Leasing-ul alternativa la sursele de finantare pe termen lung a intreprinderii

LEASING-UL ALTERNATIVA LA SURSELE DE FINANTARE PE TERMEN LUNG A INTREPRINDERII

Cuprins

Partea I : Stadiul actual al cunoasterii

I.1 Conceptul de leasing

I.2 Scurt istoric

I.3 Cadrul legal

I.4 Principalele tipuri de leasing

I.5 Contractul de leasing

I.6 Avantaje si dezavantaje ale leasing-ului

I.7 Implicatii fiscale ale leasing-ului

I.8 Efecte asupra situatiilor financiare ale unei intreprinderi

I.9 Piata de leasing din Romania

I.10 Comparatie leasing - cash si rate

I.11 Leasing financiar versus leasing operational

I.12 Managementul contabilitatii operatiunilor de leasing financiar

I.13 Managementul contabilitatii operatiunilor de leasing operational

Partea II : Studiu de caz

II.1 Prezentarea firmei

II.2 Evaluarea operatiunilor de leasing de catre locator

II.2.1 Evaluarea operatiunilor de leasing financiar de catre locator

II.2.2 Evaluarea operatiunilor de leasing operational de catre locator

II.3 Evaluarea operatiunilor de leasing de catre locatar

II.3.1 Evaluarea operatiunilor de leasing financiar de catre locatar

II.3.2 Evaluarea operatiunilor de leasing operational de catre locatar

I.       CE CUNOASTEM DESPRE LEASING?

CONCEPTUL DE LEASING

Mai intai de toate, cuvantul "Leasing" vine din limba engleza, de la substantivul "leasing" si verbul "to lease" care s-ar traduce, intr-o prima acceptiune, prin "a inchiria".

Dezvoltarea din ultimile decenii ale acestui produs a confirmat insa o forma specifica de finantare, a carei denumire s-a indepartat de intelegerea initiala, reprezentata astazi mai bine de verbele "to rent" sau "to hire" .

Leasing-ul constituie o tehnica de finantare pe termen mediu (leasing mobiliar) sau lung (leasing imobiliar), ca o alternativa la indatorare, permitand unei firme exploatarea unui bun fara a fi nevoita sa recurga la imprumuturi sau la capitaluri proprii. Institutia financiara specializata, in calitate de proprietar al bunului (locator), va ceda bunul unui utilizator (locatar) in baza unei cereri ferme si in schimbul platii unei chirii, ce poate cuprinde, dupa caz: amortizarea activului; remunerarea capitalului investit (pe baza de comision); prima de risc datorata faptului ca institutia financiara (locatorul) suporta intreaga finantare; cheltuieli administrative.

Alegerea acestei variante de finantare se va realiza numai in conditiile in care costurile implicate sunt mai mici decat in situatia finantarii investitiei prin apelarea la credit bancar.Leasing-ul a fost practicat la inceput mai mult pentru finantarea activelor imobiliare: terenuri si cladiri.

In prezent leasing-ul a fost extins, fiind folosit ca modalitate de achizitionare si a celorlalte tipuri de active.

Conform Standardului International de Contabilitate referitor la operatiunile de leasing IAS17 "Leasing", aparut in 1994 si revizuit in 1997, "leasing-ul este un acord prin care locatorul transmite locatarului in schimbul unei plati sau serii de plati dreptul de a utiliza un bun pentru o perioada convenita de timp".

In Romania, normele legale privind leasing-ul prevad: "leasing-ul reprezinta operatiunea prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti, denumita utilizator, la solicitarea acestuia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale."

Domnul profesor Ion Stancu considera ca "leasing-ul este o forma speciala de inchiriere a bunurilor imobiliare sau mobiliare prin care chiriasul obtine avantajele legate de posesiunea bunului inchiriat, in timp ce finantarea achizitiei acestuia este facuta de scietatea de leasing".

Deasemenea, domnul profesor Andreica Marin da o definitie foarte completa si succinta leasing-ului si anume : "leasingul reprezinta achizitionarea de la furnizori de catre o societate specializata (financiara) a unor bunuri si inchirierea acestora unor beneficiari care nu dispun de resursele banesti necesare achizitionarii lor direct de la furnizor. Inchirierea se efectueaza pe o perioada data, pe baza unui contract care stipuleaza conditiile de plata, cuantumul ratelor, obligatiile partilor si conditiile de transfer al bunului in proprietatea beneficiarului la optiunea acestuia."

In forma cea mai simplista operatiunea de lesing se prezinta astfel:

cumpara inchiriaza

bunul bunul

Furnizor

SCURT ISTORIC AL OPERATIUNILOR DE LEASING

Primele operatiuni care prefigurau leasing-ul modern aveau loc in SUA spre sfarsitul secolului al XIX-lea. Astfel, in 1877, aparatele de telefon au fost inchiriate abonatilor, iar acest contract avea sa fie denumit "LEASE".

"Leasing-ul financiar" este strans legat de omul de afaceri californian D.P.Bootle care, alaturi de cativa prieteni, a fondat in 1952 "United States Leasing Corporation", prima societate specializata in operatiuni de leasing al echipamentelor mobiliare, societate care este astazi una dintre cele mai puternice in domeniu.

In perioada urmatoare, activitatile specifice leasing-ului au inregistrat o dezvoltare rapida, extinzandu-se in toate tarile dezvoltate ale lumii, fiind un element important al mecanismelor economiei de piata.

In Europa, leasing-ul a patruns mai tarziu, mai intai in Anglia si apoi raspandindu-se mai ales in tarile occidentale (Germania, Franta, Olanda, Belgia).

Dupa anii '70, leasing-ul se extinde si in Asia si in America Latina, rare fiind tarile in care leasing-ul nu este practicat sub o forma sau alta.

In tarile socialiste, leasing-ul a fost utilizat si reglementat prima data in Cehoslovacia prin anii '80, iar apoi a fost utilizat in tari ca Polonia si Bulgaria.

In Romania prima societate de leasing a fost infiintata in 1994, iar primele reglementari legislative au fost elaborate in 1995.

In 1983, s-a organizat primul congres al lumii privind operatiunile de leasing, organizat la Hong-Kong, avand ca scop unificarea reglementarilor acestor operatiuni.

La sfarsitul anului 2002, pe glob existau sapte asociatii multinationale de leasing.

PRINCIPALELE TIPURI DE LEASING

Exista patru tipuri principale de leasing mai des folosite: leasing operational; leasing financiar; leasing prin indatorare; vanzare si leaseback

1. Leasing operational

Leasing-ul operational anjazeaza persoana fizica/juridica ce preda activul (locatorul) sa puna activul la dispozitia locatarului si sa-l intretina.

Durata contractului de leasing operational este de obicei mai scurta decat durata de viata a activului cedat in leasing. In domeniul leasing-ului de automobile, durata contcatului de leasing se limiteaza la cel mult jumatate din durata medie de utilizare a acestora. Cel care transfera activul in regim de leasing se confrunta cu un risc de nerecuperare a valorii reziduale a bunului la sfarsitul perioadei de leasing. De aceea, mai ales in cazul automobilelor, se prevede in contract transferul riscului privind valoarea reziduala a activului asupra celui care l-a inchiriat, solicitandu-i-se acestuia garantarea unei valori de piata specificate, la data incetarii contractului de leasing.

