Mecanismul pietei de capital

Rolul fundamental al unui sistem financiar este acela de a asigura alocarea eficienta a resurselor financiare.O trasatura specifica a pietei de capital reprezinta raportul dintre cererea si oferta de capital.

Cererea de capital este determinata de o serie de factori dintre care se deosebesc:

v    Cererea structurala,determinata de nevoile permanente de finantare a principalelor ramuri economice.Desi aceasta cerere este in continua crestere,ea nu prezinta variatii spectaculoase de la o perioada la alta.

v    Cererea  determinata de factori conjuncturali este elementul ce contribuie in cea mai mare masura la sporirea accentuata a cererii.

Oferta de capital este determinata in principal de:

capitalurile disponibile temporar ale societatilor comerciale

resursele financiare disponibile la un moment dat la nivelul institutiilor de    finantare

disponibilitatile banesti ale populatiei

Raportul dintre cerere si oferta se repercuteaza asupra costului capitalului, nivelului dividendelor si dobanzilor prin intermediul carora se fructifica capitalurile investite.

Cererea si oferta sunt doua marimi determinate si aflate in stransa corelatie cu notiunea de risc. In functie de conditiile existente pe piata la un moment dat, riscul poate fi clasificat astfel:

Riscul inflationist, riscul ca moneda sa-si piarda valoarea de cumparare in timp ce preturile cresc

Riscul afacerii cuantifica incertitudinea privind cererea pentru serviciile sau produsele pe care le ofera o societate

Riscul optional apare in momentul in care este necesara alegerea unei valori mobiliare dintre mai multe existente

Riscul momentului  riscul de a suferi pierderi ale castigului prin cumparari sau vanzari de valori mobiliare intr-un moment prost ales

Riscul pietei este legat de incertitudinea viitoarelor preturi datorita schimbarii atitudinii investitorilor

Riscul creditului se refera la posibilitatea ca o societate sa nu poata plati dobanda sau capitalul investit in momentul in care valoarea mobiliara a ajuns la scadenta

Riscul solvabilitatii se refera la modificarile nefavorabile survenite in legatura cu valorile mobiliare cumparate initial

Riscul lichiditatii se refera la viteza cu care o valoare mobiliara poate fi cumparata sau vanduta

Riscul schimbarii cadrului legislativ provine din posibilitatea aparitiei modificarilor cadrului legislativ,care pot afecta pretul valorilor mobiliare.

1. Valori mobiliare

Nu exista nici o jurisdictie in lume care defineste precis ceea ce se intelege prin "valori mobiliare".Orice bun material,dotat cu o valoare exprimabila in bani poate fi considerata valoare mobiliara.

Valorile mobiliare sunt considerate instrumente negociabile emise in forma materializata sau evidentiate prin inscrisuri in cont,care confera detinatorilor lor drepturi patrimoniale asupra emitentului,conform legii si conditiilor speciale de emisiune a acestora.Valorile mobiliare pot fi actiuni,obligatiuni si instrumente financiare derivate sau orice alte titluri de credit,incadrate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare in aceasta categorie.

Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creante,care confera titularului,dreptul sau patrimonial,de o anumita marime si asupra unei entitati bine stabilite,precum si posibilitatea de a le transforma oricand in bani,pe o piata secundara de capital.In sens restrans,valorile mobiliare sunt hartii de valoare - actiuni si obligatiuni - emise de o societate comerciala.

Actiunile

Actiunile sunt titluri reprezentative ale unui drept de proprietate asupra unei cote-parti din activul social al emitentului.Actiunile confera detinatorului anumite drepturi de gestiune,drepturi de control asupra gestiunii patrimoniului social,drepturi asupra beneficiilor,de a primi anual cota parte din profitul net sub forma de dividende si la sfarsit,dreptul la o cota parte din activul net existent in cazul in care societatea emitenta este lichidata.

Actiunile reprezinta fractiuni egale ale capitalului social care au o valoare nominala si desemneaza raportul juridic dintre actionar (persoana care detine actiuni) si societate.Astfel, actionarul are dreptul de a participa la AGA,dreptul de a fi informat asupra desfasurarii activitatii societatii,dreptul de vot,dreptul la dividende si nu in ultimul rand dreptul asupra partii cuvenite la lichidarea societatii,iar principala sa obligatie este aceea de a efectua plata varsamintelor datorate.

