Impactul asupra economiei nationale

Manevrarea nivelului taxelor vamale are un puternic impact asupra activitatii economice deoarece poate actiona ca un stimulator al acesteia sau, din contra, ca un veritabil obstacol in calea derularii comertului.

O importanta contributie la stimularea activitatii de productie si de export o au facilitatile vamale acordate in favoarea investitorilor in Romania. Astfel, sunt exceptate de la plata taxelor vamale masinile, utilajele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport si orice alte bunuri din import necesare investitiei, constituite ca aport in numerar al investitorului strain la capitalul social ori la majorarea acestuia.

De scutire la plata taxelor vamale beneficiaza materiile prime, materialele consumabile, piesele de schimb necesare si folosite efectiv in productia proprie pe o perioada de doi ani, calculata de la data punerii in functiune a obiectivului sau, de la data inceperii activitatii, in raport cu forma juridica a investitiilor straine.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.195/2000 (publicata in M.O. nr.580/20.11.2000), precizeaza ca sunt scutite de la plata taxelor vamale si a suprataxelor vamale instalatiile, echipamentele, utilajele si parti ale acestora, know-how, precum si combustibilii energetici, achizitionate de companii si societati nationale, institutii publice si societati comerciale pe baza de credite externe care au fost garantate sau vor fi garantate prin Ministerul Finantelor.

Un exemplu in acest sens il constituie importurile finantate din credite externe in valoare de 17757800 USD efectuate de SC,,Sidermit"SA Calan pentru obiectivul de investitii ,,Turnatoria de tuburi de presiune din fonta conductila". Contractul a fost incheiat cu firma Centrifugal Casting Machine Co., iar importurile au fost aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.

Reducerile si exceptarile de taxe vamale se stabilesc si se aplica numai pe pozitii tarifare, in mod nediscriminatoriu fata de agentii economici importatori sau beneficiari. Daca pana la 01.01.2002 scutirile de taxe vamale atrageau dupa sine si scutirea de TVA, dupa aceasta data facilitatea a fost abrogata, decizia fiind luata de Guvern la recomandarea FMI.

In scopul stimularii exporturilor de marfuri romanesti a fost instituit, incepand cu data de 01.01.1991, sistemul drawback ce prevede restituirea taxelor vamale percepute marfurilor de import care au fost incorporate in produse destinate exportului sau au fost prezentate la frontiera pentru a fi reexportate.

De facilitati vamale beneficiaza si intreprinderile mici si mijlocii. Conform Legii nr.133/1999 (completata prin O.U.G. nr.297/2000) fac obiectul scutirii de taxe vamale masinile, instalatiile, echipamentele industriale, know-how, care se importa pentru dezvoltarea activitatii proprii de productie si servicii.

Potrivit normelor metodologice de aplicare a acestei legi, de facilitati vamale beneficiaza numai bunurile care se regasesc in capitolele 84, 85 si 87 din Tariful vamal de import al Romaniei.

Analizand Tariful vamal de import se observa ca nu se platesc taxe vamale la importul de:

Reactoare nucleare, cazane, masini si dispozitive mecanice, parti ale acestora;

Masini, aparate si echipamente electronice si parti ale acestora;

Aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul;

Aparate de televiziune, de inregistrat sau de reprodus imagine si sunet, parti si accesorii ale acestora;

Vehicule terestre, altele decat materialul rulant sau cale ferata si tramvai, parti si accesorii ale acestora.

Intreprinderile mici si mijlocii sunt scutite si de la plata taxelor vamale pentru importul de materii prime necesare pentru fabricarea produselor de catre acestea, in cazul in care aceste produse sunt la randul lor scutite de la plata taxelor vamale de import.[1]

Totusi legea ce reglementeaza facilitatile acordate IMM-urilor are o serie de imperfectiuni, in sensul ca afecteaza intreprinderile al caror obiect de activitate implica o dotare cu bunuri ce nu sunt cuprinse in capitolele 84, 85 si 87 din Tariful vamal de import.

Pana la data de 01.01.2002, IMM-urile au beneficiat de scutire la plata taxei pe valoarea adaugata, aferenta bunurilor importate si scutite de la plata taxelor vamale, dupa aceasta data facilitatea fiind anulata.

