MARI ANSAMBLURI ECONOMICE SI POLITICE

Comentati integrarea macro si mezo   regiunilor ESPON in sistemul commercial mondial

OMC a fost infiintata in 1995, ca rezultat al Rundei de negocieri comerciale multilaterale Uruguay (1986-1994). Este o organizatie internationala care stabileste reguli globale de comert intre statele membre. Nucleul sistemului OMC, cunoscut si ca sistemul de comert multilateral, o reprezinta acordurile OMC care stabilesc regulile de baza ale comertului international ca si angajamentele de deschidere de piete asumate de membrii sai. Aceste acorduri au fost negociate si semnate de toti membrii OMC si adoptate conform procedurilor nationale specifice.

Organizatia este compusa din guverne si entitati politice (de exemplu, Uniunea Europeana) si este condusa de membrii sai, deciziile luandu-se prin consens. Apartenenta la aceasta organizatie implica un echilibru intre drepturi si obligatii. La momentul actual, OMC numara 153 de membri; sunt in curs de desfasurare 29 de negocieri de aderare. Cea mai mare si mai cuprinzatoare entitate din cadrul OMC este Uniunea Europeana, cu cele 27 de state membre. Statele membre UE isi coordoneaza pozitiile la Bruxelles si la Geneva, Comisia Europeana avand sarcina de a reprezenta ansamblul Statelor Membre ale UE in cadrul OMC.

Uniunea Europeana este unul din membrii-cheie ai OMC. Aceasta deoarece UE are o politica comerciala comuna, iar Comisia Europeana negociaza in numele tuturor Statelor Membre. UE este una dintre fortele sustinatoare ale negocierilor comerciale multilaterale din cadrul OMC, Agenda de Dezvoltare Doha (DDA - Doha Development Agenda). DDA are ca obiective atat o continuare a deschiderii pietelor cat si enuntarea unor reguli, toate acestea guvernate de masurile necesare pentru integrarea tarilor in curs de dezvoltare in sistemul comercial mondial, mai ales prin intensificarea asistentei tehnice in vederea formarii de personal. Principalul obiectiv al DDA este de a aseza problematica dezvoltarii in centrul sistemului comercial mondial, astfel incat saracia sa poata fi combatuta.

Tendinta catre sistemul comercial multilateral este determinata de evolutia adincirii proceselor economice internationale, a interdependente lor in productia si circulatia marfurilor, in cadrul diviziunii internationale a muncii, sub incidenta si impactul progresului tehno-stiintific. In aceste conditii, politicile comerciale promovate de diverse state dobindesc forme, dimensiuni si valente noi.

La adoptarea in 1948 a Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT), regulile sale aplicindu-se comertului international cu bunuri. In decursul timpului, textul GATT a fost modificat pentru a include noi prevederi, in special pentru a trata problemele comerciale ale tarilor in curs de dezvoltare. In plus, a fost adoptat un numar de Acorduri conexe care detaliaza citeva din prevederile principale ale GATT. Regulile GATT si Acordurile conexe au fost in continuare revizuite si imbunatatite in timpul mai multor runde de negocieri, cea mai importanta fiind Runda de la Uruguay care a durat din 1986 pina in 1994.

Unul dintre rezultatele Rundei Uruguay a fost crearea Organizatiei Mondiale a Comertului la 1 ianuarie 1995. GATT, sub auspiciile caruia au fost lansate aceste negocieri, a fost inclus in cadrul OMC.

CELE 7 MARI ANSAMBLURI ESPON

In funtie de tabelul prezentat de ESPON,avand in component datele privind numarul de state component,suprafata totala,populatia totala,populatia urbana,PNBsi amisai de CO putem realize o analiza si interpreta cele 7 mari ansambluri.

Dimensiunea marilor ansambluri este redatya atat de nr. de state component cat si de suprafata totala .Pentru ansamblurile cu un nr.de state mare cum ar fi Europa si Asia de Nord care au in component un nr de 44 de state negocierea si rezolvarea problemelor creeaza dificultati ib comparative cu cele care au in component mai putine state ce se desfasoara pe o suprafata totala relativ mare ,exemplificad America de nord cu 3 state component si o suprafata de 16,1%.

Un alt mare ansamblu care din punct de vedere al numarului de state este complex avand 11 state insa se intinde pe o suprafata foarte mica de 8,6%fiind vorba de Pacificul de Vest ,care intampina dificultati deasemenea.

Observand procentajul pe care il are suprafata Agricola in Asia de Sud si de Est este inj fruntea clasamentului ingloband 26,3%in state precum China,India,acestea dezvoltand agricultura prin culturi de orez ,la fel si Europa si Asia de Nord in acestea intalnindu-se state importante precum OLanda care este renumita pentru cresterea animalelor avand un rol important indezvoltatea agriculturii cu o suprafata Agricola mare.

Suprafata este foarte mult influentata si de pozitia geografica a marilor ansambluri prin influentele climatice si resursele de sol.

Suprafata agricola fiind un indicator in ceea ce priveste capacitatea de suficienta agroalimentara.

Urbanismul indica gradul de modernizare,trecerea de la economia rurala la economia industriala.In statele dezvoltate procentul populatiei urbane este in crestere precum Asia de Sud si de Est.

In ceea ce priveste PNB valoarea cea mai mare se inregistreaza in Europa si Asia de Nord fiind de 27,3%si indica gradul de bogatie din totalul bogatiilor la nivel mondial.Bogatiile constau in resursele natural existente.

Activitatile economice si intensitatea acrivitatii omului indica gradul emisiei de CO.Ca exemplu: culturile de orez si resturile animale afecteaza mai mult mediu decat poluarea de fabric si de carburantii automobilelor.

