Procesul bugetar

PROCESUL BUGETAR

Procesul bugetar reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de institutiile statului in scopul concretizarii politicii financiare aplicate de catre Guvern.

Procesul bugetar este format dintr-o succesiune de etape consecutive de elaborare, aprobare, executare, control si raportare ale bugetului, care se incheie cu aprobarea contului general de executie a acestuia.

Cadrul legal in domeniul procesului bugetar in Romania

In Romania, procesul bugetar se desfasoara in conformitate cu prevederile

Constitutiei, ale Legii privind finantele publice si ale legilor bugetare anuale.

Intregul proces bugetar trebuie sa fie orientat spre obiective, rezultate si performanta.

Legea finantelor publice stabileste procedurile de constructie si executie a bugetului, contribuind la imbunatatirea mecanismelor bugetare si la asigurarea transparentei necesare in previziunile pe termen mediu.

Astfel, sunt prezentate in mod explicit si precis principiile de baza ale procesului bugetar, sunt definite principalele etape ale procedurii bugetare, sunt stabilite atributiile institutiilor implicate in procesul bugetar si sunt formulate principalele reguli privind implementarea, executia si controlul bugetului de stat.

Procesul bugetar implica si se aplica urmatoarelor bugete:

a) bugetului de stat;

b) bugetului asigurarilor sociale de stat;

c) bugetelor fondurilor speciale;

d) bugetului trezoreriei statului;

f) bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

g) bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

h) bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice;

i) bugetului fondurilor externe nerambursabile.

_{Fazele si trasaturile procesului bugetar}

Procesul bugetar cuprinde activitatile legate de :

. elaborarea proiectului de buget;

. aprobarea proiectului de buget;

. executia bugetului;

. incheierea si aprobarea contului de executie bugetara;

. controlul bugetar.

Procesul bugetar se caracterizeaza prin anumite trasaturi comune, si anume:

a) este un proces de decizie, deoarece autoritatile competente hotarasc in privinta alocarii resurselor publice;

b este un proces politic, datorita faptului ca deciziile privind alocarea resurselor sunt determinate de gandirea doctrinara si interesele politice ale formatiunii aflate la putere;

c) este un proces complex vizand un foarte mare numar de participanti, cu probleme multiple si diverse;

d) este un proces ciclic, derulandu-se intr-o perioada calendaristica bine determinata care coincide cu anul bugetar) dupa care procesul se reia.

Elaborarea proiectului bugetului de stat

Proiectul bugetului de stat este elaborat de puterea executiva, care, in majoritatea tarilor, este Guvernul.

In cadrul Guvernului, responsabilitatea revine concret ministrului finantelor publice.

Guvernul asigura realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia in considerare perspectivele economice si prioritatile politice cuprinse in Programul de guvernare acceptat de Parlament.

Guvernul asigura:

a) elaborarea raportului privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar respectiv si proiectia acesteia in urmatorii 3 ani;

b) elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, in cadrul termenului limita prevazut de lege;

c)  exercitarea conducerii generale a activitatii executive in domeniul finantelor publice, scop in care examineaza periodic executia bugetara si stabileste masuri pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar, dupa caz;

d) supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare si a contului general anual de executie;

e) utilizarea fondului de rezerva bugetara si a fondului de interventie la dispozitia sa, pe baza de hotarari.

In domeniul finantelor publice, Ministerul Finantelor Publice are, in principal, urmatoarele atributii:

a) coordoneaza actiunile care sunt in responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, si anume: pregatirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie;

b) dispune masurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;

c) emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor si forma de prezentare a acestora;

d) emite norme metodologice, precizari si instructiuni prin care se stabilesc practicile si procedurile pentru incasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora, incheierea exercitiului bugetar anual, contabilizarea si raportarea;

e) solicita rapoarte si informatii oricaror institutii care gestioneaza fonduri publice;

f) aproba clasificatiile bugetare, precum si modificarile acestora;

g) analizeaza propunerile de buget in etapele de elaborare a bugetelor;

h) furnizeaza Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentarii proiectelor legilor bugetare anuale;

i) asigura monitorizarea executiei bugetare, iar in cazul in care se constata abateri ale veniturilor si cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului masuri pentru reglementarea situatiei;

j) avizeaza, in faza de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea intelegeri incheiate cu partenerii externi, precum si proiectele de acte normative, care contin implicatii financiare;

k) stabileste continutul, forma de prezentare si structura programelor elaborate de ordonatorii principali de credite;

l) blocheaza sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fara temei legal sau fara justificare in bugetele ordonatorilor de credite;

m) dispune masurile necesare pentru administrarea si urmarirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinantarii in bani, rezultate din contributia financiara externa acordata Guvernului Romaniei;

