sau a operatiunilor comerciale incheiate de debitor, precum si a constituirii unor garantii acordate de debitor, care sunt susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

aplica sigilii, inventariaza bunurile si ia masuri corespunzatoare pentru conservarea lor;

examineaza creantele si, atunci cand este cazul, formuleaza obiectii la acestea;

urmareste incasarea din averea debitorului a creantelor rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuate de acesta inaintea deschiderii procedurii;

primeste plati pe seama debitorului si le consemneaza in contul averii debitorului;

vinde bunuri din averea debitorului, in conformitate cu dispozitiile legii;

cu conditia confirmarii de catre judecatorul sindic, incheie tranzactii, descarca de datorii, descarca fidejusorii, renunta la garantiile reale;

sesizeaza judecatorul sindic in legatura cu orice problema care ar impune interventia acestuia;

orice alte atributii stabilite prin incheiere de catre judecatorul sindic.

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE

La 10 ianuarie 2006, Tribunalul Bucuresti, prin judecatorul-sindic, a admis cererea debitoarei SC RGR SRL, a deschis produra falimentului impotriva acesteia, a ridicat dreptul de administrare al debitoarei si a dispus dizolvarea societatii; a numit lichidator judiciar pe d-l SL si a pus in vedere acestuia sa intocmeasca un raport de activitate amanuntit in sensul art. 20 alin. 1 lit. b) din Legea 85/2006 si sa-l depuna la dosarul cauzei pana la urmatorul termen de judecata. De asemenea, a stabilit urmatoarele termene limita:

pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor, la 11 martie 2006,

pentru verificarea creantelor, intocmirea si afisarea tabelului preliminar al creantelor, 11 aprilie 2006,

pentru definitivarea tabelului creantelor, 9 mai 2006 ,

pentru prima adunare a creditorilor, 16 mai 2006.

Lichidatorul judiciar nu s-a conformat dispozitiilor date prin hotararea de deschidere a procedurii si nu a indeplinit in mod corespunzator atributiile prevazute de art. 25 din Legea 85/2006.

Astfel, nu a intocmit la timp raportul asupra cauzelor care au dus la aparitia insolventei debitorului; la termenul din 14 martie 2006, inca nu notificase deschiderea procedurii; la termenul din 9 mai 2006 a depus la dosar un prim tabel al creantelor debitorului intitulat "tabel definitiv", desi nu intocmise inca tabelul preliminar la termenul limita stabilit (11 aprilie 2006).

La termenul din 20 iunie 2006, lichidatorul judiciar a aratat ca a recuperat o parte din creantele debitorului, respectiv 68.578 lei. Fata de aspectele aratate, judecatorul-sindic a pus in vedere lichidatorului sa intocmeasaca un plan de distribuire, iar in cazul in care nu se inregistreaza contestatii la acesta, sa treaca la distribuirea sumelor. Pana la termenul din 26 septembrie 2006, lichidatorul judiciar nu a intocmit, nu a inregistrat la grefa instantei si nu a prezentat singurului creditor din dosar un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si un plan de distribuire intre creditori. Avand in vedere toate aceste aspecte, la 26 septembrie 2006, unicul creditor inscris la masa credala, AFP Sector 4, a formulat verbal cerere de inlocuire a lichidatorului judiciar.

Ce va decide judecatorul-sindic in legatura cu cererea de inlocuire a lichidatorului judiciar? Motivati solutia.