Incheierea contractelor personal sau prin reprezentare

Incheierea contractelor personal sau prin reprezentare

Contractele sunt susceptibile de a fi incheiate personal sau prin reprezentare.

Din cuprinsul si economia reglementarilor legale privitoare la formarea contractelor rezulta regula incheierii contractelor personal de catre parti si ca numai prin exceptie, in situatiile si conditiile anume prevazute  de lege, incheierea contractelor are loc pe calea reprezentarii.

Aceasta reglementare este realista, intrucat in practica cele mai numeroase contracte se incheie personal de catre parti si numai in situatii mai rare prin reprezentareauneia sau a ambelor parti.

Reprezentarea. In dreptul civil, ca si in alte ramuri de drept, sunt situatii in care actele juridice se incheie prin intermediul altor persoane decat cele inbeneficiul carora ele se savarsesc, adica prin procedeul tehnic al reprezentarii.

Aplicata la incheierea contractelor, reprezentarea se diferentiaza in reprezentare perfecta si reprezentare imperfecta.

a) reprezentarea perfecta (directa sau imediata), uzitata mai ales in relatiile contractuale civile, consta in procedeul prin care o persoana, numita reprezentant, incheie un contract in numele si pe seama altei persoane, numita reprezentat, astfel incat efectele contractului se produc direct in persoana reprezentatului.

Reprezentarea perfecta poate fi: legala, in cazul minorilor sub 14 ani, a persoanelor puse sub interdictie ori sub curatela, care sunt reprezentate la incheierea contractelor sau a altor acte juridice de catre ocrotitorii lor legali (art. 97-157 C. fam.); sau conventionala, adica sub forma unui contract de reprezentare, reglementat sub denumirea de contract de mandat (art. 1532-1559 C. civ.), contract prin care mandatarul il reprezinta pe mandant.

Reprezentarea legala poate fi totala, ca in cazul minorilor sub 14 ani, care sunt reprezentati de catre ocrotitorii lor legali, parinti sau tutori, in toate actele juridice, sau partiala, ca in cazul mandatului tacit reciproc dintre soti, care priveste numai actele referitoate la administrarea, folosinta si dispozitia asupra bunurilor comune ale sotilor (art. 35 C. fam.).

Reprezentarea conventionala sau contractuala poate fi: expresa, ca in cazul mandatului expres, sau tacita, ca in cazul mandatului tacit (art. 1533 C. civ.); simpla, cand reprezentantul reprezinta pe un singur reprezentat, adica pe o singura parte contractanta, sau dubla, cand reprezentantul reprezinta pe ambii reprezentanti, adica pe ambele pxrti contractante; prin reprezentarea dubla se realizeaza asa-numitul contract cu sine insusi, care in dreptul roman este expres interzis in cazul reprezentarii persoanelor incapabile (art. 1308 C. civ.).

b) Reprezentarea imperfecta(indirecta sau mediata), uzitaa in relatiile contractuale comerciale, consta in procedeul prin care o pesoana, numita comisionar, incheie un contract in nume propriu insa pe seama unei alte persoane, numita comitent; ea se realizeaza prin contractul de comision (art. 405-412 C. com.).

In dreptul contemporan, reprezentarea are un rol important, atat in ce priveste realizarea operatiunilor juridice ale persoanelor aflate sub ocrotire legala, cat si in ce priveste mijlocirea a numeroase operatiuni contractuale civile si comerciale.