CELE 17 MEZOREGIUNI

Avand urmatoarele informatii privind suprafata totala ,suprafata agricola,populatia totala,populatia urbana,PNB-ul,emisia de COsi numarul de state prezentate de ESPON putem interpreta aceste data facnd o caracterizare a tabelului.

Dupa cum observam Europa de Vest are in componenta sa un numar de 21 de state intrecuta de Europa de Est si Asia de Nord care are 23 de state.

Europa de Vest reprezinta unul dintre polii de dezvoltare economica mondiala.Nucleu al primei revolutii industrial .ea dispune de resurse minerale si energetic limitate dar se impune prin diversitatea tehnologica aici aflandu-se si cele mai multe tehnopoluri de pe glob.

In prezent Europa de Vest se confrunta cu problem legate de largirea spatiului Uniunii Europene si de integrare a noilor state member.

Agricultura Europei de Vest este reglata de politica agrara comuna.

Extinderea urbanismului dincolo de limitele Europei Sudice s-a facut odata cu dezvoltarea civilizatiilor elenistica si romana.La einceputul evului mediu fenomenul urban a cunoscut o stagnare indeosebi in Europa Central Esticca,in secolele XI-XIV,urbanismul a cunoscut un nou avant ,prin dezvoltarea unor orase-state comerciale italienr(Venetia,Genova)sau flamande(Gent,Brugge)prin dezvoltarea unor orase in Germania de Nord -Est(Leipzig,Dresda)in Danemarca(Copenhaga)in Rusia ,in Polonia in statele baltice in Scandinavia.

In 1850, populatia urbana aEuropei reprezinta 30%din total.Cresterea populatiei urbane acunoscut cel mai rapid ritm in Europa Occidentala in a doua jumatate a secolului XIX.

America de Nord dispune de resurse natural foarte generoase de la carbuni si petrol pana la un imens potential hidroenergetic si suprafete forestiere imense.

Mexicul are o economie aflata in plina dezvoltare insa gravata de anumite dificultati cum ar fi :populatia in continua crestere,degradarea terenurilor.pentru anul 200 se apreciaza ca numarul de locuitori a Africii a atins cifra de 721 milioane.Cu exceptia Africii de Sud populatia Africii traieste in state in curs de dezvoltare.De fapt,cele mai multe tari africane sunt subdezvoltate,33 de tari din 53avand un PNB/loc sub500$.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial populatia continentului s-a dublat pe seama scaderii mortalitatii si o natalitate foarte ridicata.Africa reprezinta cel mai redus grad de urbanizare intre continentele Globului deoarece trasaturile urbane s-au manifestat,cu o intarziere ce se datoreste subdezvoltarii.

Evolutia urbanismului African a urmat si urmeaza inca un curs lent:13%in 1960,16%in 1970.In cea mai populate tara Africana Nigeria(125mil de loc1944)populatia urbana nu reprezinta decat un sfert din populatia totala a tarii.Cu exceptia Republicii Africane de Sudcelelalte tari apartin "sudului"in curs de dezvoltare reprezentand96%din suprafata si 94%din populatie.

Este un continent marcat de saracie PNB/loc cumulate pentru toate statele africane este egal cu cel inregistrat de Elvetia in 1992(33700$/loc).

TarileAfricane de Nord se gasesc in spatial geographic mediteraneean,in preajma cailor maritime europene ,in plus beneficiaza si de resurse importante de hidrocarburi.Tarile din Vestul continentului si-au stability puncte comerciale pe litoralul atlantic,unele devenind porturi importante(Casablanca,Dakar,Conakry).

COMENTATI ROLUL TRANSNATIONALELOR IN STRUCTURA SPATIULUI MONDIAL SI IMPLICIT ASUPRA MARILOR ANSAMBLERI POLITICE SI ECONOMICE ALE LUMII.

Sistemul capitalistapus baza aparitiei si dezvoltarii economiei mondiale.Piata mondiala dateaza inca din secolul al XVI-lea,insa ,adevarul salt al vietii economice la nivel mondial a fost rezultatul primei revolutii industruiale din Anglia.

Economia mondiala reprezinta ansamblul format in totalitatea agentilor economici  si a interactiunilor(raporturilor economice)dintre acestea la scara globala.

Dezvoltarea relatiilor comerciale dentre state,a condus la accentuarea interdependentelor la nivel mondial,stimuland decisiv procesul de mondializare a activitatii economice.

Fluxurile comerciale au fost sustinute si stimulate la nivel international reprezentant sursa de dezvoltare a economiilor nationale.Treptat,s-a constatat  serie de dezavantaje in ceea ce priveste costurile.dezvoltarea economiei mondiale in sensul globalizarii, acondus la aparitia pe piata mondiala,a unei noi categorii de agenti economici care si-au indreptat atentia ,tot mai mult ,spre oportunitatea transferarii productiei in strainatate,in scopul diminuarii costurilor generate de operatiunilor de comert exterior.

Economia mondiala a evoluat diferit,in functie de tendintele manifestate la nivel global de-a lungul timpului ,inregistrand o dinamica pronuntata in ultimii douazeci de ani .

Multipolarizarea economiei mondiale ,manifestata prin concentrarea puterii economice si politice de pe mapamond, in jurul triadei SUA,UE si Japonia .Este posibil ca dezvoltare accentuata a Chinei din ultimii ani,sa modifice raportul  de forte la nivel mondial in perioada urmatoare.

In ultimii 10 ani,economia mondiala a fost puternic zdrucinata de amploarea pe care au luat-o actele de terorism ,ca urmare a amplificarii problemelor sociale,economice si politice regionale.

