Institutii financiare europene

Institutii financiare europene

Succesul modelului european este determinat si de arhitectura institutionala creata cu scopul eficientizarii si cresterii transparentei actiunilor intreprinse. Delegarea unor atributii catre institutii comune, conform unor parteneriate si reglementari comune, asigura pe de o parte participarea democratica la sistemul decizional al tuturor membrilor, precum si increderea, respectiv siguranta unor actiuni coerente si convergente la nivel micro si macroeconomic.

Banca Centrala Europeana (BCE), infiintata in 1998 este Banca Centrala a Uniunii Europene, cu functia de administrare a politicii monetare in tarile care folosesc euro ca moneda (Uniunea Monetara Europeana) si este responsabila pentru politica monetara a Uniunii.

Principalul obiectiv al BCE este asigurarea stabilitatii preturilor, astfel incat sa se pastreze valoarea monedei unice (Euro) si economia europeana sa nu fie afectata de procesele inflationiste. In plus, politica monetara are si rolul de a sprijini alte obiective politice stabilite la nivel comunitar.

Merita mentionat faptul ca Banca Centrala Europeana (BCE) reprezinta o institutie singulara (nici o alta banca centrala moderna nu a mai fost creata prin vointa politica a 15 state dezvoltate in cadrul aceluiasi tratat) si complexa datorita rolului sau major in definirea politicilor bancilor centrale nationale, ea fiind practic o institutie supranationala.

Cu o structura bine definita, Banca Centrala Europeana a parcurs practic mai multe stadii, de la infiintare, determinate de evolutiile in planul concentrarii preocuparilor la nivel european, de extindere a Uniunii Europene, de crestere a gradului de interdependenta si integrare economica, dar si de necesitate a liberalizarii circulatiei capitalurilor.

Momentele poate cele mai importante ale evolutiei in plan institutional si administrativ, au fost legate de Raportul Delors, prezentat in iunie 1989 la summit-ul de la Madrid, care a definit caracteristicile concrete ale uniunii economice si monetare, apoi Tratatul asupra Uniunii Europene (februarie 1992, Maastricht) unde au fost definite bazele comune monedei unice si au fost definite etapele liberei circulatii a capitalurilor si criteriile de convergenta nominala, toate fiind incheiate cu momentul final al lansarii monedei comune Euro incepand cu ianuarie 2002.

Structurile de baza ale Bancii Centrale Europene sunt Consiliul Guvernatorilor, Consiliul director, presedintele si Consiliul General al Bancii Centrale Europene. Fiecare din aceste structuri are atributii, roluri, responsabilitati concret definite, in raport cu activitatile desfasurate si subordonate obiectivelor generale ale politicii financiare a Uniunii Europene.

Resurse Bancii Centrale Europene sunt constituite, in principal din capitalul BCE (care a avut un fond de 5 mld. euro; rezervele de schimb; contributia fiecarui membru - fixata in mod proportional in functie de capitalul subscris si beneficiile repartizate ale BCE).

Politica Bancii Centrale Europene este orientata spre mentinerea stabilitatii preturilor, identificarea si asigurarea credibilitatii operationale a institutiilor bancare centrale, la nivelul fiecarui stat membru al Uniunii Europene.

Banca Europeana de Investitii

Institutie financiara a Uniunii Europene, infiintata in baza Tratatului de la Roma, Banca Europeana de Investitii (BEI) are drept obiectiv finantarea unor proiecte ce contribuie, in mod direct, la atingerea obiectivelor Uniunii in Europa, dar si in afara spatiului european. BEI este un organism cu personalitate juridica si independenta financiara si are sediul la Luxemburg.

Actionarii principali ai Bancii Europene de Investitii sunt statele membre ale Uniunii, administrarea fiind asigurata de un Consiliu al Guvernatorilor, alcatuit din ministrii de finante. Responsabilitatile Consiliului sunt legate de stabilirea politicilor de creditare, aprobarea documentatiei, a rapoartelor anuale si autorizarea operatiunilor de finantare din afara Uniunii.

Activitatea Bancii Europene de Investitii se desfasoara pe baza unui document strategic, numit "Planul Operational Corporativ" aprobat de Consiliul Directorilor, in care sunt definite politica bancii pe termen mediu, prioritatile operationale prin prisma obiectivelor stabilite, dar si instrumentele, metodele de evaluare ulterioara (ex-post) a activitatilor desfasurate.