n) colaboreaza cu Banca Nationala a Romaniei la elaborarea balantei de plati

externe, a balantei creantelor si angajamentelor externe, a reglementarilor in domeniul monetar si valutar;

o) prezinta semestrial Guvernului si comisiilor pentru buget, finante si banci ale Parlamentului, impreuna cu Banca Nationala a Romaniei, informari asupra modului de realizare a balantei de plati externe si a balantei creantelor si angajamentelor externe si propune solutii de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balantei de plati externe;

p) participa, in numele statului, in tara si in strainatate, dupa caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale si multilaterale de promovare si protejare a investitiilor si conventiile de evitare a dublei impuneri si combatere a evaziunii fiscale si, impreuna cu Banca Nationala a Romaniei, in probleme financiare,

valutare si de plati;

r) indeplineste si alte atributii prevazute de dispozitiile legale.

Procesul de elaborare a proiectului anual de buget este unul laborios, care se intinde pe o perioada lunga de timp (aprilie-septembrie), implica foarte multi actori (ministere si agentii guvernamentale, multe directii si functionari publici din Ministerul Finantelor Publice, precum si autoritati publice locale) si este, de asemenea, un proces iterativ (unele etape, indeosebi cea de stabilire a limitelor de cheltuieli sau cea de negociere intre Ministerul Finantelor Publice si acele ministerele agentii care nu transmit proiectul de buget incadrat in limitele de cheltuieli aprobate de catre Guvern, se pot relua).

Procesul bugetar incepe cu faza de conturare a cadrului macroeconomic, transmiterea Scrisorii-cadru si stabilirea limitelor de cheltuieli pentru ordonatorii principali de credite inca din prima parte a anului pentru a conferi mai multa stabilitate politicii macroeconomice.

In ceea ce priveste insusirea proiectului de buget de catre Guvern este important de mentionat faptul ca proiectul anual de buget este supus de obicei analizei executivului in doua lecturi, dupa prima lectura operandu-se mici modificari ale indicatorilor bugetari.

Un aspect deosebit de important in aceasta etapa este consultarea societatii civile in privinta proiectului anual de buget, mai exact a partenerilor de dialog social, prin dezbaterea proiectelor anuale de buget ale ordonatorilor principali de credite in Comisiile de dialog social constituite pe langa acestia, precum si prin dezbaterea proiectului de buget si al legii bugetare anuale in comisiile si in plenul Consiliului Economic si Social, organism tripartit Guvern, sindicate si patronate.

Ordonatorii principali de credite sunt ministrii, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publice autonome.

Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegarii.

In cazurile prevazute de legi speciale, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi.

Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz.

Proceduri privind elaborarea bugetelor

Legile bugetare cuprind:

a) la venituri, estimarile anului bugetar;

b) la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizarile continute in legi specifice, in structura functionala si economica a acestora;

c) deficitul sau excedentul bugetar, dupa caz; d) reglementari specifice exercitiului bugetar. Anexele legilor bugetare cuprind:

a) sintezele bugetelor;

b) bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele la acestea;

c) sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si criteriile de repartizare a acestora;

d) alte anexe specifice.

Proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaza de catre

Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, pe baza:

a) prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani;

b) politicilor fiscale si bugetare;

c) prevederilor memorandumurilor de finantare, ale memorandumurilor de intelegere sau ale altor acorduri internationale cu organisme si institutii financiare internationale, semnate si sau ratificate;

d) politicilor si strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite in formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;

e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;

f) programelor intocmite de catre ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt asociate obiective precise si indicatori de rezultate si de eficienta; programele sunt insotite de estimarea anuala a performantelor fiecarui program, care trebuie sa precizeze: actiunile, costurile asociate, obiectivele urmarite, rezultatele obtinute si estimate pentru anii urmatori, masurate prin indicatori precisi, a caror alegere este justificata;

g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum

si de transferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice locale;

h) posibilitatilor de finantare a deficitului bugetar.

Ministerul Finantelor Publice inainteaza Guvernului, pana la data de 1 mai, obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si urmatorii 3 ani, impreuna cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite, urmand ca acesta sa le aprobe pana la data de 15 mai, si are obligatia sa informeze comisiile pentru buget, finante si banci ale Parlamentului asupra principalelor orientari ale politicii sale macroeconomice si

ale finantelor publice.

Ministrul Finantelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite, pana la data de 1 iunie a fiecarui an, o scrisoare-cadru in care se specifica contextul macroeconomic pe baza caruia urmeaza sa fie intocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.

Indicatorii macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani, trebuie sa fie elaborati de organele abilitate pana la data de 31 martie a anului curent.

Acesti indicatori pot fi actualizati pe parcursul desfasurarii procesului bugetar.

Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget pe baza clasificatiei bugetare. Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti,

capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, dupa caz.

Cheltuielile prevazute in capitole si articole au destinatie precisa si limitata. Numarul de salariati, permanenti si temporari, si fondul salariilor de baza se

aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite.