Economia nationala reprezinta component de baza a economiei mondiale.Economiile nationale sunt rezultatul interactiunilor dintre agentii economici rezidenti pe teritoriul unui stat national.

La nivel mondial,se remarca un process continu de formare si restructurare a economiilor.

Global,toate economiile nationale ,indifferent de gradul lor de dezvoltare,sunt implicate in procesul ireversibil al globalizarii.

Societatile transnationale reprezinta principal forta care actioneaza in sensul internationalizarii si globalizarii vietii economice.In present ,societatile transnationale au depasit ca forta economica statele natiune ,un numar mai mic de 50 de corporatii,controlan peste 40 % din exporturile mondiale ,pe cand vanzarile filialelor au deposit de mult volumul inregistrat de catre comertul exterior.Societatile transnationalereprezinta entitati economice care si-au extins activitatile economic-financiare dincolo de granitele tarii de origine.

COMPARATI STRUCTURILE LINGVISTICE SI CONFESIONALE ALE GLOBULUI CU MACRO SI MEZO REGIUNILE ESPON

Structura etnoligvistica a populatiei

Adoptam acest mod de tratare,pentru simplificarea ,cu toate ca nu exista o identitate intre structura etnica si structura lingvistica a populatiei,desi comunitatea de limba,reprezinta de multe ori elemental de baza al identitatii nationale.

Suprapunerea perfecta intre etnie,limba si tip rasial nu exista decat cu totul extraordinary,la nivel local in cazul unor grupuri mici,isolate indeosebi in padurile ecuatoriale

Exista o serie de etnii in curs de formare in cadrul carora se vorbesc mai multe limbi,elementele de organizare familial-sociala traditional,pe mari familii si triburi permitand pastrarea unei mari fragmentary lingvistice,in special in randul locuitorilor Africii Subsahariene,ai Noii Guinee,al austriecilor,melanezienilor,indonezienilor,tibeto-birmanilor si amerindienilor

Exista si unele popoare in curs de formare sau rezultand dintr-o puternica expansiune teritoriala recenta,care vorbesc aceeasi limba sau variante apropiate de aceleasi limbi,intre care nu au aparut diferentieri importante de ex:englezii,scotienii,anglo-americanii,anglo-canadienii,anglo-australienii,anglo-neozeelandezii,anglo-sudafricanii vorbesc cu totii variante foarte apropiate ale limbii engleze.

Caracteristica este si situatia in care numerosi locuitori ai planetei vorbesc,pe langa limba materna,si una sau mai multe limbi,assimilate prin educatie,contact social,devenind astfel bilingvi sau plurilingvi.

In Africa Subsahariana multi locuitori sunt chiar trilingvi,vorbind limba maternal,o limba Africana de circulatie interetnica si limba oficiala a statului.

Limba unei natiuni in expansiune s-a impus uneori sip e calea religiei,asa cum s-a intamplat cu limba araba,care s-a impus ca limba a Coranului,in Africa de Nord,chiar daca aceasta expansiune confessional lingvistica nu a putut duce la extinctia totala l limbilor berbere din Magreb sau a limbii copte din Egipt.

Structura etnolingvistica a populatiei actuale aGlobului s-aconturat in urma procesului istoric,de foarte multe ori deosebit de complicat,de etnogeneza.

Stabilirea unei clasificari etno-lingvistice a populatiei Globului este extreme de dificila,data find variabilitatea opiniilor si metodelor de clasificare.Cea mai pertinent modalitate de grupare a celor cateva mii de comunitati etnu-lingvistice de pe Glob pare a fi aceea care tine cont de vechimea formarii acestora,dar si de distributia spatial actual.

Structura confesionala a populatiei.

Interesul geografiei pentru religie poate sa para surprinzator.Adeziunea la o credinta religioasa este o optiune individuala dar ceea ce intereseaza geograful este modul in care religia creeaza legaturi sociale inscriseintr-un teritoriu pe care-l personalizeaza.

Sub aspectul autoidentificarii indivizilor intr-o serie de tari si regiuni nu exista o apartenenta transata la o anumita religie.

In evolutia fenomenului religios,pot fi deosebite 4 momente cruciale:preistoria,revolutia neolitica,antichitatea clasica si perioada dominatiei occidentale,fiecare fiind dominate de unul sau mai multe sisteme religioase:monoteismul,henotismul,dualismul,politeismul,ateismul,animismul.

Din punct de vedere practice,principal dificultate consta in faptul ca unele state,chiar foarte evaluate(SUA,Franta)nu recenzeaza apartenenta confesionala.

Religia,de regula,se consolideaza atunci cand este oprimata :ex. Cazul RP Chineza,al R P D Coreene,Vietnamului,Cubei.

EXPUNETI CONSECINTELE ORGANIZARII LUMII DE    CATRE CEI 2 POLI DE PUTERE(SUA,URSS)INTRE ANII 1945-1991.

Sovieticii au lansat moda cincinalelor.In Uniunea Sovietica.bolsevicii au infiintat Gosplanul(Comisia de Stat a Planificarii inca din timpul lui Lenin.

Dupa al doilea razboi mondial,copiind modelul sovietic,statele est-europene comuniste au aplicat in economie cincinalele.Potrivit propagandei comuniste,scopul planurilor economice era "sa ridice nivelul de trai si cultura maselor".

