Operatiuni cu clientela desfasurate de Bancile Centrale

Operatiuni cu clientela desfasurate de Bancile Centrale

In ansamblul activitatilor desfasurate de o banca,operatiunile cu clientela detin ponderea cea mai insemnata. Ele se impart in 2 mari categorii:

Operatiuni de fructificare a resurselor ;

Operatiuni de mobilizare(atragere) a resurselor.

La randul lor acestea se impart in :

a) operatiuni de creditare a clientelei in afaceri nefinanciare;

b) operatiuni financiare.

a) Imbraca mai multe forme in functie de natura solicitarilor, de scadenta operatiunilor, astfel avem:

a1) finantarea creantelor comerciale ale agentilor economici.

Scontarea efectelor comerciale: este operatiunea prin care detinatorul unui titlu de valoare ( bilet la ordin sau trata), obtine de la banca inainte de scadenta contravaloarea titlului respective diminuata cu o suma numita AGIO.

AGIO este format dintr-un scont + commission. Scontul reprezinta dobanda aferenta acestei operatiuni si depinde de valoarea nominala a titlului, de numarul de zile ramase pana la scadenta titlului si de taxa perceputa de banca.

Operatiunea de sconatare aduce avantaje atat bancii cat si beneficiarului finantarii. Astfel, banca plaseaza in mod efficient o parte din resursele sale asteptand ca la scadenta titlului sa incaseze valorea nominala iar clientul beneficiaza de lichiditatile necesare desfasurarii activitatii ulterioare.

Factoring : este actiunea prin care un client al bancii numit "aderent" transfera catre banca proprietatea asupra creantelor sale sau facturilor urmand ca banca numita "factor" sa isi assume obligatia de a se ocupa cu incasarea acelor creante la scadenta lor.

!!! Prin contractul incheiat intre adherent si factor, acesta dinurma isi asuma riscul de neplata a sumelor respective.

Factoring-ul ca operatiune de refinantare imbraca 2 forme:

factoring disponibil care presupune finantarea imediata a aderentului in momentul prezentarii creantelor la banca;

factoring indisponibil care presupune ca finantarea urmeaza a se face dupa ce banca reuseste sa recupereze creansele de la platitor.

a2) creditele de trezorerie: reprezinta ansamblul de finantari acordate clientelei pe termen scurt in scopul asigurarii necesarului de fonduri pt activitatea curenta de axploatare a agentilor economici.

Pt a stabili necesarul de lichiditati, clientul trebuie sa intocmeasca un plan de trezorerie bazat pe bugetul de venituri si cheltuieli, pe bilantul contabil si pe planul de activitatea din perioada urmatoare.

Clientii care solicita astfel de finantari trebuie sa garanteze creditul fie cu activele fixe detinute in proprietate, fie prin instituirea unui gaj pe conturile deschise la banca respectiva. Creditele de trezorerie iau nastere ca urmare a necesitatii acoperirii golului de lichiditati generat de decalajul existent intre momentul livrarii marfurilor sau prestarii serviciilor si incasarea efectiva a creantelor.

a3) creditele pentru export: sunt finantari acordate agentilor economici care isi comercializeaza in afara tarii.

a4) creditele pt echipamente: sunt sume acordate pe termen mediu sau lung agentilor economici in scopul finantarii investitiilor productive pt cumpararea de utilaje sau de alte imobilizari corporale sau necorporale necesare activitatii agentilor economici.

a5) creditele imobiliare: sunt credite care au scadente mai indepartate si sunt destinate achizitiei amenajarii sau reparatiei unor bunuri imobiliare cu destinatia de locuinta. In categoria beneficiarilor acestui tip de credit sunt inclusi atat investitorii ( cei care achizitioneaza direct imobilele) cat si promotorii imobiliari care sunt personae juridice specializate in constructia sau amenajarea locuintelor.

a6) creditul consortial: presupune participarea mai multor societati bancare care se asociaza in scopul finantarii unui client. Sunt credite de valori foarte mari care presupun impartirea intre banci a sumelor finantate a dobanzilor aferente dar si a riscurilor asociate.

Finantarea se desfasoara astfel: una dintre banci care poarta denumirea de "sef de fila" se ocupa de colectarea sumelor de la celelalte banci participante si de transferal ulterior al acestora catre beneficiar. De asemenea, rambursarea ratelor scadente si a dobanzii aferente se realizeaza prinintermediul bancii "sef de fila" urmand ca aceasta sa repartizeze ulterior celorlalte banci fondurile respective tinand cont de participarea fiecareia.