Pentru atragerea capitalului strain in Romania, pentru promovarea schimburilor internationale si a cresterii posibilitatilor de folosire a resurselor economiei nationale, au fost infiintate mai multe zone libere care sa ofere atat facilitati legislative cat si avantajele unor amplasamente strategice.

Stimularea activitatii industriale si comerciale prin crearea facilitatilor de zona libera este benefica economiei nationale atat prin cresterea incasarilor valutare cat si prin valorificarea superioara a principalului factor de productie abundent -forta de munca- si atragerea unor tehnologii si echipamente industriale de inalt randament.

O atentie deosebita trebuie acordata importurilor romanesti realizate prin zone defavorizate in conditiile facilitatilor oferite prin eliminarea taxelor vamale.

Prin Legea nr.35/1991 privind Regimul investitiilor straine si Legea nr.71/1994 privind acordarea unor facilitati suplimentare se permitea societatilor comerciale sa aduca in Romania materie prima cu taxa vamala zero in primii doi ani de la inceperea activitatii. In zonele defavorizate au fost infiintate astfel de societati care ulterior au fost activate in cascada (de obicei din doi in doi ani), beneficiind continuu de facilitatea importurilor fara taxe vamale. Aceste scapari legislative au generat cresterea exploziva a importurilor de carne fara taxe vamale care dezavantajeaza producatorii autohtoni.

Dupa ce a fost instituita clauza de salvgardare la importurile de carne din Ungaria, zonele defavorizate au fost portita prin care procesatorii si importatorii au adus porci in viu si carne in carcasa, fara a plati taxe vamale. Aceasta a insemnat o lovitura puternica data crescatorilor de porci si pasari si a adus prejudicii imense statului roman.

Transferul unei cote insemnate din productia de preparate din carne, de la societatile ce functioneaza in afara acestor zone catre zonele defavorizate a provocat reactia producatorilor traditionali. Patronatele din industria carnii ii acuza pe investitorii din zonele defavorizate ca beneficiaza pe nedrept de facilitati vamale, concurand astfel neloial producatorii autohtoni din domeniu.[2]

Pentru eliminarea concurentei neloiale Asociatia Romana a Carnii (ARC) ce reuneste procesatorii de carne, a propus in martie 2002 aplicarea unei taxe vamale unice la importul de carne de porc si vita de maximum 10%. Solicitarea avea la baza decalajul care s-a creat intre procesatorii care isi desfasoara activitatea in zonele defavorizate si restul producatorilor din industria carnii.

In iunie 2002 a fost semnat un protocol intre ministrul agriculturii si reprezentantii Asociatiei Romane a Carnii, Patronatului Carnii de Porc si Uniunii Crescatorilor de Pasari prin care s-a decis prelungirea aplicarii pana la 31.12.2002 a taxei vamale de 20% la importul de carne de porc. De asemenea s-a hotarat ca semnatarii protocolului sa propuna guvernului o taxa vamala unica de 20% pentru carnea de porc si de vita care se importa atat prin zonele defavorizate cat si prin celelalte zone, iar pentru carnea de pasare o taxa vamala unica de 45%.

Pe de alta parte, investitorii din zonele defavorizate considera insa ca prin eliminarea facilitatilor vamale cel putin 95% dintre procesatorii de carne din aceste regiuni vor intra in faliment iar preturile preparatelor din carne vor creste semnificativ. In acest sens, investitorii propun analizarea tuturor celor care au investit in zonele defavorizate, astfel incat sa ramana pe piata doar cei care au facut investitiile stabilite de lege si au dus la indeplinire planul privind numarul de someri angajati in aceste zone.

Si in sectorul avicol performantele financiare ale producatorilor autohtoni de carne de pasare s-au inrautatit de la un an la altul in principal din cauza concurentei neloiale determinate de importurile masive de carne la preturi din ce in ce mai mici. Romania este principala destinatie din regiunea de sud-est a Balcanilor pentru exporturile de carne de pasare provenind din Statele Unite, iar prin nemodificarea legii zonelor defavorizate, o parte din aceasta carne foarte ieftina a intrat in tara si fara taxe vamale.