Numarul de salariati aprobat fiecarei institutii publice nu poate fi depasit. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, in conformitate cu

creditele de angajament si duratele de realizare a investitiilor.

Programele se aproba ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite. Fondurile externe nerambursabile se cuprind in anexe la bugetele

ordonatorilor principali de credite si se aproba o data cu acestea.

In bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetara la dispozitia

Guvernului si Fondul de interventie la dispozitia Guvernului.

Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar.

Alocarea de sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat catre bugetele locale pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe, dupa caz.

Fondul de interventie la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finantarea unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati naturale si sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.

In cursul exercitiului bugetar, Fondul de interventie la dispozitia Guvernului poate fi majorat de Guvern din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, in functie de necesitatile privind asigurarea sumelor pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale.

Documentele care se elaboreaza la fundamentarea bugetului sunt:

- expunerea de motive si proiectul de lege pentru aprobarea bugetului;

o situatie continand prezentarea starii economico-financiare a tarii si perspectivele acesteia pentru anul bugetar urmator;

anexele la proiectul de lege a bugetului, in care sunt inscrise prevederile la venituri si cheltuieli;

materialele necesare documentarii Parlamentului, in vederea analizei proiectului de buget.

Proiectul bugetului de stat introduce estimari pe trei ani, ca un instrument de pro- gramare bugetara multianuala si care reprezinta un cadru de referinta pe termen mediu.

In acest fel, are loc delimitarea creditelor destinate unor actiuni multianuale in credite de angajament si credite bugetare, pentru un mai bun control al fondurilor publice si pentru compatibilizarea cu regulile bugetului Comunitatii Europene.

Creditul de angajament reprezinta limita maxima a cheltuielilor ce pot fi angajate, in timpul exercitiului bugetar, iar creditul bugetar reprezinta suma aprobata prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar pentru agajamentele contractate in cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta si efectua plati din buget pentru celelalte actiuni.

Elaborarea proiectului de buget conduce la cresterea transparentei in alocarea fondurilor publice prin interzicerea retinerii si utilizarii in sistem extrabugetar a veniturilor bugetare, precum si includerea in bugetul de stat a fondurilor speciale, asigurandu-se astfel inscrierea in tendinta de unificare a instrumentelor bugetare.

In prezent, in afara de bugetul de stat si de bugetul asigurarilor sociale de stat, anual, se elaboreaza si se aproba, ca anexe la acestea, bugetul fondului unic de asigurari sociale de sanatate si bugetul asigurarilor pentru somaj;

In  cazul initierii unor proiecte de acte normative cu implicatii asupra veniturilor si cheltuielilor bugetare, se iau in considerare efectele financiare asupra bugetului pe urmatorii cinci ani.

La elaborarea proiectului legii anuale a bugetului se aplica o serie de reguli referitoare la veniturile si cheltuielile bugetare :

- veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor care au stabilite destinatii distincte;

- cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute in legile speciale si in legile bugetare anuale;

- sumele aprobate la partea de cheltuieli, in cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati, reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite;

- angajarea cheltuielilor se face numai in limita creditelor bugetare aprobate;

pentru actiunile multianuale se inscriu in buget distinct credite de angajament si credite bugetare;

- nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici angajata si efectuata

daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala;

- nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonanta si platita

daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi legale;

- in cazul in care se fac propuneri de elaborarea a unor proiecte de acte normative a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie sa se prevada si mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau cresterea de cheltuieli. In acest scop se va elabora Fisa Financiara care va insoti expunerea de motive sau nota de fundamentare , dupa caz;

- cheltuielile de investitii si alte cheltuieli de investitii finantate din fonduri publice se cuprind in bugetul in baza programelor de investitii publice, care se prezinta ca anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite;

- creditele bugetare, aprobate unui ordonator principal de credite, nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite;

- alocatiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali

de credite, si in cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate si nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli;

- creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finantarea altui capitol;

- sunt interzise virarile de credite bugetare provenite de la capitolele care au fost majorate din Fondul de rezerva bugetara si de interventie la dispozitia Guvernului.

Pentru anumite activitati se elaboreaza si se aproba programe speciale pentru cresterea responsabilitatii executivului in alocarea resurselor.

Ordonatorii principali de credite au obligatia de a prezenta anual rapoarte privind performantele fiecarui program, rapoarte care trebuie sa cuprinda actiunile, costurile asociate, obiectivele urmarite, rezultatele obtinute si asteptate pentru anii viitori, masurate prin indicatori precisi a caror alegere este justificata, precum si sa evidentieze diferentele fata de previziunile bugetare.

Ministerul Finantelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite si a bugetului propriu, intocmeste proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern pana la data de 30 septembrie a fiecarui an.

