Influenta coruptiei asupra aspectelor sociale si economice

INFLUENTA CORUPTIEI ASUPRA ASPECTELOR SOCIALE SI ECONOMICE

In tarile aflate in tranzitie la economia de piata, riscul cel mai mare pe care-l prezinta coruptia este ca acest fenomen sa ajunga a fi socialmente acceptat, majoritatea cetatenilor fiind indiferenti fata de politicile publice sau chiar beneficiind de faptul ca procurarea serviciilor necesare este posibila barem in felul acesta, prin achitarea mitei. Insa sistemul economic "memorizeaza"coruptia. Daca doi agenti economic rationali descopera ca o tranzactie corupta este mutual profitabila, ei vor ignora legea scrisa si se vor angaja in relatii de afaceri pe baza unor norme nescrise, aparute pe baza altor tranzactii similare din trecut. In scurt timp ordinea tenebroasa va prevala asupra celei formale,devenind auto-suficienta si auto-fortifianta.

Romania a fost considerata in mod constant drept una dintre cele mai afectate tari de problema coruptiei din Europa, dar si una dintre tarile cele mai afectate din lume. Romania a inregistrat in anul 1997 un indice al coruptiei de 3,47 in evaluarile Transparency International. In anii urmatori, Romania a urmat un trend negativ, ajungand la cel mai scazut scor -de 2,6- in 2002, incepand ulterior sa creasca si ajungand in prezent la scorul de 3. Drept urmare, in conformitate cu aceasta evaluare, Romania este perceputa ca o tara cu o coruptie endemica si sistematica la aproape toate nivelele institutionale. Romanii au experimentat aspecte extrem de negative ale coruptiei in decada de dupa caderea comunismunlui. Aproape toate aspectele vietii publice, sociale si economice erau afectate de coruptie astfel incat increderea in institutiile democratice a scazut foarte mult. Coruptia extinsa din sectorul financiar a lasat milioane de ramani fara agoniseala lor de o viata. Privatizari netransparente au transformat fosti birocrati comuniusti in milionati de carton, iar sectoare industriale erau falimentate de manageri care aveau drept scop utilizarea acestora in scopuri personale. In tot acest timp, politica si justitia erau mult prea slabe ca sa poata face fata acestor fenomene. Guvernele si parlamentarii erau incapabili de a stopa fenomenul coruptiei deoarece de multe ori erau chiar parte a ei. Drept urmare, coruptia a juns sa fie perceputa de romani ca pe o fatalitate a tranzitiei care nu va putea fi niciodata rezolvata.

CONCLUZII

Una dintre pirghiile eficiente de combatere a coruptiei este optimizarea cadrului legislativ si normativ, in scopul excluderii posibilitatilor de interpretare dubla aprevederilor actelor normative. In acest context, trebuie de notat continuarea reformei cadrului regulatoriu, in cadrul careia au fost deja examinate si simplificate peste o mie de acte normative. In plus, a fost revizuit cadrul legal care se refera la prevenirea si combaterea coruptiei, fiind elaborate mai multe acte normative in acest domeniu ( proiectul de Lege cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei, proiectul de Lege cu privire la conflictul de interese, proiectul de Lege cu privire la declararea veniturilor, averii si mijloacelor de obtinere a veniturilor de catre persoanele

fizice, proiectul de Lege cu privire la achizitiile publice, proiectul de Lege cu privire la serviciul public si statutul functionarului public, proiectul

de Lege cu privire la Codului de conduita a functionarului public etc.).

Conform Hotaririi Guvernului nr. 977 din 23.08.06, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei (CCCEC) a initiat expertizarea anticoruptie a proiectelor de acte legislative si acte normative ale Guvernului. In acest context,

atributiile suplimentare oferite CCCEC necesita a fi corelate cu capacitatile acestei structuri, prin intreprinderea unor actiuni de consolidare a capacitatilor CCCEC (angajarea si instruirea continua a specialistilor in armonizare si expertizare legislativa, acordarea suportului metodologic, unor stagii etc.).