In acest context s-a impus efectuarea unei analize privind industrializarea carnii in zonele defavorizate. Politica de acordare a facilitatilor pentru agentii economici care actioneaza in zonele defavorizate a avut efecte pozitive, cu exceptia activitatii de industrializare a carnii, unde efectele au fost minore:

facilitatile acordate in zonele defavorizate agentilor economici din industrializarea carnii reprezinta 44% din cifra de afaceri inregistrata de acestia in anul 2001, fata de 17% la restul activitatilor;

pentru fiecare miliard de lei facilitati acordate in industrializarea carnii au fost realizate investitii de 11 ori mai mici si s-a creat un numar de locuri de munca de 13 ori mai mic decat in celelalte domenii.

Din analiza efectelor provocate de facilitatile acordate agentilor economici cu certificat de investitor in zonele defavorizate, din domeniul industrializarii carnii, comparativ cu cele inregistrate la activitatile din celelalte domenii care au beneficiat de facilitati, au reiesit urmatoarele aspecte:[3]

facilitatile acordate pentru activitati de industrializare a carnii in anul 2001 au reprezentat 45,8% din totalul facilitatilor de care au beneficiat agentii economici cu certificat de investitor din zonele defavorizate (1186,4 miliarde lei din totalul de 2592,1 miliarde lei);

cifra de afaceri realizata in anul 2001 la industrializarea carnii a reprezentat 24,7% din totalul cifrei de afaceri (2697,7 miliarde lei fata de 10920,3 miliarde lei);

numarul de locuri de munca create in perioada 1999-2001 in domeniul industrializarii carnii reprezinta numai 5,65% ( 2120 fata de 37139 locuri de munca);

investitiile realizate pana la 31.12.2001 reprezinta numai 6,8% din totalul investitiilor (556,9 miliarde lei fata de totalul de 8151,5 miliarde lei).

In aceste conditii, Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a propus aprobarea unui proiect de lege care sa prevada mentinerea reducerii taxei vamale de la 45% la 20% pentru toti importatorii.

De la 01.01.2003, facilitatile pentru importurile de carne au fost eliminate, firmele care isi desfasoara activitatea in zonele defavorizate fiind obligate sa plateasca taxe vamale la importurile de materii prime pentru productie, prelucrarea si conservarea carnii, potrivit Legii nr.678/2002 care modifica Ordonanta nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Astfel, firmele care importa carne de porc si de vita vor achita o taxa vamala de 20%, potrivit cu HG nr.1493/2002, in timp ce taxa pentru carnea de pui este de 45%.

Scutirea de la plata taxelor vamale si TVA pentru importurile de carne in favoarea agentilor economici din zonele defavorizate a creat o intreaga disputa intre procesatorii de carne de pe piata romaneasca. In timp ce membrii ARC, care nu-si desfasoara activitatea in zonele defavorizate, considera masura ca benefica, fiind create conditiile unui comert in deplina competitivitate, agentii economici din zonele defavorizate apreciaza ca masura va conduce la cresteri de preturi.

O alta masura ce naste controverse o reprezinta cresterea incepand cu data de 01.07.2003 a taxei vamale de la 20%, cat este in prezent, la 45%. Ea este sustinuta de crescatorii de porci deoarece va conduce la cresterea preturilor cu care ajunge pe piata romaneasca carnea de porc poloneza, care beneficiaza de subventii consistente. Procesatorii de carne se opun total acestei masuri avand in vedere ca ei urmaresc obtinerea materiei prime la preturi cat mai mici si solicita instituirea unei taxe de salvgardare la importurile din Polonia, precum si triplarea taxei actuale de 15% la importurile de mezeluri.