Proiectul legii bugetului de stat este insotit de un raport privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si proiectia acesteia in urmatorii 3 ani. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice in contextul carora au fost elaborate proiectele de buget, precum si strategia Guvernului in domeniul investitiilor publice.

Raportul si proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal- bugetara a Guvernului, precum si alte informatii relevante in domeniu.

Dupa insusirea de catre Guvern a proiectelor legilor bugetare si de buget, acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai tarziu pana la data de 15 octombrie a fiecarui an.

Dupa insusirea de catre Guvern a proiectului anual de buget acesta este inaintat Parlamentului, moment in care incepe procedura parlamentara.

Informarea Parlamentului asupra obiectivelor fiscale si bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si urmatorii trei ani ofera posibilitatea ca Parlamentul sa si exprime o opinie asupra obiectivelor propuse de Guvern si relevantei acestora.

Aprobarea proiectului bugetului de stat. Rolul Parlamentului

Parlamentul adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare, elaborate de

Guvern in contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.

In cazul in care legile bugetare anuale, depuse in termen legal, nu au fost adoptate de catre Parlament pana cel tarziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se refera proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgenta.

In timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale, care determina majorarea nivelului deficitului bugetar.

Parlamentul adopta legile contului general anual de executie.

In vederea aprobarii, proiectul bugetului de stat inaintat Parlamentului urmeaza mai multe etape distincte:

. Analiza in comisiile parlamentare de specialitate;

. Prezentarea in plenul Parlamentului de catre primul-ministru sau ministrul finantelor;

. Aprobarea proiectului in ambele Camere ale Parlamentului;

. Ratificarea de catre presedintele tarii a proiectului de buget aprobat, din acest moment bugetul devenind lege.

In Parlament, proiectul de buget parcurge urmatoarele etape: examinarea proiectului de buget in comisiile permanente ale Parlamentului organizate pe domenii (educatie, cultura, sanatate, aparare etc.) urmata de analiza si aprobarea acestuia in Comisiile pentru buget, finante si banci - ale Senatului si Camerei Deputatilor. Cu acest prilej, se adopta si decizia privind aprobarea sau respingerea amendamentelor formulate de celelalte comisii de specialitate ale Parlamentului, hotararea finala fiind insa luata in plenul acestuia.

Bugetele se aproba de catre Parlament pe ansamblu, pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, dupa caz, si pe ordonatori principali de credite, pentru anul bugetar, precum si creditele de angajament pentru actiuni multianuale. In mod normal, Parlamentul ar trebui sa dezbata si sa aprobe proiectul legii bugetare anuale pana la expirarea exercitiului bugetar. Potrivit Constitutiei Romaniei si Legii privind finantele publice, daca legile bugetare nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, Guvernul indeplineste sarcinile ce-i revin si aplica in continuare prevederile bugetului anului precedent, pana la adoptarea noii legi bugetare.

Prin legile bugetare anuale se prevad si se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica a acestora.

Veniturile si cheltuielile aprobate prin bugete se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor, de termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a deficitului bugetar si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor.

_{Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor aprobate se aproba de}

catre:

_{a) Ministerul Finantelor Publice: pe capitole de cheltuieli si in cadrul}

acestora, pe titluri, la propunerea ordonatorilor principali de credite; pe capitole si subcapitole la venituri si pe capitole si, in cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor principali de credite; pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile din bugetul de stat catre bugetele locale, la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de directiile generale ale finantelor publice ale Ministerului Finantelor Publice;

b) ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor

secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor tertiari de credite, dupa caz;

c) ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor tertiari de credite bugetare.

In sinteza, calendarul de desfasurare a procesului bugetar se prezinta astfel:

Etapa    Termen Actiuni

Institutiile abilitate elaboreaza indicatorii macroeconomici si sociali prevazuti pentru

Elaborarea indicatorilor macroeconomici

31 martie

anul bugetar pentru care se intocmeste proiectul de buget, precum si pentru urmatorii trei ani.

Institutii abilitate: Comisia Nationala de Prognoza, Institutul National de Statistica, Banca Nationala a Romaniei.

Obiectivele politicii fiscale si bugetare

si stabilirea limitelor de cheltuieli

1 mai Ministerul Finantelor Publice elaboreaza si inainteaza Guvernului urmatoarele:

obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si urmatorii trei ani ;

limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatori principali de credite.

Aprobarea de catre Guvern si informarea Parlamentului

5 mai Guvernul urmeaza sa aprobe limitele de cheltuieli si sa informeze Comisiile pentru buget, finante si banci ale Parlamentului asupra principalelor orientari ale politicii sale macroeconomice si ale finantelor publice.