Leasing-ul operational este operatiunea de leasing in care:

bunul finantat este evidentiat in contabilitatea finantatorului

redeventa lunara este compusa din cota de amortizare calculata conform prevederilor legale plus un beneficiu, fiind asimilata unei chirii

amortizarea este evidentiata in contabilitatea finantatorului

intreaga redeventa lunara este considerata cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal, pentru utilizator

Leasing-ul operational se mai numeste si leasing de mentenanta, deoarece ofera atat finantarea, cat si serviciile de mentenanta, astfel ca IBM a devenit unul dintre pionierii contractului de leasing operational. Computerele, copiatoarele de birou, automobilele si camioanele sunt principalele tipuri de echipamente implicate in tranzactiile de leasing operational, deoarece aceste locatii cer locatorului sa asigure mentenanta si service-ul ehipamentului inchiriat, costul asigurarii mentenantei fiind inclus in chiria leasing-ului.

O alta caracteristica importanta a leasing-ului operational este ca, in mod frecvent, acesta nu este complet amortizat, asta insemnand ca platile solicitate prin contract nu sunt suficiente pentru recuperarea costului total al echipamentului.

In acest tip de leasing, exista in mod frecvent o clauza de anulare, care da posibilitatea locatarului sa renunte la locatie si sa restituie echipamentul inainte de expirarea contractului de baza, aceasta fiind o facilitate importanta pentru locatar, deoarece echipamentul poate fi inapoiat, daca se uzeaza moral ca urmare a evolutiei tehnologiei sau daca locatarul nu mai are nevoie de el datorita declinului afacerilor. Aceasta flexibilitate ii avantajeaza pe locatari, deoarece le reduce riscul, insa locatorii se confrunta cu un risc mai ridicat.

2. Leasing financiar

Leasing-ul financiar reprezinta 100% o metoda de finantare.

Leasing-ul financiar este operatiunea de leasing prin care:

bunul finantat este evidentiat in contabilitatea utilizatorului

utilizatorul inregistreaza amortizarea aferenta mijlocului fix intrat in patrimoniu, amortizare care este deductibila din punct de vedere fiscal potrivit legislatiei in vigoare

redeventa lunara este compusa din cota parte din valoarea de intrare a mijlocului fix si din dobanda de leasing

dobanda de leasing este o cheltuiala deductibila din punct de vedere fiscal pentru utilizator

Derularea obisnuita a unui asemenea contract presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

1. locatarul identifica activul dorit pe piata si negociaza pretul
2. concomitent, negociaza cu o banca, cu o firma comerciala sau cu o companie de leasing care va indeplini calitatea de locator si care ii va ceda activul in leasing
3. banca sau societatea de leasing cumpara activul si simultan il cedeaza in leasing locatarului. Aceste companii nu reprezinta decat niste intermediari intre producatorul bunului si cel care il inchiriaza, iar pentru cele doua parti ale contractului de leasing, aceasta operatiune nu reprezinta decat o alternativa de creditare.

Leasing-ul financiar, numit si leasing de capital, difera de cel operational din trei puncte de vedere:

1. nu ofera servicii de mentenanta
2. nu poate fi reziliat
3. este complet amortizat (adica locatorul primeste plati ale chiriei egale cu pretul total al echipamentului inchiriat plus profitul investitiei)

De cele mai multe ori, rata de rentabilitate a locatorului este apropiata de rata la care locatarul ar obtine un imprumut garantat. Locatarul are, de obicei, optiunea de a reinnoi locatia de expirare cu o chirie redusa sau de a cumpara mijlocul fix la un pret stabilit.

Locatiile financiare sunt aproape similare cu contractele de vanzare si leaseback, principala deosebire este ca echipamentul inchiriat este nou si locatorul il cumpara de la fabricant sau de la un distribuitor si nu de la utilizatorul-locatar.

3. Leasing prin indatorare

Principala caracteristica, si totodata diferentiere a leasing-ului prin indatorare fata de celelalte tipuri de leasing, este modul de procurare a activului ce face obiectul contractului. Firma care achizitioneaza activul va plati o parte din pretul acestuia, iar restul va fi achitat pe baza unui imprumut acordat de la un grup de banci.

Chiria platita va fi administrata de o institutie specializata, care va "imparti" pe destinatii sumele astfel incasate: in primul rand vor fi platite rata la imprumutul contractat si dobanda aferenta, iar restul chiriri va reveni proprietarului.

4. Vanzare si leaseback

Contractul de leasing tip "vanzare si leaseback" reprezinta o alternativa la imprumutul ipotecar. Societatile care detin constructii, terenuri sau echipamente le pot vinde la valoarea lor de piata unei institutii financiare, unei societati de leasing sau unui alt tip de investitor si, concomitent cu operatiunea de vanzare, incheie si un contract de leasing prin care preiau in folosinta activul pe care pana in acel moment l-au avut in proprietate. In acest fel societatea comerciala poate identifica fonduri suplimentare pentru investitii atractive, pastrandu-si totodata dreptul de utilizare a bunului prin preluarea acestuia in leasing.

Operatiile de leasing, fie financiar fie operational, efectuate intre un finantator non-rezident si un utilizator rezident se numeste leasing "cross-border" (extern).

Operatiile de leasing care sunt efectuate intre doi rezidenti de numesc leasing intern.

CONTRACTUL DE LEASING

Caracteristica principala a contractului de leasing consta in caracterul sau atipic prin faptul ca acesta se situeaza undeva intre contractul de inchiriere, cumparare si creditare, insa in nici un caz nu trebuie privit ca si o combinatie a acestora.In aceste conditii, contractul de lesing este calificat in literatura de specialitate ca si un contract de tip "sui-generis".

Potrivit normelor legale romanesti privind leasing-ul , contractul de lesing trebuie sa cuprinda minimum urmatoarele elemente:

partile in contractul de leasing: locatorul/finantatorul si utilizatorul

descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing

valoarea totala a contractului de leasing

valoarea ratelor de leasing si termenele de plata a acestora

perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului

clauza privind obligatia asigurarii bunului

Contractul de leasing financiar trebuie sa cuprinda, pe langa elementele prevazute mai sus si urmatoarele:

valoarea initiala a bunului

clauza privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acesta poate fi exercitat

In cazul in care locatarul este responsabil de plata reparatiilor, intretinerii, impozitelor, asigurarilor si a altor cheltuieli, contractul de leasing se numeste net-net.

In cazul in care locatorul intretine activul si plateste asigurarea, contractul se numeste contract de leasing de mentenanta.

AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE LEASING-ULUI

1. Avantajele leasing-ului la nivel microeconomic

achizitia imobilizarilor va fi finantata pe seama cheltuielilor de exploatare

plata esalonata a chiriilor permite evitarea imobilizarii de resurse pe termen lung

o modalitate de finantare a utilizatorului de catre locator/finantator pentru realizarea de investitii, achizitii

o operatiune juridico-financiara ce cuprinde concomitent o finantare, o locatiune si, in anumite conditii, o vanzare a bunului inchiriat catre utilizator.