Cresterea taxelor vamale la carne la 45% si mentinerea acestora la numai 15% pentru mezeluri va conduce la cresterea importurilor de preparate pentru ca taxa de 15% este ca si inexistenta din punct de vedere a protectiei, in conditiile in care cei care vor exporta vor produce carne cu 45% mai ieftina decat noi.[4]

Efectul taxei vamale actuale cat si a noii taxe de 45% asupra crescatorilor, procesatorilor si consumatorilor este prezentat in tabelul urmator:

Tabel nr.15 Unde ,,bat" taxele vamale

Sursa: ,,Capital" nr.13/2003

O solutie la aceste probleme ar fi reducerea costurilor producatorilor, care in conditiile actuale nu pot fi acoperite din profituri. Statul ii sustine insa pe producatori prin acordarea de subventii. In acest an subventia pentru carnea de porc creste de la 4000 la 7000 lei/kg. si de la 3000 la 4000 lei/kg. pentru carnea de pasare.

Pe langa majorarea subventiilor, in acest an s-a aprobat si importul a 200000 tone porumb furajer, cantitate exceptata de la plata taxelor vamale, masura urmand sa se aplice pana la data de 31.07.2003. Se are astfel in vedere sustinerea productiei interne de carne de porc si pasare in marile complexe, prin asigurarea cantitatilor de porumb necesare unui flux normal in furajare.

La 01.05.2003 Ministerul Agriculturii a anuntat ca taxele vamale la importurile de carne de porc raman neschimbate, cresterea acestora la 25% pentru importurile din tarile CEFTA si la 45% pentru statele din UE fiind infirmata.

Manevrarea nivelului taxelor vamale nu a avut intotdeauna efectul scontat. Acest fapt corelat cu alti factori ce tin de structura proprie a economiei noastre au condus la plasarea Romaniei intr-o situatie paradoxala. Din tara exportatoare de ulei de floarea soarelui si zahar a ajuns importatoare de astfel de produse, din producatoare si exportatoare de grau a devenit importatoare de faina, paste fainoase si de produse de patiserie.

In anul 2000, din cauza lipsei de protectie a producatorilor industriali interni fata de importurile de faina subventionata din tarile CEFTA, in special din Ungaria, s-a creat situatia unei concurente neloiale generalizate, piata din Romania fiind invadata de faina subventionata din import, al carei pret se situa sub costurile de productie interne.

Nici in prezent situatia nu este pozitiva. Se remarca o tendinta de crestere a pretului painii, motiv pentru care s-a hotarat eliminarea taxei vamale la importul de grau (pe o perioada limitata de timp) precum si sistarea de la 01.02.2003 a subventionarii graului de panificatie.

Impact negativ au avut taxele vamale mici si asupra producatorilor de zahar. In timp ce statele membre ale UE isi protejeaza industria de zahar proprie aplicand taxe vamale la importul acestui aliment de 200-250%, Romania permite accesul zaharului pe piata cu taxe vamale de doar 45%. Reducerea drastica a suprafetelor cultivate din cauza lipsei subventiilor, productivitatii scazute in raport cu alte culturi si a lipsei de eficienta a fabricilor romanesti, asociata cu taxele vamale mici, au facut ca in Romania sa se mai produca doar 50000 tone de zahar pe an, in conditiile in care necesarul este de aproximativ 500000 tone pe an.

Pentru sustinerea producatorilor interni de sfecla de zahar, taxele vamale la importul de zahar brut din trestie vor fi majorate in acest an. Astfel, taxele vamale vor creste de la 45% la 90% pentru zaharul brut si de la 30% la 60% pentru cel rafinat. Restrictia se aplica la zaharul brut din trestie provenit din 42 de state ale lumii. In acest moment, pe relatia cu UE exista un contingent de 20000 tone la care taxele vamale sunt de 18,8%.

In vederea protejarii intereselor producatorilor autohtoni de efectele negative pe care le-ar putea produce patrunderea pe piata unei tari a unui produs in cantitati mari si in conditii deosebite, Acordul General pentru Tarife si Comert prevede clauza de salvgardare. Clauza confera tarii prejudiciate dreptul de a introduce restrictii la import sau de a retrage concesiile tarifare acordate anterior privind produsul incriminat.

De aceasta clauza s-a facut uz in 1999 pentru limitarea importurilor de carne din Ungaria, prin clauza de salvgardare taxele vamale crescand de la 25% la 45%. In 2001 a fost ridicata bariera tarifara impusa Ungariei, clauza de salvgardare neatingandu-si astfel scopul, producatorii romani fiind in continuare intr-o situatie dificila.

