PRELUARILE OSTILE DE FIRME

1. Atacul in preluarile ostile de firme

Firma vizata, tinta (engl. target, fr. cible, proie, engl. maiden)

De regula, firma tinta este o companie care este subevaluata la bursa, cu active de mare valoare, dar insuficient exploatate.

alte motive: detinere a unei cote de piata importante intr-un anumit domeniu sau intr-o anumita regiune, dimensiune importanta s.a.

Raiderul

poate sa urmareasca o eficientizare reala a activitatii firmei in cauza, separat sau in combinatie cu compania pe care o detine

urmareste doar cumpararea firmei pentru a o vinde ulterior pe bucati  (engl. asset stripers) sau includerea firmei tinta intr-un joc bursier care ar duce la cresterea pe termen scurt, a pretului actiunilor.

Exemple:

considerente ideologice

Atacul

este adesea spectaculoas si neasteptat

minutios pregatit

lansarea sa se va face cu precadere in momentul cel mai neasteptat: la sfarsit de saptamana (week-end), in timpul vacantelor, inaintea sarbatorilor, imediat dupa anuntarea unor rezultate slabe sau a altor probleme ale firmei tintei, elementul surpriza fiind adeseori decisiv.

fazele initiale ale atacului se pot initia diverse strategii.

"raidul din zori" (engl. dawn raid), care reprezinta o ofensiva masiva de cumparare la primele ore de tranzactionare la bursa inainte ca cineva sa-si dea seama ce se intampla

Raiderul poate apela la actiunea concertata (engl. concert party) utilizand parkingului de actiuni (engl. stocks parking), prin care se intarzie declararea identitatii acestuia, cumpararile de titluri fiind efectuate in acest caz, in contul altor persoane.

2. lansarea efectiva a atacului (emiterea ofertei de preluare).

raiderul care lanseaza OPC nesolicitata este obligat sa faca o notificare firmei tinta.

Cand echipa de conducere a firmei tinta primeste aceasta notificare, este obligata sa informeze imediat actionarii, printr-un comunicat de presa, iar ulterior sa trimita fiecarui actionar o copie dupa notificatie si o scrisoare explicativa.

Raiderul, la randul sau, va trimite o oferta prin posta fiecarui actionar al firmei pe care intentioneaza sa o cumpere.

"lovitura preventiva" (engl. pre-emptive strike)

Oferta de mica valoare (engl. low ball offer) in speranta obtinerii controlului asupra tintei la un pret mai mic decat valoarea sa reala.

revizuirea planificata (engl. planned revision) unde ofertantul incepe cu un pret mic dar este pregatit pentru oferte de valoare mai mare.

2.3. Strategia ofertei in doua trepte (engl. two-tier offer) -

2.4. oferta in doua miscari (engl. two-step tender),

"Saturday Night Special"- "noaptea speciala de sambata".

"imbratisarea ursului" (engl. Bear Hug)

Cronologic

1956 primul raid - T. Boone Pickers - Mesa Petroleum

in 1968, firma Hugoton,

apogeul in anii '80

inceputul anilor '80 a dus la aparitia unui nou tip de antreprenor individual, asa numitii  raideri individuali:

T.Boone Pickers, "teroarea industriei petroliere"

Carl Icahn "capitan de zbor"

Sir James Goldsmith amator de "vanat" de talie mare

Saul Steinberg, asediatorul celor de la Walt Disney Productions

Ronald Perelman, cel care a preluat firma Revlon.

categoria imediat urmatoare (raiderii mijlocii)

o  Irwin Jacobs numit "Irv lichidatorul"

o  Ivan Boesky, supranumit si 'Ivan cel Groaznic'

o  Sam Heyman care si-a incercat sansa asupra lui Union Carbid;

o  proprietari ai bancilor de investitii - Joe Perella si Bruce Wasserstein din Boston;

o  Sir Gordon White, conducatorul grupului Hanson Trust;

o  Steve Friedman si Peter Sachs de la Goldman Sachs;

o  fratii canadieni Belzberg-Hyman, William si Sam, sau "raidul in familie";

o  Jerome Jerome Kohlberg, Henry Kravis si George Roberts, partenerii cunoscutei firme Kohlberg, Kravis, Roberts & Co.,

o  rivalii firmei KKR - firma Forstmann Little. 