2. Avantajele leasing-ului la nivel macroeconomic

Din acest punct de vedere, leasing-ul poate fi privit ca un mijloc de dezvoltare a firmelor de echipamente. Finantand achizitia de echipamente, se dezvolta un nou segment de piata, acela in care beneficiarii nu dispun de posibilitatea achitarii integrale a acestora la cumparare. In acest mod pot fi promovate pe piata si echipamente noi ale caror performante nu sunt cunoscute inca de beneficiari. Testarea acestora in perioada de locatie, va duce la cresterea vanzarile directe, in cazul in care i-au convins pe utilizatori.

3. Dezavantaje ale leasing-ului

Leasing-ul prezinta unele limite, in sensul ca acesta comporta anumite riscuri pentru furnizor si pentru utilizator.

Pentru societatile de leasing, riscurile pot creste pe masura cresterii numarului beneficiarilor, a scaderii exigentei privind solvabilitatea, a cresterii duratei pe care pot actiona factorii aleatorii, a cresterii ponderii tranzactiilor transnationale.

- de asemenea, contractul de leasing presupune o instruire speciala a personalului, iar derularea operatiunii presupune antrenarea unui numar mare de consilieri si analisti financiari.

- pentru finantatori, daca pretul contractului nu s-a stabilit intr-o moneda stabila, ratele fixe ale locatiei pot deveni foarte dezavantajoase in timp. Cel mai mare risc pentru finantatori exista in situatia in care un bun utilizat temporar nu isi mai gaseste solicitanti.

- din punctul de vedere al utilizatorului, dezavantajul ar putea fi faptul ca leasing-ul este mai costisitor decat creditul bancar si neplata unei singure rate atrage dupa sine pierderea bunului si obligatia de plata a tuturor ratelor restante.

IMPLICATII FISCALE ALE LEASING-ULUI

Valoarea totala a platilor locatiei este deductibila in scopuri fiscale, cu conditia ca autoritatile fiscale sa fie de acord ca un anumit contract este un contract de leasing veritabil si nu o simpla plata in rate numita leasing (de fapt o vanzare deghizata).

Operatiunile de leasing intra sub incidenta legilor fiscale din Romania referitoare la:

1. Impozitul pe profit

a). Cheltuielile cu amortizarea bunurilor in regim de leasing

Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing finaciar se face de catre utilizator in cazul, deoarece din punct de vedere fiscal el este considerat proprietar, si de catre locator in cazul leasing-ului operational, deoarece locatorul are calitatea de proprietar in acest caz.

b). Cheltuielile cu dobanzile de leasing financiar

In cazul leasing-ului financiar, utilizatorul deduce dobanda de leasing financiar.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile, in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic decat trei.

c). Cheltuielile cu chiria de leasing

In cazul leasing-ului operational, chiria este integral deductibila.

d). Cheltuieli cu primele de asigurare

In tara noastra, cheltuielile de asigurare a bunului in regim de leasing sunt deductibile fiscal (esalonat pe durata contractului) de catre partea care este obligata prin contract sa plateasca sumele de asigurare.

2. Taxa pe valoarea adaugata

Operatiunile de leasing sunt supuse TVA. Faptul generator si exigibilitatea TVA iau nastere o data cu termenele de plata a ratelor de leasing. Nu se cuprind in baza de impozitare TVA dobanzile percepute pentru operatiunile de leasing.

Codul Fiscal nu prevede expres ca in cadrul importatorilor care au obtinut certificate de exonerare de la plata TVA ar intra si beneficiarii unui leasing financiar, insa mentioneaza la art.125 pct.1 ca "in cazul leasing-ului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasing-ului operational, locatorul are aceasta calitate". S-ar deduce in consecinta ca, deoarece leasing-ul financiar este asimilabil unei investitii, regimul de exonerare de la plata in vama a TVA aferent ratelor de leasing financiar s-ar aplica acestei spete de operatiuni.

3. Impozitul pe veniturile nerezidentilor

Veniturile obtinute de nerezidenti sub forma de dobanda sau de redeventa (rata de leasing) stabilita de partile contractante, in cazul contractelor de leasing financiar sau operational, se impun in Romania prin retinere la sursa.

Potrivit prevederilor noului Cod Fiscal, impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile se calculeaza in procent de 15% asupra veniturilor brute. In consecinta si veniturile impozabile reprezentand dobanda de leasing financiar, beneficiul din leasing operational sau comisioanele obtinute de o persoana juridica nerezidenta din activitati de leasing desfasurate in Romania sunt impozitate cu o cota de 15%.

4.Taxele vamale

In cazul bunurilor din import se va inregistra si achita de catre utilizator si taxa vamala.

AVANTAJELE FISCALE OFERITE DE STAT

Avantajele fiscale oferite de stat reprezinta un alt factor major in luarea deciziei de leasing in Romania. Am putea spune ca, mai ales in cazul leasing-ului extern, acestea au un atat de mare impact asupra operatiunilor de leasing, incat, in tara noastra putem vorbi de existenta unui leasing fiscal.

Printre avantajele fiscale de care beneficiaza utilizatorul leasing-ului mentionam cateva:

1. Unul din cele mai importante avantaje fiscale ale leasing-ului apare in cazul celui extern, cu optiune de cumparare finala, caz in care bunurile introduse in tara in sistem leasing se incadreaza in regimul vamal de admitere temporara, pe toata durata contractului de leasing, cu exonerarea totala de la obligatiile de plata a surselor aferente drepturilor de import, inclusiv a garantiilor vamale. Este vorba de taxe vamale, TVA in vama (nu intra aici valoarea comisionului vamal). In cazul achizitiei bunului in sistem de leasing extern, utilizatorul va achita valoarea taxelor vamale la valoarea reziduala a bunului stabilita in momentul incheierii contractului de leasing, valoare care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului.

2. Un al doilea avantaj fiscal il reprezinta economiile de impozit pe profit obtinute din deductibilitatea ratelor de leasing: in cazul leasing-ului operational, chiria este integral deductibila; in cazul leasing-ului financiar, beneficiarul va deduce doar amortizarea si dobanzile.

3. Un mare avantaj pentru utilizator reprezinta plata TVA in mod esalonat, o data cu plata ratelor de leasing. De asemenea, tot referitor la TVA, dar de aceasta data problema vizeaza calculul acestuia, mentionam ca nu intra in baza de impozitare a TVA dobanzile aferente leasing-ului financiar. Avand in vedere ca leasing-ul financiar este asociat unui credit bancar, dobanda la creditele bancare nefiind supusa acestui impozit, iar rata de leasing operational este supusa integral calculului si platii TVA, putem spune ca acest avantaj fiscal favorizeaza orientarea catre un anumit tip de leasing, in speta cel financiar.