Impact asupra economiei romanesti au si acordurile incheiate de Romania cu Comunitatile Europene si cu statele membre ale AELS care prevad termene precise de desfiintare a restrictiilor cantitative si de reducere imediata sau treptata a taxelor vamale de import sau a altor taxe cu efect echivalent la produsele care fac obiectul schimburilor comerciale intre parti.

In perspectiva integrarii Romaniei in structurile europene se impune ca dupa adoptarea legislatiei vamale sa se grabeasca procesul de restructurare si retehtonologizare a intreprinderilor industriale, de capitalizare a cvasitotalitatii unitatilor economice, a bancilor si a societatilor de asigurari. Aceste procese fiind mult intarziate, in curand Romania se poate gasi in situatia in care a lichidat toate restrictiile tarifare si netarifare la import iar intreprinderile noastre industriale si agricole nu vor fi capabile sa faca fata concurentei puternice pe care o vor exercita intreprinderile performante din UE, din statele membre AELS sau CEFTA.

Inca de pe acum nu putine intreprinderi romanesti care inregistreaza costuri de productie ridicate si ofera produse cu performante tehnice si economice mai scazute decat cele straine, la preturi ridicate, sunt eliminate de pe piata interna.

La nivel macroeconomic se observa ca desi balanta de plati externa a Romaniei este dezechilibrata de multi ani, nu s-a facut uz de masurile de protectie prevazute de GATT, de Acordul European Romania-CEE si de Acordul intre statele AELS si Romania. Paradoxal insa facilitatile aprobate de GATT, CEE si AELS in favoarea tarilor care se confrunta cu dificultati ale balantei de plati au fost practic anulate prin restrictiile prevazute de Aranjamentele de credit stand-by semnate de Romania cu FMI.

In plus pentru a da curs exigentelor FMI cu privire la limitarea deficitului bugetar, Romania a redus subventiile acordate intreprinderilor agricole de stat care lucreaza cu pierderi dar importa produse subventionate din tarile carora organismele internationale nu le dicteaza  politicile economice.

Mai mult de atat, Romania a tolerat dumping-ul cu unele produse, practicat de diversi exportatori straini, desi autoritatile tarilor ai caror rezidenti sunt, deschid proceduri de dumping ori de cate ori apreciaza ca exportatorii romani practica preturi situate sub nivelul pietei externe.

Din cele de mai sus rezulta ca, desi acordurile internationale la care Romania este parte cuprind prevederi menite sa protejeze interesele producatorilor nationali, acestea au fost valorificate numai in rare cazuri. Uneori chiar aceste acorduri contin prevederi vizand graficul liberalizarii importului unor produse sau eliminarea restrictiilor la exportul unor materii prime si materiale de baza (fier vechi, material lemnos) care ne dezavantajeaza.

In aceste conditii, institutiile abilitate sa gestioneze acordurile privind schimburile comerciale internationale si sa supravegheze aplicarea tarifului vamal national, ar trebui sa manifeste operativitate in solutionarea problemelor care apar si sa actioneze cu hotarare pentru apararea intereselor tarii.

CONCLUZII

Aparitia si raspandirea proceselor de integrare economica la scara mondiala in perioada postbelica s-a desfasurat in paralel cu tendintele de globalizare economica, ceea ce a dus la amplificarea legaturilor dintre tarile lumii, inscriindu-se ca o parte componenta indispensabila a dezvoltarii si functionarii economiilor nationale si a economiei mondiale in ansamblu.

Participarea economiilor nationale contemporane la diviziunea internationala a muncii presupune o protejare a acestora de catre stat, deci de o institutie de drept public. O astfel de institutie cu rol de element de protectie este sistemul vamal, sistem ce difera de la un stat la altul fiind inclus in cadrul general al sistemului economic al statelor participante la schimbul international de marfuri.