In domeniul mass-media se remarcau Ted Turner pentru audiovizual, David Murdock si Robert Maxwell pentru presa si editura.

raiderii de talie usoara: protejatii bancii Drexell Burnham Lambert (Nelson Peltz, Harold Simmons, Victor Postner, Jeffrey Steiner), Natalie Koether

Obligatiunile "murdare" - Junk bond-urile - titlurile care au revolutionat piata controlului corporatist

"ingeri cazatori" (engl. fallen angels)

Drexel Burnham Lambert prin promotorul acestora Michael Milken

"Obligatiunile murdare" erau garantate cu activele si fluxul de numerar (cash-flow) al firmei tinta la care se adaugau sumele avansate de initiator la realizarea finantarii, in calitate de fonduri proprii

decembrie 1984, cand T. Boone Pickens a atacat compania Gulf Petroleum

mare diversitate de junk bonds

o  obligatini cu dobanda fixa

o  obligatiuni cu cupon zero (engl. zero coupon bond).

partea finantata prin emisiune poate ajunge la 40% din valoarea tranzactiei

Achizitiile pe datorie (engl. Leverage Buy Out)

adevarata industrie

puternic efect de levier, caruia ii corespunde si o componenta majora de risc, datorata in special modului de finantare

motive au stat la baza dezvoltarii acestui gen de tranzactii

o  esecul prezumptiei anilor '60 conform careia un management eficient poate, prin aptitudinile sale, sa creeze valoare chiar si intr-un grup foarte diversificat,

o  dificultatile financiare care au intervenit, in cazul unor achizitii finantate prin datorie sau slaba performanta a unor firme cumparate anterior

o  disponibilitatea finantarii

o  interesele aflate in joc

o  aparitia teorie de agent,

Parintele LBO Jerome Kohlberg Jr., care a pus bazele firmei Kohlberg Kravis Robert & Co.

Derularea unei tranzactii LBO - etape.

1. organizarea preluarii.

initiatorul contacteaza un grup de investitori, al caror capitaluri ar trebui sa fie indeajuns de mari incat sa asigure atragerea de resurse financiare suplimentare care sa asigure succesul operatiunii.

2. finantarea

Capitalul propriu reprezinta 10-30% din finantarea totala si poate consta in sume cash, actiuni comune si actiuni preferentiale

o  "actiuni dulci" (engl. sweet equity) prin care se acorda conditii privilegiate unor participanti.

Datoria principala (senior debt sau emisiunea de obligatiuni senioare) - 50-80% din totalul finantarii

consta dintr-un credit sindicalizat acordat firmei cumparatoare de catre un consortiu bancar, cu o scadenta mai mica, de regula, de 5-7 ani.

Datoria subordonata (junior debt sau emisiunea de obligatiuni junioare)

Creditele au o perioada mai lunga decat cele anterioare.

3. valorificarea investitiei

- fie vanzarea firmei 'pe bucati' (engl. bust-up)

-'punerea pe picioare' (engl. build-up)

Drexel Burnham Lambert

Banca a fost creata in 1973, prin fuziunea bancii Burnham & Co. (banca infiintata in 1935) cu firma Drexel Firestone, la care s-a adaugat in 1975, firma de cercetare Lambert Brussels Witter

ideea revolutionara a folosirii junk-bond-urilor in preluarile de firme si pe un redutabil know-how in analiza calitatii firmelor candidate la emiterea unor astfel de titluri.

Michael Milken

In 1982, Drexel realizeaza primele LBO pe baza de obligatiuni murdare.

La inceputul anului 1985, Drexel a simplificat si mai mult procesul: declara in scris ca este increzatoare in capacitatea achizitorului de a obtine capitalul necesar ofertei publice de cumparare iar pe baza acesteia puteau fi obtinute fondurile

Drexel aparea in 1986, pentru prima data, ca firma cu cele mai mari profituri de pe Wall Street.

'Air Fund'

intentia lui Milken - oricine sa poata cumpara pe oricine si in orice moment daca avea in spate banca Drexel.

pierde puterea de piata in 1987, odata cu condamnarea lui Milken si a colaboratorilor lui