Organizarea economiei pe baze rationale,centralizate,este o preocupare a mintii omului modern.in secolele XVII-XIX iacobinii si socialistii au teoretizat planificarea economiei,dar primele masuri le-au aplicat bolsevicii.Lenin considera socialismul de neconceput fara o organizare de stat planificata,care sa supuna zeci de milioane de oameni respectarii srictisme a unei norme unice in opera de productie si de repartitie a produselor.Potrivit aceleeasi teorii ,planificatorii isi atingeau telurile prin entuziasmul in munca.Institutia care urma sa duca ecobnomia sovietica pe cele mai inalte culmi ale progresului era Gosplan(Comisia de Stat a planificarii).Stalin "genialul discipol si continuator a lui Lenin"in fruntea Sovietelor,a intetit ritmul industrializarii,declansand in istoria sovietica "Marea cotitura".

Din 1931liderul de la Kremlin le-a impus "supusilor"un ritm draconic de crestere economica.Imediat dupa razboi,in tarile satelit ale URSS,liderii comunisti au aplicat teoria sovietica a planificarii economice,lansand cincinalurile,cu ajutorul si supraveghere de la moscova.Se construia socialismul prin dezvoltarea fortelor producatoare,eliminarea elementelor capitaliste si colectivizarea agriculturii.Potrivit propagandei ,planurile economice urmau sa ridice nivelul de trai si cultura maselor.In Estul Europeicei mai grabiti sa declanseze cincinalele eu fost cehi-slovacii si bulgarii(1949).In aceasta perioada ,Romania a adoptat doua planuri de stat anuale de asazisa tranzitie,planul cincinal fiind lansat abia in 1951.Dintre statele comuniste,doar polonezii au lungit la sase ani durata planului de productie.

In Romania ,prin decretul din 18 iulie 1948 s-a infiintat Comisia de stat a Planificarii (CSP),organism similar Gosplanului sovietic.Noua institutie oferea guvernului rapoarte asupra situatiei economice generale a Romanie si elabora planificarea acesteia.

Din 1949 s-au inaugurat primele scoli si cursuri tehnice care au produs cei dintai absolventi pentru primul plan cincinal (1951-1955).Din 9 martie 1949,pentru coordonarea si angajarea muncitorilor din intreprinderi si fabric se infiintase Oficiul Fortei de Munca.

Pentru sporirea productiei si promovarea spiritului stahanovist,organizatiile de partid si sindicatele organizau periodic  intreceri socialiste intre intreprinderi.Pentru muncitorii fruntasi in productie partidul asigura locuinte noi.Aparusera in 1948 primele blocuri muncitoresti.In privinta motivatiilor si modul de constructie a blocului communist,parerile secialistilor sunt impartite.Unii acuza lacomia lui Stalin de a detine o larga zona de influenta.Altii ii scuza reactia,considerand ca nu a facut decat sa se apere de ofensiva SUA.Dincolo de opinii,lagarul socialist a devenit realitate.

Tocmai dintr-o astfel de panda permanenta intre SUA si URSS a cazut peste Europa 'cortina de fier",facand posibila continuarea conflagratiei sub forma unu razboi rece.

La intalnirea celor 9 state comuniste care au pus bazele Cominformului,reprezentantul URSS,a trasat ,in viziunea MOscovei,liniile directoare ale politicii international.Raportul sau constata"impartirea"lumii in lagarul imperialist sic el socialist.In primul erau incluse Franta,Anglia,SUA si invinsele in urma razboilui:Germania,Japonia,Italia.In opinia lui pilonii de sustinere ai lagarului imperialisterau Anglia,Franta,Belgia,Olanda,Turcia,Grecia si tari politice si economice dependente de SUA ca tarile Orientului Apropiat,ale Americii de Sud si China.

Ca urmare a politicii imperialiste de expansiune S.U.A. anexeaza prin pacea de la Paris (10.12.1 898) ,care incheie razboiul hispano-american din aprilie-decembrie 1 898, ins. Filipine,Porto Rico,Guam,isi extind controlul asupra Cubei ,ins. Hawaii si a zonei Canalului Panama.Dupa trei ani de neutralitate S.U.A. intervin la 06.04.1 917 de partea Antantei in primul razboi mondial,participand cu trupe pe frontul de vest,dar nu semneaza tratatul de la Versailles (1 919) si nu devin membru al Ligii Natiunilor ,adoptand in epoca interbelica ,o politica de "izolationism".In 1 919 ia fiinta P. Comunist din S.U.A.Criza economica mondiala care izbucneste in 1 929 in Wall Street cuprinde intreaga lume capitalista.Pentru depasirea acesteia ,presedintele Franklin Delano Roosevelt ales in 1 932 (reales in 1 936,1 940,1 944) aplica politica "New Deal"-ului.Dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial (1 939) S.U.A. isi proclama neutralitatea dar sprijinea direct Marea Britanie si fortele ostile fascismului.In urma atacului japonez de la Pearl Harbour (7.12.1 941) S.U.A. inervin in razboi inpotriva forteler Axei ,luptand pe fronturile din Pacific,Africa de Nord si Europa .In 1 953 ,Alaska si Hawaii sunt proclamate al 49-lea si al 50-lea stat al Uniunii.S.U.A. sunt membrul fondator al pactelor militare N.A.T.O. (1 949),A.N.Z.U.S. (1 951),S.E.A.T.O. (1 954).Intre 1 950-1 953 S.U.A. participa la razboiul din Coreea,iar intre 1 964-1 973 poarta razboiul de agresiune din Vietnam.In timpul presedintiei lui John Fizgerald Kenedy (1 961-1 963) este semnat tratatul de interzicere al experientelor nucleare in atmosfera ,in spatiul cosmic si sub apa (1 963) si S.U.A. adera la politica de slabire a incordarii internationale ,politica continuata si in timpul presedintiei lui Richard N. Nixon (1 969-1 974) si Gerald Ford .S.U.A. sunt membru fondator al O.N.U. si tot odata unul din membrii permanenti ai Consiliului de Securiate.