Lucrarea ,,Taxele vamale si rolul lor in conditiile Romaniei" surprinde aspectele teoretice legate de activitatea sistemului vamal national, instrumentele utilizate de acesta in aplicarea politicii vamale, cadrul national si international in care isi desfasoara activitatea, precum si impactul taxelor vamale practicate asupra economiei. Un subcapitol face referire la activitatea desfasurata de Biroul de Control si Vamuire la Frontiera Dornesti din punct de vedere al incasarilor de taxe vamale de la persoane fizice si juridice.  

Accentul a fost pus pe impactul taxelor vamale asupra economiei, in conditiile pregatirii Romaniei pentru integrarea in Uniunea Europeana.

O importanta deosebita prezinta nivelul taxelor vamale practicate si implicatiile pe care le poate avea asupra economiei nationale, prin prisma functiei de instrument fiscal si instrument de politica comerciala.

Masurile de ordin fiscal sunt folosite in orice tara ca unul dintre cele mai importante instrumente de influentare a activitatii economice, in special prin stimularea dezvoltarii unor domenii de activitate, servicii, produse, prin acordarea de facilitati fiscale.

Aparitia taxelor vamale alaturi de un complex sistem de impozite se justifica initial printr-un scop pur fiscal, ele aparand ca o sursa de venituri ale aparatului de stat, destinate acoperirii cheltuielilor bugetare determinate de exercitiul functiilor statului. In conditiile actuale ale economiei romanesti, taxele vamale sunt venituri ale bugetului de stat, dar si mijloc de stimulare a exportului, de largire a cooperarii economice cu alte tari.

Taxele vamale se constituie in venituri la bugetul de stat, insa doar daca nu sunt atat de mari incat sa inhibe importul corespunzator. Taxele vamale de import percepute de Romania se situeaza la niveluri apropiate de cele incasate de alte tari aflate in tranzitie din Europa Centrala, ocupand ponderi ridicate in ansamblul resurselor fiscale. Se impune astfel necesitatea diminuarii proportiilor impozitelor indirecte deoarece, avand un grad ridicat de inechitate fiscala, afecteaza in principal contribuabilul cu resurse reduse.

Rolul taxelor vamale este strans legat de politica economica a statului, in functie de contextul economic putand sa primeze fie rolul financiar, fie cel protectionist. Se poate spune astfel ca a aparut protectionismul vamal, cu taxe mari la produsele manufacturate si taxe mici la materiile prime, modalitate prin care se incurajeaza importurile de materii prime si dezvoltarea industriei.

Taxele vamale protejeaza producatorii romani de profil, atenuand presiunea concurentiala asupra lor, ceea ce constituie o necesitate, dat fiind handicapul tehnologic, financiar, organizational al industriei romanesti in raport cu concurentii straini. Pe termen lung insa, aceleasi taxe vamale au efecte defavorabile asupra producatorilor, reducand interesul si eforturile pentru calitate, pret, competitivitate.

Dionisie Pop Martian afirma ca mentinerea unui regim protectionist, dupa depasirea unui anumit grad de dezvoltare a industriei, devine o frana in calea progresului si, de aceea, trebuie actionat pentru liberalizarea schimburilor comerciale externe.

In Romania, rolul taxelor vamale de protectie a economiei de concurenta straina este mai putin sesizabil, avand in vedere deterioarea structurii comertului nostru exterior (in structura exportului au predominat produsele industriale cu un grad redus de prelucrare, iar in structura importurilor au dominat cele cu un grad inalt de prelucrare).

In ciuda tuturor controverselor privind nivelul de protectie ce ar trebui asigurat produselor romanesti, se poate aprecia ca protectionismul este necesar dar el nu trebuie sustinut cu orice pret. Scopul protectionismului este de a servi interesului natiunii prin cresterea productivitatii muncii in intreaga economie care va determina astfel sporirea competitivitatii produselor autohtone, largirea sferei de activitate determinand efecte benefice asupra gradului de ocupare a fortei de munca.

Ca si alte instrumente financiare, taxele vamale necesita stabilitate si predictibilitate, ele constituie unul din elementele pe care orice investitor, roman sau strain, trebuie sa le cunoasca pe termen lung, sa conteze pe ele. Stabilitatea si predictibilitatea lor constituie un element care, direct sau indirect, afecteaza riscul de tara si atractivitatea tarii pentru investitori si pentru procesul investitional.