Actiunile pot sa fie de mai multe feluri, in functie de modul de identificare a proprietarului.Astfel, actiunile pot fi clasificate in:

v    actiuni nominative - au numele proprietarului inscris pe certificat

v    actiuni la purtator - actiunea apartine celui care o detine

v    actiuni materializate - emise in forma materializata pe suport de hartie

v    actiuni dematerializate - presupune non-existenta unui inscris fizic

v    actiuni ordinare sau actiuni comune

v    actiuni preferentiale

v    actiuni de trezorerie - sunt actiunile proprii dobandite de catre societate.

3.Obligatiunile

Obligatiunile(numite si titluri de renta daca sunt emise de catre stat) sunt titluri reprezentate prin dreptul de creanta al proprietarului asupra emitentului.Proprietarul  unei obligatiuni este o persoana care a imprumutat o anumita suma de bani emitentului (Statul, o colectivitate publica,societate nationala sau privata),obligandu-l astfel,pe cel imprumutat,de a-l remunera,prin varsarea periodica a unei sume proportionala cu totalul imprumutului si care se numeste,de obicei,dobanda.Sunt instrumente de credit pe termen lung emise de societati comerciale pe actiuni sau organe ale administratiei publice locale si centrale in scopul finantarii unor obiective de investitii.

Se cunosc mai multe tipuri de obligatiuni emise:

Dupa modul de identificare a proprietarului

obligatiuni la purtator - caz in care obligatiunea apartine posesorului

obligatiuni nominative - au numele proprietarului inscris pe certificat

Dupa forma de emisiune

materializate - emise sub forma materiala,pe hartie

dematerializate - sunt emise prin inscriere in cont,pe suport magnetic

Dupa tipul de venit:

obligatiuni cu dobanda - emise la o valoare nominala,valoare care se returneaza la scadenta,plus o dobanda care se distribuie conform unui program

obligatiuni cu cupon zero - sau cu reducere,emise la un pret de emisiune mai mic decat valoarea nominala care este platita la scadenta

Detinatorii de obligatiuni (obligatarii) crediteaza (imprumuta) societatea pe o perioada de timp determinata,motiv pentru care au dreptul de a cere dobanda promisa si restituirea sumei imprumutata.Obligatarii nu au calitatea de actionari,ci calitatea de creditori ai societatii pentru suma reprezentand valoarea obligatiunilor subscrise si dobanda aferenta.Obligatarii nu au drept de vot in cadrul societatii, insa au dreptul de a se intruni in adunari generale pentru a delibera asupra intereselor lor.In cadrul Adunarilor Generale ale Obligatarilor se numeste un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni,care sa indeplineasca acte de supraveghere si aparare a intereselor lor,se constituie un fond pentru cheltuieli legate de apararea drepturilor detinatorilor,se pronunta asupra emiterii de noi obligatiuni.Emisiunea de obligatiuni trebuie facuta in asa fel incat sa atraga publicul investitor,deoarece obligatiunile concura cu alte tipuri de instrumente de credit pentru banii investitorului.Rata dobanzii trebuie sa fie competitiva prin raport la alte instrumente de credit,dar nu intr-atat de ridicata incat societatea sa nu o poata plati.Emisiunea de obligatiuni aduce o serie de avantaje pentru emitent,dintre acestea cel mai important este ca emitentul emite obligatiunile la o rata constanta a dobanzii,ceea ce in cazul imprumutului bancar acest lucru nu mai este posibil,deoarece bancile nu acorda dobanda fixa la imprumuturile pe perioade lungi.

Comparatie intre actiuni si obligatiuni

Titlurile derivate sunt produse bursiere rezultate din contracte incheiate intre emitent (vanzator) si beneficiar (cumparator) si care dau acestuia din urma drepturi asupra unor active ale emitentului la o anumita scadenta viitoare, in conditiile stabilite prin contract.Spre deosebire de titlurile primare,ele nu se reflecta asupra veniturilor monetare nete ale emitentului,ci asupra unor active diverse,cum ar fi:titluri financiare, valute,marfuri.

Exista doua mari categorii de titluri derivate:contractele viitoare (futures) si optiunile (options).

Contractul "futures" este o intelegere intre doua parti de a vinde,respectiv de a cumpara un anumit activ - marfa,titlu financiar sau instrument monetar - la un pret stabilit prezent,cu executarea contractului la o data viitoare.

Optiunile sunt contracte intre un vanzator (writer) si un cumparator (holder),care dau acestuia din urma dreptul,dar nu si obligatia de a vinde sau de a cumpara un anumit activ,pana la o anumita data viitoare,drept obtinut in schimbul platii catre vanzator a unei prime.