Scrisoarea cadru 1 iunie Ministrul finantelor publice transmite ordonatorilor principali de credite scrisoarea cadru, care trebuie sa contina:

* contextul macroeconomic pe baza caru- ia vor fi intocmite proiectele de buget;

* metodologiile de elaborare a acestora;

* limitele de cheltuieli aprobate de Guvern, la nivel de capitol si titlu de cheltuieli.

Eventuala modifi- care a limitelor de cheltuieli determi- nata de schimbarea cadrului macroeconomic

15 iunie In cazul in care schimbarea cadrului macroeconomic impune modificarea limitelor de cheltuieli, acestea vor fi adaptate de catre Guvern, la propunerea Ministerului Finantelor Publice.

Pana la data de 15 iunie Ministerul Finantelor Publice comunica ordonato-rilor principali de credite limitele de cheltuieli, astfel redimensionate, in vederea definitivarii proiectelor de buget.

Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite

15 iulie Ordonatorii principali de credite depun la

Ministerul Finantelor Publice:

- propunerile pentru proiectul de buget si anexele la acesta, pentru anul bugetar urmator, cu incadrarea in limitele de cheltuieli si

- estimarile pentru urmatorii 3 ani. Ministerul Finantelor Publice examineaza proiectele de buget si poarta discutii cu ordo- natorii principali de credite asupra acestora. In caz de divergenta, hotaraste Guvernul.

Definitivarea propunerilor de buget

1 august Ordonatorii principali de credite depun proiectele de buget definitivate la Ministerul Finantelor Publice.

Transmiterea proiectului de buget la Guvern

septembrie

Ministerul Finantelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor princi- pali de credite si a bugetului propriu, intocmeste proiectele legilor bugetare si pro- iectele bugetelor pe care le depune la Guvern. Proiectul legii bugetului de stat este insotit de Raportul privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar si proiectia acesteia in urmatorii trei ani.

Raportul contine:

- Evolutia indicatorilor macroeconomici in

anul anterior, o estimare pentru anul curent

si proiectii pentru anul bugetar si urmatorii

trei ani;

- Politica monetara si valutara pentru anul in curs, anul bugetar si estimarea

evolutiei acestora pentru urmatorii 3 ani;

- Obiectivele politicii fiscale si bugetare pe acelasi orizont de timp;

- Indicatorii bugetari, respectiv veniturile

si cheltuielile bugetului general consolidat, pe anul anterior, inclusiv o analiza a

structurii acestora, o estimare actualizata pe anul in curs, proiectia acestora pentru anul

bugetar si estimari pentru urmatorii 3 ani;

- Comentarii despre evolutia datoriei

publice  interne si externe pe acelasi orizont de timp;

- Principalele prioritati ale politicilor sectoriale (invatamant sanatate, asistenta

sociala, agricultura, industrie, transporturi,

protectia mediului, cercetare), inclusiv in

domeniul bugetelor locale ale autoritatilor administratiei publice locale.

Transmiterea proiectului de buget la Parlament

octombrie

Guvernul supune Parlamentului:

proiectele legilor bugetare si de buget;

Raportul privind situatia macroecono-

mica a tarii pentru anul bugetar si proiectia acesteia in urmatorii trei ani.

Dezbaterea si aprobarea proiectului de buget de catre Parlament

octombrie-

decembrie

Parlamentul aproba bugetele pe:

- ansamblu;

- pe parti, capitole, subcapitole, titluri,

articole, alineate, dupa caz;

pe ordonatorii principali de credite,

pentru anul bugetar;

- creditele de angajament pentru actiuni multianuale.

Procesul bugetar in cazul neaprobarii bugetului de catre Parlament in termenul legal

Daca legile bugetare anuale nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, Guvernul indeplineste sarcinile prevazute in bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputand depasi de regula din prevederile bugetelor anului precedent.

Executia bugetului de stat

Executia bugetului are loc pe o perioada de un an si consta in realizarea, pe de o parte, a veniturilor prevazute in bugetul de stat si, pe de alta parte, a cheltuielilor aprobate.

Responsabilitatea pentru executia bugetului, in conformitate cu proiectul de buget aprobat de Parlament, revine Guvernului.

Intodeauna, prevederile privind veniturile sunt considerate ca fiind sarcini minime, iar cele pentru cheltuieli, ca maxime.

Dupa promulgarea de catre Presedinte si publicarea in Monitorul Oficial a legii bugetare anuale bugetul devine operational si se intra efectiv in etapa de executare a bugetului, care se realizeaza pe durata anului bugetar si consta in incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor aprobate de legislativ.

In acelasi timp in care bugetul pe anul urmator este formulat are loc monitorizarea executiei bugetare pe anul curent. Analiza si evaluarea executiei bugetare sunt factori importanti in elaborarea bugetelor pentru anul urmator, deoarece permit urmarirea tendintelor majore ale veniturilor si cheltuielilor pe anul curent. De aceea, de-a lungul anului bugetar, pe masura ce bugetul aprobat este executat, sunt elaborate rapoarte de executie ale veniturilor si cheltuielilor pe baze lunare, trimestriale si anuale.