Nici una din bancile participante cu exceptia bancii "sef de fila", nu desfasoara relatii directe cu clientul beneficiar-

b) Clientela financiara reprezinta o gama larga de societati nebancare al caror obiect principal de activitate este reprezentat de intermedierea financiara ( societati de leasing, firme de asigurari, societati de valori mobiliare, fonduri de pensii). Relatiile de creditare cu aceste institutii cuprind multe particularitati legate de acordarea si rambursarea fondurilor de constituire a garantiilor sau de regimul dobanzii.

2) Obiectul principal de activitate al oricarei societati bancare este atragerea de fonduri de la persoane fizice sau juridice sub forma unor depozite ori a unor instrumente negociabile ce urmeaza a fi platite la vedere sau la termen.

Sumele depuse de clienti constituie pt banca sursa operatiunilor de decontare sau de creditare si trebuie sa se incadreze intr-o strategie menita sa asigure punerea la dispozitia clientilor in orice moment sau la termenele convenite in contractile de deposit a sumelor respective.

Evidentierea depozitelor si disponibilitatilor atrase sub diverse forme de la clientela se realizeaza prin intermediul conturilor.

Contul este un instrument bancar caracterizat prin mai multe elemente:

d.p.d.v. contabil el reflecta datoriile sau creantele ce izvorasc din relatiile client- banca

d.p.d.v. juridic, contul reprezinta un contract incheiat intre cele 2 parti ( banca si client) in care sunt prevazute procedee de stingere a debitelor reciproce.

Contul bancar este o expresie a comertului cu bani efectuat de banca. Astfel, soldul creditului reflecta dispozitivul clientului ce echivaleaza cu o creanta asupra bancii in timp ce soldul debitor exprima datoria fata de institutia bancara ce echivaleaza cu un imprumut.

Indiferent de natura soldului unui cont, functionarea sa presupune plata unor dobanzi. Contul este instrumentul prin care clientul bancii isi rezolva problemele legate de catre platile catre furnizor sau dela incasarile de la clienti.

d.p.d.v. al naturii operatiunilor de atragere a resurselor distingem:

disponibilitati in cont

constituirea de depozite: la randul lor, depozitele sunt de 3 feluri: la vedere, care au o scadenta de cel mult 1 zi lucratoare; depozitele la termen care au scadenta la un termen fix situat la mai mult de 1 zi lucratoare fata de data depunerii;depozite colaterale, sunt sume depuse in conturi in vederea garantarii unor obligatii contractuale ulterioare ale clientilor cum ar fi: deschiderea de acreditive, emiterea de scrisori de garantie, emiterea anumitor categorii de carduri etc.

III.     Operatiunile cu titluri ale societatilor bancare

Pot fi reflectate pe ambele parti ale bilantului bancar. Astfel, ele pot servi drept support pt procurarea de fonduri , fie pt efectuarea de plasamente.

Titlurile de valoare reprezinta inscrisuri care atesta un drept de proprietate sau de creanta. Ele se clasifica dupa mai multe criterii:

In functie de natura lor intalnim:

a) valori mobiliare ( actiuni, obligatiuni);

b) titluri de stat sub forma certificatelor de trezorerie a obligatiunilor de stat sau a bunurilor de tezaur.

c) titluri de creanta negociabila;

d) titluri ale pietei interbancare;

e) alte titluri negociabile.

In functie de veniturile aduse proprietarului avem:

a) titluri cu venit fix;

b) titluri cu venit variabil.

In functie de intentia pe care o are banca la momentul cumpararii:

a) titluri de tranzactie;

b) titluri de plasament;

c) titluri de investitie.

1) a) Valori mobiliare: imbraca 2 forme importante: actiuni si obligatiuni. Actiunile sunt valori care dau dreptul posesorului asupra unei parti din capitalul social al unei societati.

Ele genereaza venituri variabile in functie de cotatia bursiera a firmei emitente. Obligatiunile sunt titluri emise pe termen lung ce atesta creanta detinatorului lor asupra emitentului. Ele aduc de regula, venituri fixe sub forma unor dobanzi platibile periodic de catre emitent. Pt a face atractiva emisiunea acestor titluri, imprumutatul poate oferi niste facilitati investitorilor. Asfel, pretul de emisiune al obligatiunilor poate fi inferior valorii nominale iar pretul de rascumparare poate fi superior valorii nominale inscrise pe titlu.

In acest fel, potentialii cumparatori devin interesati de achizitia titlurilor respective tinand cont si de faptul ca, dobanzile cuvenite se calculeaza in raport cu valoarea nominala a titlurilor si nu cu pretul de emisiune al acestora.