Prin utilizarea taxelor vamale se influenteaza politica investitorilor straini in Romania. Fara taxe vamale, firmele straine investesc numai in comert, promovare, distributie, cu taxe vamale insa firmele investesc si in productia auxiliara, in edificarea locala a unor capacitati de productie.

In contextul actual se impune incurajarea agentilor economici exportatori prin adoptarea unor facilitati fiscale cu privire la taxele vamale, astfel incat sa existe posibilitatea  achitarii acestora dupa efectuarea exportului, care determina incasari in valuta, asigurand lichiditati necesare achitarii taxelor vamale, accizelor sau taxei pe valoarea adaugata.

Taxele vamale la importul anumitor materiale sau subansamble se intorc precum un bumerang impotriva capacitatii romanesti de export, limitand importurile de completare, accesul la materiale sau subansamble care pot face anumite produse romanesti competitive pe piata externa.  

De aceea, in legatura cu modul de stabilire a taxelor vamale, nu este acceptat principiul descrescator pe ciclu tehnologic, adica cu taxe vamale mari la materii prime (mai ales pentru cele care nu se produc in tara si care ar trebui sa aiba taxe vamale tinzand spre zero) si taxe vamale mici pentru produse finite. Este mai eficient sa se aplice principiul selectivitatii prin tarif vamal progresiv, cu cresterea taxelor vamale de la piese la subansamble si produse finite, de la materii prime la materiale prelucrate intermediare si la materialele produse finite.

Taxele vamale diferentiate pe tari, in functie de diferite acorduri bi si multilaterale, constituie un regulator al comertului international si ajung sa aiba impact pe planul relatiilor politice si economice ale anumitor tari.

Revolutia din decembrie 1989 precum si o serie de evenimente ce au urmat, au determinat modificari importante in orientarea comertului nostru exterior, deschiderea catre lume fiind o optiune ireversibila in conditiile trecerii la economia de piata. Astfel, Romania a devenit membru al Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), a Acordului Central European de Comert Liber (CEFTA), ea incheind si o serie de acorduri cum ar fi: Acordul de comert liber, incheiat cu statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS), Acordul de asociere la Comunitatile Europene.

Un pas important in procesul de integrare europeana a Romaniei l-a constituit aderarea in 1997 la Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA), organizatie care are ca obiect final crearea unei zone de comert liber in domeniul produselor industriale si facilitarea comertului pentru un larg nomenclator de produse.

Intrarea in CEFTA reprezinta pentru Romania deschiderea spre piata central si est europeana, cu o structura mai apropiata de cea europeana, cu exigente si grad de competitivitate mai reduse decat cele ale UE, dar mai inseamna si acceptarea pe piata romaneasca a unor produse straine de calitate superioara care elimina pe segmente importante produsele autohtone. Prin reducerea sau chiar anularea taxelor vamale la unele produse agroalimentare s-a dat o puternica lovitura producatorilor autohtoni, deoarece protectia vamala a acestora a fost abandonata.

O perspectiva larga s-a deschis tarii noastre o data cu intrarea in vigoare la 01.01.1993 a Acordului de asociere a Romaniei la Comunitatile Europene. Acordul de asociere este unul din instrumentele componente ale strategiei de pre-aderare, fiind conceput ca un mijloc de pregatire, in acest sens, sub multiple aspecte (economic, politic, cultural, legislativ).

Acest acord se diferentiaza de celelalte forme ale cooperarii dintre Romania si UE atat prin obiectivul final pe care il propune (acceptarea Romaniei ca membru cu drepturi depline), cat si prin complexitatea relatiilor economice pe care le implica realizarea graduala a unei zone de liber schimb, care sa pregateasca conditiile economice  de apropiere a economiei romanesti de standardele cerute de statutul de membru cu drepturi depline.

Pe plan vamal, aderarea Romaniei la UE implica suprimarea taxelor vamale la ansamblul importurilor din aceasta grupare regionala si adoptarea Tarifului vamal comun al UE. Alinierea la Tariful vamal comun al UE pe baza clauzei natiunii celei mai favorizate, va conduce la diminuarea protectiei vamale la produsele industriale, insa, la un numar redus din acestea adoptarea acestui nou tarif va avea un efect invers, de sporire a protectiei vamale (de exemplu la pacura, gaz natural).