Ministerul Finantelor Publice este responsabil cu aprobarea repartizarii pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat, bugetului asigurarilor

sociale, bugetelor fondurilor speciale, bugetelor creditelor externe contractate sau

garantate  de stat, bugetelor fondurilor externe nerambursabile si bugetelor institutiilor autonome. Ordonatorii principali de credite sunt responsabili cu repartizarea pe trimestre a veniturilor proprii si a cheltuielilor pentru bugetele lor proprii, precum si pentru bugetele institutiilor din subordinea lor, iar acestia din urma repartizeaza trimestrial veniturile proprii si cheltuielile pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor tertiari de credite bugetare.

Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz, in raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, potrivit alin. (1), pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordonate, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite, in raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.

Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1), creditele bugetare, dupa retinerea a 10% din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei executii bugetare prudente, cu exceptia cheltuielilor de personal si a celor care decurg din obligatii internationale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea sumelor retinute in proportie de 10% se face in semestrul al doilea, dupa

examinarea de catre Guvern a executiei bugetare pe primul semestru.

Toate institutiile publice trebuie sa aiba bugetul aprobat, potrivit prevederilor prezentei legi.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii de credite raspund, potrivit legii, de:

a) angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate potrivit prevederilor art. 21;

b) realizarea veniturilor;

c) angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;

d) integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc;

e) organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si executiei bugetare;

f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice;

g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora;

h) organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale.

. Principii si reguli privind executia bugetara

Prin legile bugetare anuale se prevad si se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica a acestora. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar.

Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite.

In procesul executiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele faze:

angajament, lichidare, ordonantare, plata.

Executia bugetara se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institutiei publice.

Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil in limita fondurilor disponibile.

Instrumentele de plata trebuie sa fie insotite de documentele justificative. Aceste documente trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, receptia bunurilor si executarea serviciilor si altele asemenea, conform angajamentelor legale incheiate. Instrumentele de plata se semneaza de contabil si seful

compartimentului financiar-contabil.

Efectuarea platilor, in limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale.

De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finantarea altui capitol.

Virarile de credite bugetare intre celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, sunt in competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor subordonate, si se pot efectua in limita a 10% din

prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care urmeaza a se suplimenta, cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielilor.

Pentru asigurarea unei flexibilitati in alocarea si executia bugetara, pe baza

justificarilor corespunzatoare, virarile de credite de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare, precum si intre programe se pot efectua, in limita de 10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite si,

respectiv, de 5% din prevederile programului, care urmeaza a se suplimenta, cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finantelor Publice.

Virarile de credite bugetare se pot efectua incepand cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Sunt interzise virarile de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate

din fondurile de rezerva bugetara si de interventie la dispozitia Guvernului.

Toate aceste reguli asigura, pe de o parte, o flexibilitate suficienta in executia bugetara, iar pe de alta parte, disciplina bugetara necesara unui bun management al

fondurilor publice.

Prin legile bugetare anuale se prevad si se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica

a acestora.

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar. Alocatiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de

credite si, in cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate si nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli.

Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi

virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finantarea altui capitol.

. Deschiderea de credite bugetare

Creditele bugetare aprobate pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dupa deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare si/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.

Aprobarea deschiderii de credite se face in limita creditelor bugetare si potrivit destinatiilor aprobate pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte

subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, dupa caz, in raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective, precum si in functie de gradul de

incasare a veniturilor bugetare si de posibilitatile de finantare a deficitului bugetar.

In vederea monitorizarii executiei bugetare si a stabilirii necesarului de finantare a deficitului bugetar, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat,

bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dupa deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare si/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.

Aprobarea deschiderii de credite se face in limita creditelor bugetare si potrivit destinatiilor aprobate pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli sau alte

subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, dupa caz, in raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispozitie anterior, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective, precum si in functie de gradul de

incasare a veniturilor bugetare si de posibilitatile de finantare a deficitului bugetar.

. Monitorizarea periodica exercitata de Ministerul Finantelor Publice

Ministerul Finantelor Publice solicita ordonatorilor principali de credite, in cursul anului, rapoarte periodice privind gradul de utilizare a fondurilor publice in vederea monitorizarii executiei bugetare.

Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueaza de catre contabil.

Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza numai cu viza prealabila

de control financiar preventiv propriu, potrivit dispozitiilor legale.

Controlul financiar preventiv si auditul intern se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurile publice si/sau patrimoniul public si sunt exercitate conform reglementarilor legale in domeniu.

. Executia de casa

Executia de casa a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizeaza prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice.