Prioritatile operationale pe termen mediu sunt legate de sprijinirea dezvoltarii regionale si a coeziunii economice si sociale pe teritoriul Uniunii; protectia mediului si imbunatatirea calitatii vietii; pregatirea tarilor in curs de aderare pentru integrarea in Uniunea Europeana si intarirea ajutorului comunitar de dezvoltare si a politicii de cooperare in tarile partenere

Pentru atingerea obiectivelor, Banca faciliteaza acordarea de imprumuturi si garantii si fara a urmari un scop lucrativ, in toate sectoarele economiei, cum ar fi: proiecte care vizeaza dezvoltarea regiunilor mai putin dezvoltate; proiecte care vizeaza modernizarea sau conversia intreprinderilor sau crearea de noi activitati; proiecte de interes comun pentru mai multe state membre, etc. Finantarea proiectelor este una de tip complementar, cu asistenta financiara acordata prin intermediul fondurilor structurale si de coeziune ale Comunitatii Europene.

Obiectivul central al finantarii este legat de implementarea Agendei Lisabona, a Initiativei Inovare 2010 de creare si promovare a unei economii bazate pe cunoastere, pentru care BEI imprumuta pana la 50% din valoarea unui proiect si co-finanteaza investitiile impreuna cu alte banci. Aproape jumatate din sumele imprumutate au fost orientate catre proiecte in domeniul transporturilor, proiectele din sectorul industrial, de mediu si telecomunicatii au absorbit aproape 15% fiecare, iar 10% a fost imprumutat pentru proiectele din sectorul energetic, sanatate si educatie.

BEI opereaza si in afara Uniunii Europene, sub incidenta unor protocoale financiare incheiate cu 12 tari din regiunea Mediteranei, 30 tari din Asia si America Latina si cu 70 de state din cadrul Conventiei de la Lome (Africa, Caraibe si Pacific). Actiunile bancii in exteriorul Uniunii Europene s-au ridicat la 5 miliarde euro in 2005.

Este de mentionat ca in anul 2005 au fost lansate doua noi initiative menite sa conduca la intensificarea cooperarii pe linia cresterii eficientei utilizarii fondurilor structurale si anume:

JASPERS (parteneriat intre BEI, BERD si Comisia Europeana pentru sprijinirea autoritatilor regionale si nationale, in vederea pregatirii proiectelor finantate din bugetul Uniunii Europene);

JEREMIE (schema gestionata prin Fondul European de Investitii care permite statelor membre si regiunilor sa transforme o parte din fondurile structurale alocate in instrumente financiare dedicate intreprinderilor mici si mijlocii).

In ceea ce priveste activitatea bancii in viitor, BEI urmareste, in cadrul Uniunii, angajarea in proiecte inovative (cercetare-dezvoltare, retelele transeuropene, energie), propunand cresterea capitalului alocat Facilitatii de Finantare Structurata (Structured Finance Facility) de la 750 de milioane la 1,25 de miliarde euro si a capitalului Fondului European de Investitii de la 2 la 3 miliarde euro.

O data cu finalizarea procesului de aderare la Uniunea Europeana, Romania a devenit un actionar al bancii, cu un reprezentant in Consiliul Guvernatorilor si un numar adecvat de membri in Consiliul Director (contributia nationala la capitalul subscris al B.E.I. este estimata la aproximativ 42,3 milioane euro)

Portofoliul actual al B.E.I. in Romania, cuprinde credite acordate atat sectorului public, cat si celui privat. Pentru perioada 1990 - 2005, valoarea imprumuturilor acordate a atins nivelul de 4,3 miliarde dolari, orientate pe urmatoarele domenii: transport (61% din totalul creditelor); mediu inconjurator, in special reconstructie in urma pagubelor produse de inundatii (15%) si sanatate, educatie (aproximativ 7%). Pe termen mediu, BEI se va implica in finantarea unor proiecte de infrastructura pentru transporturi, precum reabilitarea caii ferate pe Coridorul Paneuropean IV sau cofinantarea pentru realizarea sistemului national de autostrazi.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a fost infiintata in 1991, in scopul sustinerii dezvoltarii sectorului privat in fostele tari cu regimuri totalitariste, astazi fiind considerata cel mai mare investitor institutional ce mobilizeaza investitii straine directe semnificative, pe langa propriile finantari. Capitalul subscris al Bancii este de 20 miliarde euro fiind detinut de 60 de tari membre si doua institutii interguvernamentale. BERD finanteaza proiecte in domeniul bancar si industrial, stabileste parteneriate cu companii aflate in proprietate de stat pentru procese de privatizare, restructurare si imbunatatire a serviciilor municipale. Prin investitiile realizate, se are in vedere promovarea reformelor structurale si sectoriale, dezvoltarea infrastructurii pentru sustinerea sectorului privat si guvernarea corporativa eficienta.