Comentati rolul metropolelor in structura spatiului mondial si implicit asupra marilor ansambluri politice,economice ale lumii.

Megalopolisurile (termen introdus de geograful Jean Gottman) reprezinta forma cea mai inalta de hipertrofie urbana, situandu-se deasupra celorlalte superorganisme urbane, cuprinzand si subordonandu-si o serie de conurbatii, interurbatii si aglomeratii, dar si orase propriu-zise, chiar si unele asezari rurale. Megalopolisurile au aspectul unor ansambluri de asezari orasenesti cu o desfasurare spatiala de ordinul sutelor de kilometri, dezvoltandu-se preferential pe anumite axe, favorizate din punctul de vedere al cailor de comunicatie (litorale, vai, linii de contact), care pot lasa intre ele spatii mai putin urbanizate, chiar cu fragmente de terenuri agricole sau de vegetatie naturala.

Termenul de "megalopolis" provine din limba greaca si inseamna "oras foarte mare". In antichitate, un grup de greci au planuit construirea unui imens oras in peninsula Peloponez. Planul lor nu a dat roade, dar au construit, totusi, micul oras Megalopolis care exista si azi.

Orasele antice erau asezate in zone calde si regiuni cu pamant arabil, in principal in vaile fertile ale fluviilor, detineau un cadru construit format din locuinte spatioase, inconjurate de ziduri care aveau ca nucleu temple sau palate, multe destinate cultului (Memphis- orasul mortilor, Teba- orasul zeilor) si fiintau ca centre ale comertului si civilizatiei, dezvoltarii economice, sociale, culturale si politice.
Aparitia oraselor a fost facilitata de producerea unui excedent de bunuri ca urmare a cresterii fertilitatii solului, aparitiei unor tehnici agricole relativ moderne si mijloacelor de transport corespunzatoare.

Evolutia orasului in antichitate este reflectata in principal in structura marilor orase din acea perioada: Teba, Memphis, Ninive, Roma, Alexandria, Sebrecia, Pataliputra, Babilon, Antiohia, Cartagina, Kattak, Agrigent, Efis, Cezareea.
In evul mediu, metropolele antichitatii au fost depasite ca numar al populatiei doar de cele ale Orientului Indepartat. Orasul medieval era relativ static din punct de vedere al evolutiei populatiei, intinderii si structurii sale. Ceea ce era caracteristic pentru orasele antice si medievale ale Europei nu este intre totul valabil si pentru evolutia oraselor din America, Asia si Orient, care prezinta adesea caracteristicile unor orase parazitare. Au fost necesare 3 milenii ca sa apara primele 100 de orase mari, din care 2/3 cu 100.000-200-000 locuitori si doar unul singur cu peste 1 milion. In schimb, in numai 2 secole s-au constituit aproape 1.600 de astfel de orase, dintre care 1/3 aglomerari urbane cu peste 500.000 locuitori.

Din antichitate si pana in evul mediu, Europa a dat 2 din cele mai mari orase ale lumii (Roma si Londra) care si-au discutat pe rand intaietatea cu marile orase chinezesti (Xian, Beijing).

Un rol deosebit de important in cresterea oraselor, in special a metropolelor moderne bazate pe comert, l-au avut mijloacele de transport. Extinderea orasului in spatiu este caracterizata de faptul ca suburbiile oraselor centrale au o populatie in crestere (in multe cazuri depasind-o pe cea a oraselor propriu-zise), in timp ce numarul locuitorilor oraselor centrale este in scadere. Astfel, se formeaza arii sau districte urbane in locul oraselor de tip clasic. Explozia urbana a distrus in cateva decenii echilibrul vechiului oras. Nucleele centrale, care asociau mai multe functii- rezidentiala, comerciala, profesionala- au fost inlocuite de o specializare regionala in care centrul urban a devenit sediul activitatilor de conducere si afaceri, pe cand zonele periferice concentreaza locuinte muncitoresti, industrii, cartiere rezidentiale ale claselor avute, etc.

Din cele 234 de orase "milionare" ale Terrei, cate existau in 1983, mai mult de jumatate (138) aveau doar intre 1 si 2 milioane de locuitori, 41 intre 2 si 3 milioane, 26 intre 3 si 5 milioane, iar 29 peste 5 milioane. Tendinta pentru urmatoarele decenii este de crestere a numarului concentrarilor uriase de populatie, de peste 10 milioane de locuitori. Daca la inceputul secolului XX omenirea se afla in fata fenomenului "metropole cu peste 1 milion de locuitori", la sfarsitul lui o alta categorie s-a impus, aceea a aglomerarilor de peste 10 milioane, a megalopolisurilor sau regiunilor urbane.

Dupa al doilea razboi mondial au avut loc schimbari de o mare diversitate si complexitate in ansamblul conditiilor tehnico-stiintifice, politico-sociale, economice si culturale care formeaza cadrul general de miscare a economiei mondiale Se contureaza aparitia celor doua blocuri politice, militare si economice: sistemul comunist creat de URSS si tarile satelitare si sistemul capitalist sustinut de vechile democratii europene si americane In urma decolonizarii cele mai multe colonii continuau sa depinda din punct de vedere economic de vechile metropole (schimburile comerciale, deficitul de plati, datoria externa etc.).

Economia mondiala este rezultatul unui proces indelungat avand ca rezultat totalitatea economiilor nationale legate intre ele printr-un complex de relatii internationale generate de participarea statelor la diviziunea internationala a muncii si la circuitul mondial fiind guvernate de o ordine economica internationala specifica etapei istorice date.