Cele 4 etape ale efectuarii cheltuielilor in procesul executarii bugetului sunt: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata, pe principiul separarii atributiilor ordonatorilor de credite fata de contabili.

In cadrul Ministerului Finantelor Publice, prin Trezoreria Statului, pe baza

normelor emise de minister, se asigura:

. incasarea veniturilor;

. efectuarea platilor dispuse de persoanele autorizate ale institutiilor publice,

in limitele aprobate;

. efectuarea operatiunilor datoriei publice externe si interne;

. efectuarea altor operatiuni financiare in contul autoritatilor administratiei

publice centrale si locale.

In scopul utilizarii creditelor bugetare aprobate in bugetele ordonatorilor de

credite este necesara parcurgerea urmatoarelor faze ale executiei bugetare:

angajarea cheltuielilor: orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta

o obligatie pe seama fondurilor publice;

lichidarea cheltuielilor: faza in care se verifica existenta angajamentelor, se

determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste

operatiunile respective;

_{ordonantarea cheltuielilor: faza in care se confirma ca livrarile de bunuri si}

de servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata;

plata cheltuielilor: faza reprezentand actul final prin care institutia publica

achita obligatiile sale fata de terti.

. Rectificarea bugetara

In cursul exercitiului bugetar, legea bugetara anuala poate fi modificata prin legi rectificative, care se prezinta Parlamentului cel mai tarziu pana la data de noiembrie. Rectificarea bugetului de stat intervine, in principal, ca urmare a schimbarilor intervenite in evolutia indicatorilor macroeconomici, a introducerii unor masuri fiscale, a adaptarii legislatiei la conditiile economiei de piata sau a altor cauze justificate.

Lucrarile privind rectificarea bugetului de stat sunt elaborate de Ministerul Finantelor Publice, iar Guvernul, dupa insusirea proiectului de act normativ, il supune aprobarii Parlamentului.

. Inchiderea executiei bugetare

Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an.

Orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonantata, in cadrul prevederilor bugetare, si neplatita pana la data de 31 decembrie se vor incasa sau se vor plati, dupa caz, in contul bugetului pe anul urmator.

Creditele bugetare neutilizate pana la inchiderea anului sunt anulate de drept. Disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile

publice destinate cofinantarii contributiei financiare a Comunitatii Europene, ramase la finele exercitiului bugetar in conturile structurilor de implementare, se reporteaza in anul urmator. Aceste fonduri se utilizeaza in conditiile prevederilor Legii privind finantele publice si potrivit acordurilor incheiate cu partenerii externi.

In cazul bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale echilibrate prin subventii de la bugetul de stat, sub forma transferurilor consolidabile, excedentele rezultate din executia acestora se regularizeaza la sfarsitul exercitiului bugetar cu bugetul de stat, in limita subventiilor primite.

Prevederile legilor bugetare anuale si ale celor de rectificare actioneaza

numai pentru anul bugetar respectiv.

Excedentul/deficitul bugetar

Excedentul sau deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurarilor sociale de stat si al bugetelor fondurilor speciale se stabileste ca diferenta intre veniturile incasate si platile efectuate pana la incheierea exercitiului bugetar.

Cu excedentele definitive rezultate dupa incheierea exercitiului bugetar si cu alte surse prevazute de lege se diminueaza deficitele din anii precedenti, respectiv si datoria publica in situatia bugetului de stat.

Contul general anual de executie

Pe baza situatiilor financiare, a conturilor privind executia de casa a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetelor fondurilor speciale, prezentate de ordonatorii principali de credite si de alte institutii si in urma verificarii si analizarii acestora, Ministerul Finantelor Publice elaboreaza contul general anual de executie a bugetului de stat si, respectiv, contul de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat, care au ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale si bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele la acestea, pe care le prezinta Guvernului.

Ordonatorii principali de credite au obligatia sa intocmeasca si sa anexeze la situatiile financiare anuale rapoarte de performanta, in care sa prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate si cele obtinute, indicatorii si costurile asociate, precum si situatii privind angajamentele legale.

Contul general anual de executie a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale se intocmesc in structura bugetelor aprobate si au ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora.

Guvernul analizeaza si prezinta spre adoptare Parlamentului contul general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si

celelalte conturi anuale de executie, pana la data de 1 iulie a anului urmator celui de executie.

Contul general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si celelalte conturi anuale de executie se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catre Curtea de Conturi.

Contul general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si celelalte conturi anuale de executie se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catre Curtea de Conturi.

Conturile anuale de executie a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde:

a) la venituri: prevederi bugetare initiale; prevederi bugetare definitive;

incasari realizate;

b) la cheltuieli: credite bugetare initiale; credite bugetare definitive; plati efectuate.

Contul general anual de executie

Rezultatele fiecarui exercitiu bugetar se aproba prin:

a) legea privind contul general anual de executie a bugetului de stat;

b) legea privind contul general anual de executie a bugetului asigurarilor sociale

de stat.