4. Pentru o buna perioada de timp au mai existat alte doua avantaje fiscale majore si anume avantaje specifice unei investitii si reducerea perioadei de amortizare la locatar.

5. O reglementare fiscala , care influenteaza de data aceasta decizia societatilor de leasing, persoane juridice straine, cu sediul in strainatate, este impozitarea la sursa a veniturilor obtinute de aceasta data sub forma de dobanda (in cazul leasing-ului financiar) sau de redeventa (in cazul leasing-ului operational).

Date fiind aceste avantaje fiscale de care beneficiaza in special utilizatorii sistemului de leasing, consideram ca, in analizele de eficienta cifrice ale leasing-ului, acestea trebuie luate in considerare ca un aspect important care sa incline balanta decizionala in favoarea leasing-ului, respectiv in favoarea unui anumit tip de leasing.

Se apreciaza ca in Romania zilelor noastre, unde operatiunile de leasing se afla intr-o forma incipienta, avantajele fiscale oferite de stat operatiunilor de leasing reprezinta singurul factor cantitativ cu rol hotarator in fundamentarea deciziei de leasing.

PIATA DE LESING DIN ROMANIA

Cadrul economico-legal al operatiunilor de leasing in Romania

In Romania, inainte de 1989, se practica lesing-ul chiar daca nu era cunoscut sub aceasta denumire. Acest tip de operatiuni era folosit de marile intreprinderi producatoare pentru a-si vinde produsele la export. Domeniile cele mai importante in care era folosit leasing-ul erau: constructii de masini, masini pentru constructii rutiere, containere, vapoare.

Dupa 1990, operatiunile de leasing au cunoscut o ampla scadere, iar apoi o sensibila crestere. Scaderea numarului tranzactiilor de leasing s-a datorat scaderii productiei intreprinderilor imediat dupa 1990 ca urmare a recesiunii existente.

In 1994, Corporatia Financiara Internationala (CFI) a aprobat finantarea primei firme de leasing din Romania - Romlease SA. Aceasta functiona ca o societate mixta avand ca actionari institutii financiare internationale si romanesti. Alegerea de catre CFI a unui partener local avea ca tinta maximizarea potentialului pentru mobilizarea finantarii locale. Principalul partener local, Bancorex, a fost de acord sa asigure companiei un imprumut fie in USD, fie in lei, sa gaseasca un personal calificat si sa se adreseze clientilor potentiali.

In 1996, Romlease SA impreuna cu alte trei societati comerciale: General Leasing SA, Austro Leasing SA si Net Leasing&Factoring Co SRL au fondat Uniunea (in prezent Asociatia) Societatilor de Leasing din Romania (ASLR), avand in prezent 35 de membri. ASLR este o societate profesionala, nonguvernamentala, apolitica si independenta care pe langa alte scopuri si obiective, apara si reprezinta interesele societatilor de leasing din Romania.

Primele reglementari legale ale leasing-ului au fost date prin OG nr.51/28.08.1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, ulterior republicata in temeiul art. VII din Legea nr.99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice.

Ca urmare a reglementarii leasing-ului in Romania, acesta a luat o tot mai mare amploare, astfel incat, din septembrie 2002, ANSLR devine membra LEASEUROPE, acesta reprezentand un pas important pentru piata leasing-ului din Romania, intrand astfel in circuitul organizational european.

Evolutia volumului tranzactiilor de leasing din ultimii ani in Romania se prezinta Anexa nr.1 a prezentei lucrari.

Se poate constata in graficul de mai sus o crestere intr-un ritm accentuat a volumului tranzactiilor de leasing in perioada 1998-2002, la sfarsitul anului 2003 realizandu-se de 5.5 ori volumul acestor tranzactii constatat la sfarsitul anului 1998.

In 2003, din totalul tranzactiilor de leasing, o pondere covarsitoare (699 mil. Euro, adica aproximativ 99%) este reprezentata de leasing-ul mobiliar, leasing-ul imobiliar reprezentand doar 15 din total. Oricum, cum era de asteptat, in valoare absoluta, volumul tranzactiilor cu leasing imobiliar a crescut de la 1 mil. Euro la 7 mil. Euro, deci o crestere de 700%.

Piata de leasing in Romania in anul 2005

Piata de leasing din Romania este formata din cateva mii de agenti economici care indeplinesc cele doua conditii impuse de lege pentru a fi operatori pe aceasta piata si anume: includerea "activitatii de leasing" in obiectul de activitate si un capital social de ROL 500 mil.

Dintre acestea, peste 200 de societati sunt active, iar din acestea 52 sunt membre ASLR, detinand o cota de piata de cca. 50%.

Piata de leasing din Romania este structurata astfel (si procentual in cadrul ASLR): firme de leasing afiliate unor banci (30%) ; firme de leasing afiliate unor producatori sau furnizori de produse (15%) ; firme de leasing independente (55%)

Numarul membrilor ASLR la sfarsitul anului 2005 era de 52, fata de 37 la finele anului 2004. Volumul total al contractelor de leasing incheiate de membrii ASLR pe anul 2005 a atins nivelul de 1115 mil. Euro, in conditiile unui volum al bunurilor finantate de 925 mil EUR. Dinamica evolutiei pietei de leasing poate fi urmarita dupa valoarea totala a contractelor si in Anexa nr.2 a prezentei lucrari.

Dupa cum se observa in Anexa nr.2, incepand cu 1998, volumul tranzactiilor de leasing incheiate la nivelul membrilor ASLR a crescut continuu. In aceste conditii se constata o crestere de peste 22% a pietei de leasing totala in 2005 fata de anul 2004, crestere confirmata si de evolutia semnificativa a volumului de vanzari auto in anul de raportare.

Leasingul financiar a continuat sa reprezinte principala directie de derulare a contractelor de leasing, asa cum este evidentiat si in Anexa nr.3 a prezentei lucrari , iar

operatiunile de cross-border reprezinta, in anul 2005, o pondere de doar 1,0% in total piata ASLR, mentinandu-se in limita de maxim 2%, inregistrata de-a lungul timpului. Semnificativ este faptul ca leasingul operational pierde, in mod constant, terenul in fata leasingului financiar, analiza evidentiind o scadere substantiala a ponderii leasingului operational in piata de leasing (diminuare de la 7% la aprox. 4%) 

Cei mai importanti clienti ai societatilor de leasing au fost si in anul 2005, persoanele juridice.

Valoarea bunurilor finantate in leasing pentru persoane juridice a reprezentat cca. din total piata, cca. fiind reprezentat de sectorul public si ONG-uri, diferenta de cca. fiind reprezentata de persoanele fizice. Din punct de vedere al originii bunurilor finantate cea mai mare parte a contractelor de leasing incheiate in primele 9 luni 2005 a fost reprezentata de contracte cu furnizori externi: 59 % din valoarea bunurilor finantate in leasing. Ca durata a contractelor pentru bunurile mobile, cea mai mare parte sunt incheiate pe durata intre 3-5 ani, respectiv 54%, si numai circa din valoarea finantata a bunurilor sunt contracte intre 1-3 ani. Contractele de leasing imobiliar sunt incheiate in marea majoritate pe durata de 5-8 ani. 