Un aspect esential al situatiei specifice in care se afla economia mondiala contemporana il constituie asimetria profunda dintre nivelurile de dezvoltare a statelor, fapt ce influenteaza in mare masura interdependentele economice internationale.

Datele statistice arata ca jumatate din populatia globului (cca 56,1%) se afla in tarile cu economie subdezvoltata, in care produsul national brut este situat intre 90 dolari si 499 dolari/locuitor; aceste tari contribuind la productia mondiala cu doar 8,5% in timp ce tarile dezvoltate detin peste 68% din productia mondiala desi reprezinta doar 18,7% din populatia lumii. Intre productivitatea muncii sociale si PNB per locuitor se mentin decalaje mari. Cresterea sau scaderea preturilor la materii prime si combustibili, cresterea sau scaderea dobanzilor la creditele acordate diferitelor tari precum si ponderea datoriilor externe au facut sa creasca sensibilitatea economiilor nationale fata de evolutia si tendintele vietii economice internationale, imprimand interdependentelor dintre tari o dinamica pe care n-au avut-o pana acum.

Luan in calcul doar trei centre de putere: Europa Occidentala, America de Nord si Asia de Sud-Est si un singur indicator (PIB) se evidentiaza faptul ca Asia de Sud-Est si Japonia continua sa avanseze spre primul loc, SUA avan tendinta sa decada, venind din urma tarile din Europa Occidentala.

Inca din ultimul deceniu al secolului trecut aproape din jumatate din productia mondiala, calculata ca pondere in PIB global apartin Asiei din zona Pacificului. Schimbari ca acestea sunt de natura sa exercite o anumita reorientare in ceea ce priveste interdependentele internationale.

Fluxurile economice internationale sunt influentate de o multitudine de factori cum ar fi cei tehnico-economici si extraeconomici, cu actiune imediata sau de perspectiva. Tendinta generala a fluxurilor internationale este de diversificare. Totalitatea acestor fluxuri economice internationale, privite in stransa lor interdependenta formeaza circuitul economic mondial. Acesta exprima impletirea unor forme ale schimbului reciproc de cativitati dintre diverse economii nationale care cuprind pe langa sfera circulatiei si sferele productiei si cercetarii stiintifice.

Circuitul economic mondial poate exercita o mare influenta atat asupra relatiilor politice internationale cat si asupra economiei mondiale si implicit asupra economiilor nationale.

Economia mondiala cuprinde o mare varietate de economii nationale, aflate in stadii diferite ale evolutiei lor. Unele tari sunt puternic dezvoltate din punct de veder economic si detin o pondere importanta in PIB-ul mondial (SUA, Germania, Japonia, Anglia, Italia, Canada etc) altele sunt tari in curs de dezvoltare si foarte multe alte tari sunt slab dezvoltate.

Comentati teza lui Samuel Huntington

Samuel Huntington a fost un politolog american,cunoscut pentru teza sa referitoare la ciocnirea civilizatiilor.

Samuel Huntington,supranumit "un Machiaveli al vremurilor noastre"s-a impus pe plan mondial ,in 1993,cand a publicat Ciocnirea Civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale.

In 1993 a publicat revista Foreign Affairs studiul intitulat "Ciocnirea civilizatiilor?"care a provocat o ampla dezbatere .Tezele lui Huntington catrazic pe cele a lui Francis Fukuyama,exprimate in 1991 care preconizau succesul global al democratiei liberale dupa sfarsitul Razboiului Rece.

Teza lui Huntington schiteaza un viitor in cazul in care diviziuni 'mare intre omenire si sursa dominanta de conflict va fi culturale' (Huntington 1993:22). El imparte culturile lumii in sapte civilizatii curent, de Vest, America Latina, confucianiste, japoneza, islamica, hinduse si slave-ortodoxe (Huntington 1993:26). In plus, a judecat Africa de doar ca o civilizatie posibil, in functie de cat de departe unul vizualizat dezvoltarea unei constiinte africane au dezvoltat. Aceste civilizatii par a fi definite in primul rand de religie, cu un numar de exceptii ad-hoc. Israelul este lumped impreuna cu Occidentul, statele budiste si religia ansamblu este complet ignorat.

Huntington sustine ca la sfarsitul confruntarii ideologice dintre democratia liberala si comunismului va vedea in viitor un conflict care apar de-a lungul frontierelor intre civilizatii, la un nivel micro. La un nivel macro el prezice conflicte care apar intre statele din civilizatii diferite pentru controlul institutiilor internationale si de putere economica si militara (Huntington 1993:29). El a opinii acest amestec de conflict, ca de obicei prin a afirma ca statele-natiune sunt fenomene noi intr-o lume dominata de cele mai multe din istoria sa de conflicte intre civilizatii. Aceasta este o declaratie dubios ca inter-un conflict civilizatoare determinata in principal de factori geo-politice, mai degraba decat diferente culturale este un mod la fel daca nu este mai convingatoare pentru a vizualiza o mare parte din istorie.

Teorie, cel putin, distinctie intre civilizatii non-Vest, mai degraba decat gruparea le impreuna. De asemenea, el explica modul in care Occidentul prezinta politicile pro-occidentale ca fiind pozitiv pentru intreaga lume si ca insasi ideea de o cultura universala este o idee de Vest. Acest lucru arata el este evidentiata de cel mai important valorile occidentale cum ar fi drepturile omului de multe ori fiind valorile, cel important pentru alte civilizatii.