O masura importanta de prevenire a coruptiei o constituie implementarea practicii ghiseelor unice in administratia publica. Efectele economice totale, evidentiate prin analiza activitatii ghiseelor unice (studiu efectuat cu suportul proiectului de asistenta tehnica BizPro/USAID), prezinta argumente esentiale in favoarea sprijinirii activitatii acestora. Principalele avantaje constau in micsorarea timpului necesar pentru a obtine o autorizatie, micsorarea costurilor procedurilor, eliminarea contactului direct dintre

solicitant si autoritatea care trebuie sa aprobe eliberarea acesteia, ceea ce diminueaza riscurile de coruptie la aceasta etapa.

Un eveniment important pentru procesul de sistematizare si coordonare a activitatilor anticoruptie il constituie adoptarea de catre Parlament a modificarilor la Hotarirea Parlamentului nr. 421-XV din 16 decembrie 2004. Astfel, noul Plan de actiuni pentru implementarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei in anii 2007-2009 cuprinde un set de masuri de perfectionare a cadrului legislativ, de prevenire a coruptiei in institutiile publice centrale si locale si sectorul privat, de intensificare a

colaborarii statului cu societatea civila la acest capitol, de colaborare internationala. Un aspect important al activitatii desfasurate de Guvern in procesul de prevenire a coruptiei in viitorul apropiat il constituie actiunile efectuate in cadrul programului Corporatiei Americane "Provocarile Mileniului". In 2006, Consiliul director al acestei Corporatii a

aprobat un acord cu privire la alocarea a 24,7 mil. dolari SUA pentru sustinerea initiativelor de prevenire a coruptiei.

Au continuat eforturile in domeniul persecutarii infractiunilor de coruptie.

Conform datelor CCCEC, in anul 2006 au fost depistate 308 infractiuni de coruptie, dintre care 201 fapte de coruptie au fost savirsite de catre conducatori si sefi de subdiviziuni.

Administratia publica, care este unul dintre sectoarele vulnerabile la coruptie, a fost supusa unei atentii sporite in perioada de referinta. Astfel, conform Hotaririi Guvernului nr. 615 din 28 iunie 2005, in fiecare autoritate publica centrala a fost desemnat cite un vice-ministru (vice-director) responsabil pentru prevenirea coruptiei si protectionismului in institutia respectiva si create mecanisme de control intern. Au fost

elaborate si puse in aplicare planuri interne de masuri anticoruptie, precum si elaborate si eficientizate sisteme de receptionare a reclamatiilor si petitiilor. Transparenta in activitatea autoritatilor publice a fost asigurata prin publicarea proiectelor de acte normative si rapoartelor de activitate in mass-media si pe site-urile oficiale ale autoritatilor publice, precum si prin dezbaterile publice, organizate de catre institutiile de stat si organizatiile neguvernamentale. Un rol aparte in totalul masurilor de prevenire

realizate in 2006, revine instituirii "liniilor fierbinti" institutionale, care ofera un efect pozitiv in vederea incurajarii societatii civile la cooperarea cu organele de resort.

Importanta antrenarii societatii civile in prevenirea coruptiei este incontestabila, potential care se bazeaza pe educatie, schimb de experienta si bunele practici, precum si pe experienta internationala acumulata in domeniu. In acest sens, este benefica deschiderea structurilor de stat spre colaborare cu organizatiile neguvernamentale (de exemplu, parteneriatul dintre CCCEC si Alianta Anticoruptie, acordul de colaborare

dintre CCCEC si Centrul de Analiza si Prevenire a Coruptiei, IDIS "Viitorul" etc.)

In anul 2006 au fost organizate peste o suta de evenimente de sensibilizare si formare anticoruptionala a opiniei publice, in cadrul carora diferite segmente sociale au fost familiarizate cu notiunea si esenta coruptiei ca fenomen social si criminologic; cauzele aparitiei si nivelului inalt de raspindire; factorii care alimenteaza coruptia; manifestarile si consecintele coruptiei; cadrul anticoruptional legislativ si institutional, national si international, calificarea juridicopenala a infractiunilor de coruptie.