Structura contractelor de leasing (la nivelul ASLR), in functie de obiectul contractului, este prezintata in Anexa nr.4 a prezentei lucrari.

Din analiza datelor furnizate de membrii ASLR rezulta ca cel mai important segment al pietei de leasing continua sa il reprezinte cel al autovehiculelor. Ponderea acestui segment a ajuns, la finele anului 2005 la un nivel de cca. 90,5 %, in scadere fata de anul 2004, cand aceasta pondere era de 93%. Aceasta scadere este compensata prin evolutia pozitiva a  ponderii finantarilor in leasing destinate zonei echipamentelor industriale/agricole, unde s-a inregistrat o crestere de la 4,2% la aproape 6% in total vanzari. Leasingul imobiliar se situeaza la un nivel scazut ca si pondere in total finantari (sub 1%), inregistrandu-se, totusi, o usoara crestere fata de anul 2004. 

Desi exista o crestere substantiala si constanta a pietei de leasing din Romania in anul 2005, societatile de leasing se confrunta cu o serie de aspecte, dintre care mentionam:

cadrul legal insuficient structurat: se afla in discutii modificarile la O.G. nr. 51/ 1997,

manifestarea unei lipse de informare a  potentialilor clienti despre operatiunea de leasing (unde se include si preferinta de natura psihologica a proprietatii asupra bunului in dauna unui contract de leasing in care dreptul de proprietate asupra bunului trece asupra utilizatorului numai dupa efectuarea platii integrale de catre acesta);

stadiul actual al dezvoltarii economiei nationale si perspectivele integrarii Romaniei in Uniunea Europeana in 2007 nivelul inca redus al investitiilor straine in Romania

impactul aplicarii noilor reglementari privind organizarea si functionarea activitatii institutiilor financiare nebancare. 

Leasing-ul in lei va fi mai avantajos decat cel in valuta:

Cu exceptia sectorului imobiliar, leasing-ul in moneda nationala va deveni mai avantajos, anticipeaza operatorii in domeniu.Se au in vedere eliminarea riscului valutar si chiar costurile mai atractive la client, costuri ce s-ar putea apropia de cele practicate la leasing-ul in euro. "Clientii care constientizeaza riscul valutar, pe viitor va fi mai avantajos sa se mearga pe moneda nationala iar companiile de leasing mai mici, care nu au posibilitatea de a se refinanta din strainatate, deja se antreneaza pentru contractele in lei" sustinea Claudiu Stanescu, director general al BCR Leasing.

COMPARATIE LEASING - CASH

Luand in calcul efortul financiar al unei companii care alege o plata integrala in detrimentul leasing-ului unde se plateste intre 15-50% din valoarea bunului, restul fiind esalonat in rate lunare egale pe o perioada de maxim 36 de luni, atunci putem spune ca avantajul folosirii leasing-ului este semnificativ.

Desi dobanda pe piata leasing-ului este de circa 9% in sold, am putea spune ca plata integrala este mult mai profitabila, insa daca luam in calcul si taxele vamale si accizele care se aplica doar la valoarea reziduala (20% din pretul CIP) comparativ cu plata integrala unde acestea se aplica la intreaga valoare, balanta incepe sa se echilibreze.

In cazul platii integrale, efortul financiar se rasfrange in lipsa de lichiditati ale respectivei companii, care, in unele cazuri va trebui sa apeleze la un credit de investitii acordat de o banca comerciala pentru a-si finanta activitatile curente, lucru ce se materializeaza in costuri suplimentare legate de dobanda creditului (circa 9%).

In cazul leasing-ului, plata esalonata a redeventelor menajeaza disponibilul de lichiditati al societatii, clientul putand sa-si finanteze activitatea curenta din resurse proprii.

Un alt avantaj al leasing-ului il reprezinta timpul castigat comparativ cu o plata integrala. Cele 48 de ore necesare analizei si aprobarii unei cereri de finantare sunt recuperate prin prestatiile vamale, operatiunile de inmatriculare si asigurare care cad in sarcina companiei de leasing.Legat de asigurarea bunului cumparat, in cazul lesing-ului costurile sunt mai scazute decat in cazul unei plati integrale, ca urmare a protocoalelor de colaborare existente intre companiile de leasing si cele de asigurari.

Analizand aspectele prezentate mai sus, desi la prima vedere creditarea este mai scumpa decat plata integrala, leasing-ul prezinta avantaje nete legate de rapiditate, menajarea disponibilului banesc, serviciile conexe (prestatii vamale, inmatriculare si asigurare) si nu in ultimul rand al costurilor totale ale cumpararii unui autovehicul.

LEASING VERSUS LOCATIUNE

Cea mai importanta delimitare trebuie facuta intre leasing si o inchiriere obisnuita, aici facandu-se cele mai mari confuzii.

Desi contractul de leasing poate fi considerat o varianta a contractului de locatiune, datorita scopului principal, acela de a beneficia de folosinta unui bun fara a fi proprietar de drept, exista insa o multitudine de deosebiri care conduc la concluzia ca leasing-ul este o operatiune distincta de o locatiune obisnuita. Printre acestea mentionam:

Dreptul de proprietate asupra bunului

- in cazul contractului de locatie, la sfarsitul perioadei, bunul inchiriat nu poate trece in proprietatea chiriasului decat in baza unui contract separat de vanzare-cumparare

- in cazul contractului de leasing, la sfarsitul perioadei de locatie, bunul poate trece in posesia beneficiarului in baza redeventelor platite si a unui pret rezidual

Dreptul de optiune

- in contractul de locatiune, dupa incetarea locatiunii, locatarul trebuie sa restituie bunul in starea in care a fost predat

- in contractul de leasing, locatarul are dreptul de a opta pentru cumpararea bunului, prelungirea contractului de leasing ori incetarea raporturilor contractuale

Numarul participantilor la operatiune

- la inchiriere apar doi participanti: cel care inchiriaza bunul si chiriasul

- la operatiunile de leasing participa, de regula trei parti: furnizorul, societatea de leasing si beneficiarul

Initiativa afacerii

- la inchiriere,intreprinderea ce da cu chirie, achizitioneaza bunul din proprie initiativa

- la leasing, bunul se cumpara de catre societatea de leasing la cererea expresa a beneficiarului, de aceea nu apare riscul de a nu putea inchiria bunul (cel putin prima inchiriere)

Provenienta obiectului tranzactiei

- contractul de inchiriere obisnuita permite utilizatorului sa beneficieze de utilaje deja disponibile oricand doreste si pe durata optima

- contractul de leasing presupune cumpararea de utilaje pentru care trebuie sa se cunoasca anticipat rentabilitatea, durata de utilizare si modalitatile de amortizare

Structura obiectului tranzactiei

- societatile care practica operatiuni de inchiriere obisnuita lucreaza cu utilaje standard (vagoane, aparatura medicala, centrale electrice de putere mica)

- societatile de leasing inchiriaza pe termen mediu masini cu un inalt grad de specializare si care se afla sub incidenta progresului tehnic galopant

Clauza de reziliere

- la inchiriere, beneficiarul plateste chirie atata timp cat are nevoie de bunul respectiv, dupa care il restituie, deci poate oricand revoca contractul

- la leasing, beneficiarul plateste chirie pana la data prevazuta in contract, chiar daca nu mai are nevoie de bunul respectiv; in timpul inchirierii de baza, in toate formele de leasing, contractul de leasing nu poate fi revocat de nici una dintre parti

Calculul ratelor de plata

- in cazul contractului de locatiune, ratele se stabilesc in functie de conditiile existente pe piata si reprezinta contravaloarea dreptului de folosinta, deci nu se tine neaparat seama de o recuperare a valorii bunului prin nivelul lor

- in cazul contractului de leasing, ratele se stabilesc in functie de pretul de achizitie al bunului cuprinzand cote parti din acesta si de unele elemente cum ar fi dobanda, profit, TVA. Ratele de leasing consuma din "substanta"bunului pana il aduc la valoarea reziduala la sfarsitul contractului.