Evadarea sa dintr-o prejudecata Eurocentric toate acestea, este doar temporar. El nu reuseste sa complet de cont pentru culturile indigene, chiar daca se poate argumenta ca colectiv cuprinde o civilizatie separat (Fox 2002:430). Articolul, de asemenea, anticipeaza viitoarele conflicte va fi pornit de non-civilizatii de Vest sa reactioneze la putere de Vest si valorile ignorarea situatie la fel de plauzibila in cazul in care statele occidentale utilizarea superioritatea lor militare de a mentine pozitiile lor superioara. Prescriptiilor Politica sugereaza el pentru a contracara aceasta amenintare egala cu cresterea puterii de Vest pentru a preveni orice pierdere de pre-eminenta Occidentului. Astfel, el sugereaza din America Latina si Ortodoxa-civilizatii slave fie intocmita in continuare in orbita de Vest, precum si intretinerea de superioritate militare occidentale (Huntington 1993:47).

Explicati evolutia sistemului commercial modial

In perioada contemporana,participarea intensa la diviziunea mondiala a muncii reprezinta ,de fapt ,o necessitate pentru procesul de dezvoltare al fiecarei natiuni,indifferent de nivelul ei de dezvoltare si de sistemul social si economic in care se afla.

Participarea la diviziunea mondiala a muncii a avut ca efecte:

-accentuarea procesului de transnationalizare a economiei mondiale prin activitatea desfasurata de peste 40 de societati transnationale,ce vor controla peste 50 de productii mondiale;

-producerea, la nivelul economiei mondiale,a trecerii de la era industriala(ce a durat peste 2 secole)la era informationala.

Drept urmare,se va accentua procesul de globalizare la nivelul economiei mondiale,se vor produce noi modificari in sistemul de diviziune a muncii,acestea ducand la modificari in cadrul decalajelor dintre natiuni.

Se apreciaza ca ,toate aceste fenomene cumulate vor avea urmari diferite in plan social si politic,ce ar putea promova dezvoltarea dar,in aceelasi timp,ar putea frana procesul economic si social.

Analiza evolutiei comertului internatinal din perioada postbelica permite evidentierea catorva trasaturi si tendinte specifice, care sunt rezultatul influentei unor factori ce au afectat relatiile economice internationale,si anume:

-urmarile celui de-al doilea razboi mondial in plan politic si social-economic;

-rezolutia tehnico stiintifica produsa dupa cel de-al doilea razboi mondial,cu efectele si implicatiile ce le-a avut asupra diviziunii mondiale a muncii;

-aparitia proceselor integrationiste care s-au realizat in diverse grupuri integrationiste;

-criza economica cu care s-a confruntat economia mondiala in deceniul 8 ,deceniu care a cunoscut:cele 2 socuri petroliere ,socul dobanzilor inalte,socul aprecierii deprinderii dolarului in mod repetat;

-diversele crize economice ciclice determinate de crizele de petrol,destramarea sistemului socialist si efectele acestui fapt inregistrate in deceniul urmator.

In perioada postbelica ,comparativ cu cea anterioara,comertul international a inregistrat cel mai inalt ritm de crestere si cea mai sustinuta dinamica

Statistica internationala arata ca rata medie de crestere a exportului mondial,din punct de vedere al volumului valoric,a fost,in perioada 1950-1995,de aproximativ 12% ,ce a determinat cresterea volumului valoric de aproximativ 80 de ori .Aceasta crestere se explica prin:cresterea exportului de aproximativ 14 ori si cresterea preturilor pe piata internationala de aproximativ 6 ori.

In adancirea analizei, se poate preciza ca, pe decenii, situatia s-a prezentat astfel:

1950 - 1960 si 1960 - 1970 - comertul mondial a crescut, in deosebi datorita cresterii volumului fizic;

1970 - 1980 - influenta cea mai puternica a avut-o cresterea preturilor.

Atat cresterea volumului fizic, cat si evolutia preturilor s-au produs in mod diferit, atat pe tari, cat si pe grupe de produse. De exemplu: exportul tarilor dezvoltate a crescut in perioada 1950 - 1980 cu aproximativ 12 %, pentru ca apoi exportul sa scada cu aproximativ 10 % in perioada 1980 - 1985, iar in perioada 1985 - 1995 sa creasca din nou. De asemenea, exportul tarilor in curs de dezvoltare a crescut cu aproximativ 11 %, in mod diferentiat pe decenii: in deceniul al 6-lea cu aproximativ 6 %, in deceniul al 7-lea cu 7%, iar in deceniul al 8-lea cu 26 %.

b) Spre deosebire de perioada anterioara, ritmul de crestere al comertului international a devansat ritmul de crestere al PNB, respectiv PIB, atat productia industriala, cat si productia agricola la nivelul momentului.

In aceasta perioada, revolutia tehnico-stiintifica a determinat o relatie noua intre dinamica exportului si dinamica productiei, in sensul ca productia a fost devansata de export. Astfel:

in 1995 PIB a crescut, pe plan mondial, de peste 8 ori fata de 1950;

productia industriala mondiala a crescut de 9 ori;

productia agricola mondiala a crescut de 5 ori;

comertul international a crescut de 15 ori - din punct de vedere fizic si de 80 de ori - din punct de vedere valoric.

In aceasta perioada, in conditiile diviziunii mondiale a muncii, au aparut noi tendinte de specializare, dezvoltandu-se un nou proces economic in cadrul economiei mondiale, si anume cooperarea economica internationala in productie - in primul rand, ceea ce a determinat realizarea, pe calea schimbului comercial international, a unei cote tot mai mari din productia statelor lumii.

La nivelul anilor 1990 se apreciaza ca aproximativ 20 % din productia mondiala se realiza pe calea comertului international, fata de procentul de 5% presupus a corespunde anului 1950.

