Natura juridica a bugetului statului

Natura juridica a bugetului statului

In legatura cu natura juridica a bugetului public s-au formulat mai multe teorii.

1. Conform unei prime teorii, bugetul public este un act administrativ, deoarece atat veniturile cat si cheltuielile bugetare sunt considerate doar evaluari de ordin financiar pe care le realizeaza - in fapt - agentii administrativi. Dupa aceasta teorie, bugetul de stat este un act-conditie pus la dispozitia agentilor administrativi de catre legiuitor pentru ca - prin intermediul lui - sa se poata realiza actele juridice prin care se obtin creante de la si in favoarea tezaurului public si prin care urmeaza a se efectua plata acestor creante.

2. Conform unei alte teorii, bugetul public este un plan financiar si anume principalul plan financiar cu caracter executoriu al statului, sau, altfel spus, principalul plan financiar anual cu caracter operativ al statului.

3. Conform unei teorii diferite, bugetul public este o lege propriu-zisa, un act normativ elaborat si emis de catre puterea legislativa a statului. O varianta putin diferita a acestei teorii, considera bugetul un act de planificare financiara care - dupa ce a fost adoptat de catre puterea legislativa, printr-o lege emisa in acest scop - dobandeste natura juridica specifica de lege.

4. Conform celei de-a patra opinii, bugetul public este atat o lege, cat si un act administrativ. Partea bugetul privind veniturile este o lege deoarece este creatoare de dispozitii generale, iar partea privind cheltuielile publice este un act administrativ, dand nastere, prin acte individuale si concrete a unor efecte juridice.

5. Conform unei alte teorii, bugetul public este un program ce imbraca forma unui act normativ, care ii confera forta juridica necesara punerii in aplicare

6. Conform unei alte teorii, care are in vedere toate aspectele evidentiate de celelalte, bugetul public este principalul plan (document) financiar al statului, care cuprinde indicatorii financiari privind modul de realizare a veniturilor publice si de efectuare a cheltuielilor publice centralizate, respectiv infaptuite de stat. Dar, din moment ce acest plan dobandeste anumite trasaturi specifice normelor juridice, pentru ca el este intotdeauna adoptat de catre puterea legislativa (printr-o lege emisa special in acest scop), in final, natura sa juridica este fie aceea de lege, fie cel putin aceea a unui document public care a capatat forta juridica a unei legi. Aceasta rezulta, in principal, din faptul ca - odata adoptat de puterea legislativa din stat - bugetul devine obligatoriu, el capatand forta specifica a oricarei norme de drept si, in consecinta, el trebuie realizat si infaptuit ca atare.