Leasing-ul financiar se indeparteaza si mai mult de un contract de locatiune obisnuit, astfel ca aici apar in plus inca doua diferente semnificative fata de un contract de inchiriere obisnuita, si anume:

Riscurile si responsabilitatile

- riscurile si responsabilitatile privind bunul inchiriat in cadrul contractului de locatiune nu se transfera utilizatorului, ci apartin proprietarului; acelasi lucru este valabil si pentru leasing-ul operational, acesta fiind un criteriu important de delimitare a celor doua tipuri de leasing.

- riscurile si responsabilitatile privind bunul cedat in cadrul contractului de leasing financiar se transfera utilizatorului; pe aceasta cale se aduce atingere conceptiei traditionale asupra proprietatii si se confera utilizatorului anumite drepturi reale

Rolul societatii de leasing

- de obicei, societatile de leasing, atunci cand desfasoara operatiuni de leasing financiar, realizeaza o functie pur finantatoare, eventual asumandu-si riscul asigurarii bunurilor inchiriate

- societatile care practica inchirierea obisnuita adauga alte prestatii cum ar fi cele de gestionare, intretinere, consultanta si revizie periodica a utilajelor prin personalul tehnic de care dispune; operatiunile de leasing operational au preluat, in virtutea asemanarii cu inchirierile obisnuite, astfel de caracteristici sub denumirea generalista de contract de tip "full-service'.

LEASING VERSUS CREDIT

Leasing-ul, in forma sa clasica, se poate asemana unui credit de investitii chiar daca beneficiarul nu devine imediat proprietarul acesteia.

Din punctul de vedere al finantatorului "leasing-ul este un credit pe termen mediu si lung garantat de un drept de proprietate"

"Din punctul de vedere al beneficiarului, leasing-ul constituie o forma de creditare in cadrul careia sumele necesare achizitionarii bunului se obtin din exploatarea acestuia, iar rambursarea lui se face esalonat, sub forma ratelor de leasing sin in final a pretului rezidual. Creditul obtinut este insa sub forma de echipamente si nu baneasca".

Cele doua notiuni prezinta insa caracteristici diferite referitoare la:

Gradul de finantare

- la creditul traditional, beneficiarul contribuie cu 30%-50% din valoarea investitiei

- la leasing se asigura finantarea integrala a investitiei

Garantia

- la creditul traditional, investitia este grevata de o serie de sarcini reale (gaj, ipoteca)

- la leasing, garantia este constituita de chiar dreptul de proprietate asupra bunului inchiriat

Forma

- la creditul traditional, creditul este acordat sub forma baneasca

- la leasing, creditul este sub forma de echipament

Analiza documentatiei financiare

- la creditul traditional, finantatorul pune accentul mai mult pe analiza situatiilor financiare intr-o viziune postfaptica si mai putin previzionala

- la leasing, societatea de leasing, ca societate finantatoare, pune accentul in principal pe analiza rentabilitatii proiectului ce va fi finantat prin leasing, deci are o viziune previzionala

Politica de creditare

- la creditul traditional, creditarea se face dupa o analiza foarte complexa realizata de inspectorii de credite

- la leasing, politica de creditare a societatii de leasing este mult mai dinamica, documentatia ceruta si analizele efectuate fiind mult mai simple

EFECTE ASUPRA SITUATIILOR FINANCIARE ALE INTREPRINDERII

Platile locatiei sunt prezentate sub forma cheltuielilor de exploatare in contul de profit si pierdere al firmei, dar, in anumite conditii, in bilant nu apar nici activele in locatie si nici datoriile rezultate din contractul de leasing. Din acest motiv, leasing-ul se numeste uneori finantare in afara bilantului.

Aceasta idee este ilustrata in Anexa nr.5, care prezinta bilanturile a doua firme ipotetice, Alfa (care cumpara) si Beta (care preia in locatie). Initial, ambele firme au bilanturi identice si au rate de indatorare de 50%.

Fiecare firma decide sa achizitioneze un activ in valoare de 100$.

Firma Alfa se imprumuta cu 100$ pentru a cumpara mijlocul fix, deci in bilant apar atat in activ, cat si in pasiv ca o datorie, iar rata de indatorare creste la 75%.

Firma Beta preia echipamentul in locatie si deci, bilantul ei este neschimbat. Locatia poate necesita cheltuieli fixe egale sau chiar mai mari decat in cazul imprumutului, dar rata de indatorare ramane de 50%.

Pentru a corecta aceasta anomalie, Canadian Institute of Chartered Accountants (CICA) impune firmelor care se angajeaza in lesing financiar (sau de capital) sa isi reconsidere bilantul pentru a raporta activul in locatie la "mijloace fixe" si valoarea prezenta a platilor viitoare ale locatiei ca o datorie.

Acest proces se numeste capitalizarea chiriei si, prin efectele sale, bilanturile firmelor Alfa si Beta sunt similare, asemanatoare cu bilantul firmei Alfa dupa cresterea activului.Daca in exemplul din Anexa nr.5 nu se comunica situatia locatiei, investitorii firmei Beta ar putea fi indusi in eroare crezand ca situatia financiara a acesteia este mai buna decat in realitate. Chiar daca locatia ar fi prezentata intr-o anexa a bilantului, investitorii ar putea sa nu ii recunoasca impactul in totalitate si sa nu vada ca firmele Alfa si Beta au in esenta aceeasi situatie financiara. In acest caz, firma Beta ar putea sa-si creasca valoarea reala a datoriilor printr-un contract de leasing, dar rentabilitatea impusa datoriilor, rentabilitatea impusa capitalurilor proprii si, ca urmare, rata medie a rentabilitatii ar fi crescut mai putin decat rentabilitatile impuse firmei Alfa, care a imprumutat direct. Astfel, investitorii ar fi dispusi sa accepte o rentabilitate mai mica a firmei Beta deoarece ar vedea-o intr-o situatie financiara mai buna decat a firmei Alfa.

De aceste avantaje ale locatiei ar dispune actionarii, pe cheltuiala noilor investitori, care ar fi indusi in eroare de faptul ca bilantul firmei Beta nu reflecta in totalitate situatia reala a datoriilor.