Ritmul diferit de crestere pe grupe de tari a comertului international in raport cu productia industriala este efectul:

structurilor economice diferite ale tarilor ce apartin acestor grupe;

evolutiei diferite a productiei pe cele doua grupe mari de produse (de baza ;i manufacturate);

masurilor de politica comerciala promovate de tarile capitaliste.

c) Cea de-a treia trasatura rezulta din compararea ritmului de crestere cu evolutia rezervelor de aur si devize centralizate la nivelul tarilor capitaliste (sunt luate in calcul doar tarile capitaliste pentru ca tarile socialiste nu comunicau date privind aceste rezerve).

In perioada antebelica, volumul rezervelor de aur si devize centralizate al lumii capitaliste depasea volumul total al importului cu 17 %.

In perioada postbelica, si anume la nivelul anilor 1980, rezervele de aur si devize reprezentau doar 24 % din volumul valoric al importurilor tarilor lumii capitaliste.

Aceasta constatare este remarcabila, deoarece exista o stransa legatura de functionare intre sistemul financiar-monetar international si sistemul comercial mondial.

Criza sistemului financiar-monetar international (inceputa in 1975 si care continua inca) afecteaza comertul international in ansamblul lui si, in special, afecteaza comertul exterior al tarilor in curs de dezvoltare.

Expuneti consecintele politice ale colonizarii planetei de catre europeni

Incepand cu secolul al XV-lea, Europa cunoaste o redresare bazata, in vestul continentului, pe restabilirea ordinii monarhice pe principii moderne si pe un avant economic intens. In acest context de dezvoltare si datorita perfectionarii mijloacelor tehnice, navigatorii europeni se lanseaza in descoperirea marilor rute geografice si a unor noi teritorii. Acestor descoperiri le urmeaza cucerirea si acapararea teritoriala si economica, ceea ce duce la constituirea marilor imperii coloniale. In urma acestui proces marile beneficiare sunt Marea Britanie, Spania si Portugalia, care dirijeaza spre propriile porturi produsele exotice si metalele pretioase colectate din colonii. In afara de aceasta consecinta economica nu se pot neglija insa nici consecintele intelectuale. Europenii descopera o lume noua, foarte diferita de ceea ce stiau, noi civilizatii, cu propriile valori. Rezultatul este deformarea vechii conceptii a europenilor despre lume, cu valorile ei mostenite din Evul Mediu.

Cert este ca in jurul anului 1419/1420 portughezii au ocupat permanent insulele Madeira si Porto Santo. Principalul obiectiv al acestor calatorii a fost descoperirea coastelor de vest ale Africii, despre care legenda vorbea ca ar fi pline cu mine de aur; se vorbea despre Fluviul de Aur, despre Coasta de Aur, denumiri care infierbantau mintile exploratorilor europeni.

Prima colonie portugheza, Madeira, a fost organizata dupa modelul structurii economice si politice a metropolei

In a doua jumatate a secolului al XV-lea are loc marele val de descoperiri portugheze. In 1482 sunt descoperite Gabonul, Congo si Angola, iar in 1487 Bartolomeo Diaz depaseste Capul Bunei Sperante, deschizand drumul spre India, drum inaugurat de Vasco da Gama prin expeditia din 1497 - 1499. Cum in aceeasi perioada si Spania descoperea noi teritorii, conflictele au izbucnit din nou. Ca urmare, in 1494, prin tratatul de la Tordesillas, cele doua tari si-au impartit sferle de influenta in Oceanul Atlantic. Linia de demarcatie era fixata la 370 de leghe (aproximativ 1500 km) vest de linia dintre Azore si insulele Capului Verde[1]. Teritoriile de la vest de aceasta linie erau rezervate Spaniei, iar cele de la est, Portugaliei. Explorand zona rezervata Portugaliei, Pedro Alvarez Cabral descopera in 1500 Brazilia, iar in 1495 si 1500 fusesera descoperite Groenlanda, respectiv Terra Nova. Totusi, aceste teritorii au fost neglijate de portughezi , deoarece centrul de greutate al imperiului colonial nou-creat era in Oceanul Indian. Expansiunea in Pacific incepe in 1511; in 1513 portughezii ajung in China, iar in 1540 in Japonia.

Datorita spatiului si populatiei reduse, Portugalia nu a avut pana la jumatatea secolului al XVI-lea un imperiu colonial organizat corespunzator. Din punct de vedere administrativ, reuseau sa mentina ordinea in colonii, dar existau numeroase alte probleme: lipsa mainii de lucru, fondul economic si social al metropolei (expansiunea coloniala a apartinut esentialmente statului), probleme grave au fost ridicate si de rasa, civilizatie si religie, precum si de necesitatea de a se organiza calatorii departe de coasta. Instalarea dominatiei spaniole incepe in perioada dintre 1492 si 1520, prin cucerirea Antilelor, in jurul insulei Santo Domingo, centrul primului imperiu spaniol. O a doua etapa a cuceririi spaniole este Mexicul, intre 1519 si 1521.Aceste trasaturi duc la un regim politic deosebit, avand la baza principiul autoadministrarii, al dreptului colonistilor de a-si alege organe repre-zentative proprii.

Europenii au gasit in Lumea Noua noi valori, moduri de trai diferite, care au clatinat conceptia pe care o aveau despre lume. Imperiile coloniale au fost o consecinta a politicii de expansiune, bazata pe o concurenta acerba, a marilor puteri maritime. Dorinta de cunoastere, setea de bogatii au reprezentat si ele cauze ale expansiunii si cuceririi. Chiar daca au avut si urmari nefaste, precum disparitia unor civilizatii, marile descoperiri au reprezentat in primul rand pasul decisiv spre modernitate.