In sectorul agricol, ca si in cazul produselor industriale, Romania va trebui sa procedeze la reducerea semnificativa a protectiei vamale. Avand in vedere ca sectorul agricol beneficiaza de protectia vamala cea mai ridicata, eliminarea taxelor vamale la importul produselor agroalimentare din UE va avea implicatii importante asupra productiei nationale.

Potrivit Acordului de asociere a Romaniei la UE, eliminarea taxelor vamale sau diminuarea acestora la importul de produse agroalimentare din UE se realizeaza numai partial, insa aderarea la structurile europene va implica suprimarea totala a taxelor vamale la ansamblul produselor importate din aceasta grupare regionala.

Concurenta cu care se va confrunta agricultura romaneasca in UE va fi cu atat mai dura cu cat, in momentul aderarii Romaniei la aceasta grupare de integrare, este de asteptat ca vor fi membri ai acesteia si alte tari din Europa Centrala si de Est, cu un important potential agricol de export, in special Ungaria, Polonia si Bulgaria.

Impactul suprimarii taxelor vamale la produsele agroalimentare mentionate anterior va fi oarecum atenuat de faptul ca, la unele din aceste produse, Romania a acordat contingente vamale, cu taxe vamale reduse sau exceptate de taxe vamale la importul din UE.

Pentru a contracara efectele negative ce decurg din eliminarea protectiei vamale la importul Romaniei din UE si diminuarea, in ansamblu, a protectiei vamale la importul din tarile terte, ca urmare a integrarii tarii in aceasta grupare regionala, se impune a actiona in cateva directii principale:

cresterea competitivitatii internationale a productiei nationale;

diminuarea graduala a protectiei vamale, spre a permite productiei nationale sa se adapteze la concurenta sporita;

examinarea oportunitatii eventuale de a solicita derogari temporare de la masurile prevazute in domeniul vamal.

In vederea minimizarii socului care s-ar putea produce prin eliminarea protectiei vamale la produsele nationale, este indicat a se negocia un proces gradual de reducere a taxelor vamale la importul in Romania, in regimul clauzei natiunii celei mai favorizate, pe baza de reciprocitate in cadrul OMC. In acest fel, s-ar putea realiza o apropiere treptata a taxelor vamale de import in Romania de nivelul taxelor vamale din Tariful vamal comun al UE, care ar urma sa fie adoptat cel mai devreme in anul 2007.  

Un rol deosebit de insemnat in procesul de pregatire sustinuta pentru a deveni membru deplin al UE il joaca Strategia de dezvoltare a economiei Romaniei. Strategia elaborata nu este destinata sa duca Romania la nivelul UE sau la nivelul tarilor membre, ci sa stabilizeze mecanismele economice si sociale pentru a atenua socurile rezultate din aderare.

Obiectivul fundamental al Strategiei il constituie crearea unei economii de piata functionale, compatibila cu principiile, normele, mecanismele, institutiile si politicile UE. Aceasta strategie raspunde dublului imperativ al incheierii tranzitiei la economia de piata in Romania si al pregatirii aderarii la UE.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va trebui realizata numai in momentul in care economia nationala va fi capabila sa faca fata concurentei sporite din cadrul pietei unice a UE si din partea tarilor terte, in conditiile diminuarii de ansamblu, a protectiei vamale la importul din aceste tari.

Calitatea de membru al UE va avea un impact major asupra tuturor laturilor vietii economice, politice si sociale. Implicatiile economice vor fi precumpanitoare, insa se vor inregistra mutatii radicale si in domeniile politic, social si cultural. Din perspectiva politicului, mecanismele de luare a deciziilor vor trebui reconfigurate, in sensul unui transfer de competente catre institutiile comunitare, in acelasi timp insa, Romania va beneficia de posibilitatea de a participa, in cadrul Uniunii, la complexele procese decizionale colective, putand astfel sa-si promoveze mai bine interesele.