II.    STUDIU DE CAZ

PREZENTAREA FIRMEI

Pentru a-si imbunatati activitatea de distributie, societatea trebuie sa achizitioneze 5 autoturisme in valoare de 30.000 euro de la un furnizor extern, cu o durata economica de 5 ani. Comisionul vamal este de 0.5%, taxa vamala este de 10% si utilizatorul este platitor de TVA.

Societatea poate cumpara echipamentul cu fonduri procurate dintr-un imprumut bancar, la o rata a dobanzii medii la bancile comerciale la creditele in euro, de 10% pe an, calculata per sold, pe un termen de cinci ani, platile trebuind sa fie efectuate la sfarsitul fiecarui an. Cheltuielile de contractare in cazul cumpararii bunului sunt estimate la 450 euro. Prima de asigurare full-casco este achitata annual in suma de 1200 euro.

O alta alternativa ar fi leasingul masinilor printr-un contract de leasing financiar sau operational de la o societate de leasing rezidenta, in urmatoarele conditii:

costul de achizitie al acestor autoturisme este de 30.000 euro

durata contractului de leasing este de 3 ani

societatea achita un avans de 15% (4500) in momentul incheierii contractului de leasing

ratele de leasing se platesc la sfarsitul fiecarui an

rata dobanzii de leasing prevazuta in contract este de 15% si se aplica la datoria ramasa de rambursat privind leasing-ul exprimata in euro

se precizeaza transferul proprietatii la sfarsitul termenului de leasing la o valoare reziduala de 6000 de euro (20% din costul de achizitie)

comisionul de analiza-administrare si cheltuielile de import-omologare si inmatriculare sunt facturate locatarului in cadrul taxei de leasing, in suma de 600euro

costurile ocazionate de asigurarea obiectului de leasing sunt in totalitate in sarcina locatarului; asigurarea full-casco va fi incheiata de utilizator la o societate de asigurare agreata de locatar pentru toata perioada prezentului contract si va fi cesionata locatorului; prima de asigurare achitata anual avand suma de 1200 euro.

Se mai cunosc urmatoarele informatii:

societatea de leasing a procurat fondurile necesare achizitiei bunurilor printr-un imprumut bancar pe 3 ani, la o rata a dobanzii situata la nivelul ratei medii la bancile comerciale la creditele in euro, de 10% pe an, calculata per sold, platile trebuind sa se faca anual si posticipat

comisionul practicat de societatea de leasing este de 300 euro

rata impozitului pe profit este de 25%

In continuare vom exemplifica analiza eficientei unui leasing financiar din punctul de vedere al locatarului si locatorului:

I.   Evaluarea leasing-ului financiar de catre utilizator:

SCHEMA RAMBURSARII CREDITULUI LEASING:

Tab.a1 -euro-

*Valoare obtinuta prin rotunjiri

Coeficientul de leasing se va determina astfel:

K= (4500+3*9440+6000) / 30000 = 1.29

Valoarea coeficientului de leasing nu ii permite utilizatorului o fundamentare a deciziei de finantare prin leasing sau imprumut, ci ii asigura cel mult compararea diverselor oferte de leasing.

1. Calculul valorii actualizate nete a leasing-ului financiar de catre locatar este realizat in tabelul de mai jos:

Tab.a2 -euro-

¹Amortismentul fiscal, in varianta cumpararii, este determinat pe baza valorii de intrare fiscala care este data de costul de achizitie de 30000 euro, la care se adauga taxele nerecuperabile, respectiv taxele de contractare aferente cumpararii, in suma de 3600 euro.Va rezulta o valoare de intrare fiscala de 33600 euro. Amortismentul fiscal anual (utilizand metoda de amortizare liniara) este de 6720 (33600/5).Economiile fiscale din amortizare sunt de 1680 (6720*25%).

²Amortismentul fiscal, in varianta leasing financiar, este determinat pe baza valorii de intrare fiscala care este data de costul de achizitie de 30000 euro, la care se adauga taxele nerecuperabile, respectiv taxa de leasing de 750 euro.Va rezulta o valoare de intrare fiscala de 30750 euro. Amortismentul fiscal anual (utilizand metoda liniara) este de 6150 euro (30750/5). Economiile fiscale din amortizare sunt de 1538 (6150*25%).

³Dobanzile de leasing pentru momentele t se iau din coloana 4 a tab.a1. Am considerat ca sunt indeplinite conditiile legale pentru ca dobanzile de leasing sa fie integral deductibile. Altfel, valoarea deductibilitatii lor va fi diminuata.

⁴Toate fluxurile de numerar sunt relativ certe, deci se actualizeaza la o rata medie a dobanzii bancare la bancile comerciale.

Ratele de leasing s-au determinat prin metoda rambursarii creditului in rate egale astfel:

Rata de leasing = 30000-4500-6000*(1+0.15)^-3 / 1-(1+0.15)^-3 / 0.15 = 9440

II.     Evaluarea leasing-ului financiar de catre societatea de leasing:

SCHEMA RAMBURSARII CREDITULUI LEASING:

Tab.a3 -euro-

*Valoare obtinuta prin rotunjiri

Ratele de leasing s-au determinat prin metoda rambursarii creditului in rate egale astfel:

Rata de leasing = 30000-4500-6000*(1+0.15)^-3 / 1-(1+0.15)^-3 / 0.15 = 9440

Rata de leasing reprezinta in cazul leasing-ului financiar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si cota-parte a dobanzii de leasing; dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzilor bancare pe piata romaneasca.

2. Coeficientul de leasing se va determina astfel:

K= (4500+3*9440+6000) / 30000 = 1.29

Se observa ca valoarea coeficientului de leasing este peste 1, situandu-se la un nivel obisnuit pentru societatile de leasing din Romania, in cazul contractelor de leasing exprimate in valuta.

3. Calculul valorii actualizate nete a leasing-ului financiar de catre locator este realizat in tabelul de mai jos:

Tab.a4 -euro-

Se iau din coloana 5 a tab.a3

Dobanzile de leasing pentru momentele t se iau din coloana 4 a tab.a3. Am considerat ca sunt indeplinite conditiile legale pentru ca dobanzile de leasing sa fie integral deductibile. Altfel, valoarea deductibilitatii lor va fi diminuata.

Toate fluxurile de numerar sunt relativ certe, deci se actualizeaza la rata dobanzii la imprumut dupa impozitare, utilizata de banca finantatoare a societatii de lesing.

Se constata din tabelul de mai sus ca incheierea respectivului contract de leasing financiar ii va aduce un castig net societatii de leasing, in suma absoluta de 2144 euro exprimata in valori actuale. Aceasta inseamna ca, dupa acoperirea costurilor capitalului si dupa realizarea tuturor sarcinilor fiscale, societatea realizeaza un castig net din contractul de leasing de 2144 euro.