Pe baza situatiilor financiare prezentate de ordonatorii principali de credite, a

conturilor privind executia de casa a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de

stat si a bugetelor fondurilor speciale, prezentate de organele care, potrivit legii, au aceasta sarcina, si in urma verificarii si analizarii acestora, Ministerul Finantelor Publice

elaboreaza contul general anual de executie a bugetului de stat si, respectiv, contul de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat, care au ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale si bugetele ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele la acestea, pe care le prezinta Guvernului.

Ordonatorii principali de credite au obligatia sa intocmeasca si sa anexeze la situatiile financiare anuale rapoarte anuale de performanta, in care sa prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate si cele obtinute, indicatorii si costurile asociate, precum si situatii privind angajamentele legale.

Contul general anual de executie a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale se intocmesc in structura bugetelor aprobate si au ca anexe conturile anuale de executie a bugetelor ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora.

Guvernul analizeaza si prezinta spre aprobare Parlamentului contul general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si celelalte conturi anuale de executie, pana la data de 1 iulie a anului urmator celui de executie.

Contul general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si celelalte conturi anuale de executie se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catre Curtea de Conturi.

Structura conturilor anuale de executie a bugetului

Conturile anuale de executie a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde:

a) la venituri: prevederi bugetare initiale: prevederi bugetare definitive;

incasari realizate;

b) la cheltuieli: credite bugetare initiale; credite bugetare definitive; plati efectuate.

Contul general de executie a datoriei publice

Ministerul Finantelor Publice intocmeste anual contul general al datoriei publice a statului. Contul general al datoriei publice a statului va fi anexat la contul general anual de executie a bugetului de stat, ce se depune la Parlament.

Contul general al datoriei publice a statului cuprinde conturile datoriei publice interne si datoriei publice externe directe a statului si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si pentru credite externe primite de catre alte persoane juridice.

Ministerul Finantelor Publice intocmeste anual contul general al datoriei publice a statului. Contul general al datoriei publice a statului va fi anexat la contul general anual de executie a bugetului de stat, ce se depune la Parlament, potrivit prevederilor prezentei legi.

Contul general al datoriei publice a statului cuprinde conturile datoriei publice interne si datoriei publice externe directe a statului si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si pentru credite externe primite de catre alte persoane juridice.

. Incheierea si aprobarea contului de executie bugetara

Contul de executie bugetara cuprinde toate operatiunile de incasare a veniturilor si efectuare a cheltuielilor, precum si determinarea soldului cu care se incheie anul bugetar: execedent sau deficit.

Contul de executie bugetara, impreuna cu proiectul de buget pentru anul urmator, sunt prezentate de catre Guvern Parlamentului pentu dezbatere si aprobare.

Principii ale incheierii executiei bugetare

Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an.

Orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata si ordonantata, in

cadrul prevederilor bugetare, si neplatita pana la data de 31 decembrie se vor incasa

sau se vor plati, dupa caz, in contul bugetului pe anul urmator.

Creditele bugetare neutilizate pana la inchiderea anului sunt anulate de drept.

Disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile

publice  destinate cofinantarii contributiei financiare a Comunitatii Europene,

ramase la finele exercitiului bugetar in conturile structurilor de implementare, se

reporteaza in anul urmator.

Fondurile se utilizeaza in conditiile prevederilor legii si potrivit acordurilor

incheiate cu partenerii externi.

In cazul bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale

echilibrate prin subventii de la bugetul de stat, sub forma transferurilor

consolidabile, excedentele rezultate din executia acestora se regularizeaza la

sfarsitul exercitiului bugetar cu bugetul de stat, in limita subventiilor primite.

Prevederile legilor bugetare anuale si ale celor de rectificare actioneaza

numai pentru anul bugetar respectiv.

Contul bugetar

In functie de organismul care il efectueaza, controlul indeplinirii prevederilor

inscrise in proiectul de buget aprobat poate fi:

. Politic - exercitat de catre Parlament;

. Jurisdictional - realizat de Curtea de Conturi;

. Administrativ - exercitat de organele interne de control ale institutiilor

statului. Corpul de inspectori efectueaza un control administrativ a posteriori

pentru a verifica regularitatea operatiilor si calitatea gestiunii.

Corespunzator perioadei in care se efectueaza controlul, comparativ cu

derularea operatiunilor verificate, acesta poate fi:

a) Control preventiv - cand are loc inaintea operatiunilor de incasare a

veniturilor si de efectuare a cheltuielilor;

b) Controlul concomitent - se limiteaza la controlul legalitatii platilor;

c) Controlul ulterior - are loc dupa efectuarea operatiunilor, cand,

considerandu-se incalcarea legalitatii, se aplica masuri de recuperare a prejudiciilor

aduse statului.