In relatia cu Romania, de-a lungul perioadei de tranzitie, BERD s-a dovedit a fi una dintre institutiile financiare internationale, care au sustinut intens acordarea de imprumuturi pentru implementarea proiectelor de transformare economica si reforma structurala. Romania este al 3-lea mare receptor de finantare din partea BERD din regiune, dupa Federatia Rusa si Polonia, totalul angajamentelor la finalul anului 2006 fiind de peste 3,1 miliarde de euro.

Portofoliul Bancii s-a extins rapid in arii precum privatizarea la scara larga cu investitori strategici, investitii de tip greenfield in sectorul privat, dezvoltarea sectorului financiar si a infrastructurii in domeniile energetic, transporturi, comunicatii si a infrastructurii municipale, precum si dezvoltarea sectorului financiar non-bancar prin promovarea investitiilor in societati de leasing si asigurare. BERD a finantat un numar considerabil de proiecte pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat in urmatoarele domenii: infrastructura (transport, energie, utilitati), telecomunicatii, sectorul financiar, agricultura, industrie si turism. Obiectivul BERD va ramane, pentru perioada 2007 - 2013, extinderea intr-o maniera dinamica a activitatilor sale in sectorul privat, in timp ce implicarea in sectorul public se va concentra pe proiecte cu impact semnificativ asupra tranzitiei sau avand o dimensiune regionala.

Strategia BERD pentru Romania, in perioada 2006 - 2008 se axeaza pe anumite directii prioritare legate de :

asigurarea suportului pentru dezvoltarea infrastructurii prin transferul catre proprietatea privata si comercializarea utilitatilor energetice. Se au in vedere identificarea si stabilirea unor parteneriate cu investitori strategici, capabili sa se integreze in procesul de privatizare a sectorului energetic, scopul final fiind legat de crearea unei Piete Regionale a Energiei in Sud-estul Europei;

implicarea puternica in procesul de extindere a intermedierii financiare prin consolidarea rolului acesteia si facilitarea accesului la o gama larga de produse financiare;

sustinerea implicarii sectorului privat in sectorul agricol, pentru cresterea competitivitatii si rentabilitatii micro si macroeconomice.

Pentru realizarea acestor obiective, BERD va contribui si la intarirea capacitatii administrative a autoritatilor locale si a administratiei publice, pentru dezvoltarea sistemului de absorbtie a fondurilor de postaderare. Perspectivele dezvoltarii prin proiecte de investitii sustinute de institutiile financiare ale Uniunii Europene sunt dependente de rezultatele partiale inregistrate la diferitele stadii de evaluare, dar si de modul in care autoritatile locale si centrale inteleg sa se implice si sa sustina astfel de proiecte.

Indiferent de tipul de finantare, statul finantatorului sau al organizatiei beneficiare, si domeniu de activitate, proiectele de investitii sunt afectate de o serie de fenomene complexe precum riscul, incertitudinea, instabilitatea actiunilor, dimensionarea estimativa a rezultatelor etc.

Avand in vedere contextul national si international al derularii proceselor investitionale (punctul 2.1) identificati punctele tari si punctele slabe ale unor investitii cunoscute, derulate in cazul unor agenti economici - Dezbateri pe studii de caz.

Exemplificati tipologia investitiilor pe studii de caz - exemple din activitatea unor sisteme tehnico-economice cunoscute.

Care sunt sursele proprii sistemelor tehnico-economice de constituire a fondurilor de investitii? Ce posibilitati de atragere a unor fonduri pentru investitii cunoasteti (frecvent utilizate de agenti economici)?

Analizati un studiu comparativ al investitiilor straine in regiunea Bucuresti - Ilfov si regiunea de Vest. Identificati particularitatile proceselor investitionale si caracterizati impactul acestora in cele doua zone - Dezbateri pe studii de caz.

Particularizati ciclul unui proiect de investitii pentru studii de caz cunoscute din diferite ramuri economice.

Realizati gestiunea elementelor necorporale ale ciclului de viata al unui proiect de investitii intr-un sistem tehnico-economic tinand seama de tipologia investiilor.

Argumentati modul antreprenorial de actiune prin proiecte de investitii - Dezbateri pe studii de caz.

Care sunt directiile strategice de actiune ale principalelor institutii implicate in finatarea complexa a proiectelor de investitii - Documentare, exemple si studii de caz.