4. Rata interna de rentabilitate a leasing-ului financiar (RIR) se determina pe baza ecuatiei VAN = 0 astfel:

25275 = 8484*/(1+RIR)¹ + 8694*/(1+RIR)² + 14937*/(1+RIR)³

*Sumele sunt preluate de la rd 8 al tab.a4

Din rezolvarea ecuatiei de mai sus va rezulta o rata RIR de aproximativ 12%, mai mare decat costul capitalului dupa impozitare (de 7.5%), de unde deducem ca respectivul contract de leasing financiar aduce un castig net de 4.5%.

III.   Evaluarea leasing-ului operational de catre societatea de leasing:

Vom analiza in cele ce urmeaza cazul leasing-ului operational:

Calculul ratei de leasing operational se face dupa aceeasi metoda ca la leasing-ul financiar, doar ca nu se ia in calcul valoarea reziduala (aceasta fiind zero).

Rata de leasing = 30000-4500 / 1-(1+0.15)^-3 / 0.15 = 11168

In cazul leasing-ului operational, bunul va fi returnat locatorului la sfarsitul termenului de leasing; se estimeaza ca pretul de valorificare pe piata va fi de 7000 euro.

5. Coeficientul de leasing se va determina astfel:

K= (3*11168+7000) / 30000 = 1.35

Se observa ca valoarea coeficietului de leasing operational este mai mare decat cel de leasing financiar, insa se incadreaza peste 1, situandu-se la un nivel obisnuit pentru societatile de leasing din Romania, in cazul contractelor exprimate in valuta.

6. Calculul valorii actualizate nete a leasing-ului operational de catre locator este realizat in tabelul de mai jos:

Tab.a5 -euro-

¹Amortismentul se realizeaza anual. Valoarea de amortizat fiscala este data de valoarea de intrare a bunului 30000 euro. Utilizand metoda de amortizare liniara pe durata de viata normala de cinci ani, amortismentul anual fiscal este de 6000 euro. Economiile fiscale din amortizare vor fi de 1500 euro (6000*25%).

²Factorul de actualizare este calculat la o rata de actualizare de 7.5% reprezentant rata dobanzii dupa impozitare pentru fluxurile certe si respectiv de 10% pentru fluxurile de numerar incerte reprezentate de valoarea de valorificare.

Se constata in tabelul de mai sus ca incheierea unui conract de leasing operational ii va aduce un castig net societatii de leasing, in suma absoluta de 1150 euro exprimata in valori actuale.

Daca comparam rezultatul obtinut in situatia unui contract de leasing financiar analog (VAN = 2144 euro), se constata ca eficienta acestuia, pe aceleasi conditii contractuale, este superioara unui leasing operational.

7. Rata interna de rentabilitate a leasing-ului operational (RIR) se determina pe baza ecuatiei VAN = 0 astfel:

29775 = 9876*/(1+RIR)¹ + 9876*/(1+RIR)² + 16876*/(1+RIR)³

*Sumele se obtin prin insumarea elementelor aferente rd3 si rd10 din tab.a5

Din rezolvarea ecuatiei de mai sus, rezulta o rata RIR de aproximativ 10%, mai mare decat costul capitalului dupa impozitare (de 7.5%), dar mai mica decat rata interna de rentabilitate obtinuta in cazul leasing-ului financiar (RIR=12%).

IV.   Evaluarea leasing-ului operational de catre utilizator:

8. Coeficientul de leasing se va determina astfel:

K= (3*11168+7000) / 30000 = 1.35

Se observa ca valoarea coeficietului de leasing operational este mai mare decat cel de leasing financiar, insa se incadreaza peste 1, situandu-se la un nivel obisnuit pentru societatile de leasing din Romania, in cazul contractelor exprimate in valuta.

9. Calculul valorii actualizate nete a leasing-ului operational de catre locatar este realizat in tabelul de mai jos:

Tab.a6 -euro-

¹Amortismentul fiscal, in varianta cumpararii, este determinat pe baza valorii de intrare fiscala care este data de costul de achizitie de 30000 euro, la care se adauga taxele nerecuperabile, respectiv taxele de contractare aferente cumpararii, in suma de 3600 euro.Va rezulta o valoare de intrare fiscala de 33600 euro. Amortismentul fiscal anual (utilizand metoda de amortizare liniara) este de 6720 (33600/5).Economiile fiscale din amortizare sunt de 1680 (6720*25%).

²Economiile fiscale din rata de leasing se obtin din relatia 11168*(1-25%).

³Economiile fiscale din amortizare in alternativa leasing operational se obtin doar daca bunul este achizitionat la sfarsitul termenului de leasing in baza unui contract separat de vanzare-cumparare la valoarea reziduala estimata la 7000 euro. Amortismentul fiscal anual va fi de 7000/2 = 3500 euro, iar economiile fiscale din amortizare vor fi de 3500*25%=875 euro.

⁴Rata de actualizare utilizata pentru fluxurile certe este data de rata dobanzii la imprumut dupa impozitare utilizata de banca finantatoare a beneficiarului, de 7.5%, iar fluxurile de numerar incerte reprezentate de valoarea reziduala si taxele calculate pe baza sa, precum si amortizarea valorii reziduale le vom actualiza la o rata superioara de 10%, deoarece ele sunt relativ incerte.

Asa cum reiese din tabelul de mai sus, alternativa leasing-ului operational relativ la alternativa cumparare aduce o pierdere neta de 168 euro. Comparand rezultatele obtinute in cazul unui leasing financiar analog (VAN= ), se constata ca acesta reprezinta o alternativa neavantajoasa pentru utilizator.

10. Rata interna de rentabilitate a leasing-ului operational (RIR) se determina pe baza ecuatiei VAN = 0 astfel:

33038* = 10056*/(1+RIR)¹ + 10056*/(1+RIR)² + 17756*/(1+RIR)³ + 805*/(1+RIR)⁴ + 805*/(1+RIR)⁵

*Sumele se obtin prin scadere rd11-rd10 din tab.a6

Se va obtine o rata RIR de aproximativ 8% care depaseste nivelul costului imprumutului bancar (7.5%); ca urmare, si prin aceasta metoda se constata o ineficienta a leasing-ului operational relativ la o cumparare prin imprumut.

Rezultatele obtinute, insa nu trebuie generalizate, fiecare alternativa fiind analizata pe conditii specifice, un rol deosebit avandu-l reglementarile fiscale care exista la un moment dat in luarea deciziilor de finantare.

Anexa nr.1

Sursa: Rapoartele ASLR catre LEASEUROPE, publicate la adresa: www.leaseurope.org

Anexa nr.2

Dinamica evolutiei pietei de leasing in functie de valoarea totala a contractelor:

 - mil EUR -

* Mentionam ca valoarea totala a contractelor de leasing realizate de nemembri ASLR este estimativa, neeexistand o baza de raportare unitara pentru acesti participanti. Estimarile au fost realizate pe baza informatiilor de presa cpomunicate de diverse entitati ce actioneaza pe piata leasingului din Romania.

Anexa nr.3

Anexa nr.4

Structura contractelor de leasing (la nivelul ASLR), in functie de obiectul contractului:

Anexa nr.5

Efectele leasing-ului asupra bilantului