In pofida acestor realizari, concentrarea inalta a resurselor administrative pentru asigurarea controlului efectuat de catre stat al agentilor economici, responsabilitatea moderata a functionarilor publici in fata societatii civile, precum si deprecierea valorilor etice si toleranta publica conduc la faptul ca coruptia continua sa fie unul din cele mai substantiale impedimente in calea realizarii obiectivelor de crestere economica si reducere a saraciei.

In legatura cu procesul practic de eradicare a acestui fenomen, apar trei intrebari dificile la care din pacate nu exista raspunsuri universale, si anume:

1) cum trebuie de promovat o campanie anticoruptie in asa fel incat campania sa nu compromita eficienta serviciului public;

2) cum sa nu demoralizam functionarii publici cu prea multe controale

si cu o monitorizare prea intensa;

3) cine va pazi paznicii?

Intr-un eseu  produs de Edward Banfield sunt analizate trasaturile

esentiale pe care trebuie sa le intruneasca o organizatie publica pentru a

minimiza coruptia. In mod succient ele pot fi rezumate dupa cum urmeaza:

1.agentii executori sunt selectati pe baza probitatii si loialitatii institutionale;

2.exista un set complet de motivatii pozitive pentru serviciul public loial (inclusiv un salariu inalt);

3.exista un set complet de motivatii negative care se aplica in mod obligatoriu in cazul cand deja au fost depistate acte corupte;

4.scopurile si misiunile de serviciu sunt formulate in mod clar si univoc de

catre director;

5.agentii dispun de discretia necesara in proportii nu mai mari de cele necesare pentru executarea sarcinilor de serviciu;

6.nu exista ambiguitate in reguli;

7.daca agentul se ciocneste cu obiective concurente, dilema este solutionata

de director;

8.directorul monitorizeaza performantele agentului;

9.daca exista cel mai mic dubiu referitor la probitatea agentului, el este eliberat din functie;

10. directorul, la randul lui, este monitorizat si el.

Evident aceasta este o situatie care ar conduce la un nivel minimal posibil al coruptiei. Totusi, o politica institutionala bazata pe aceste zece reguli ar fi o politica eronata. Premisa falsa este ca o organizatie ar avea doar scopul minimizarii coruptiei, cand in realitate organizatia, in afara de a fi "curata", mai trebuie sa fie eficienta, flexibila, dinamica etc. Atata timp cat cele zece elemente enumerate mai sus pot antrena costuri economice si politice destul de mari, misiunea celui care formuleaza politici ar fi sa optimizeze nivelul de coruptie, nu sa-l reduca la zero cu orice pret.

Studiile aprofundate demonstreaza ca fenomenul numit "coruptie" este un fenomen complex si multidimensional, care nu poate fi extirpat definitiv, insa poate fi, si trebuie, diminuat, atat prin aplicarea unor masuri de prevenire care sa vizeze factorii criminogeni si inlaturarea conditiilor generatoare a actelor de coruptie, cit si prin depistarea nemijlocita a acestora. Coruptia capata o mai mare amploare in perioadele de tranzitie, in cursul desfasurarii reformelor social-economice, in procesul modernizarii societatii si apare acolo unde este puterea, adica imputernicirile de a lua decizii si a administra resurse, mijloace bugetare, fie la procedura aplicarii restrictiilor sau sanctiunilor, fie a inlesnirilor sau altor facilitati.
Contracararea coruptiei trebuie sa se produca in temeiul si limitele legii. In statul nostru, coruptia a fost identificata legal abia dupa cinci ani de la constituire. Primul act legislativ, in acest sens, este Legea nr. 900-XIII din 27 iunie 1996, privind combaterea coruptiei si protectionismului, insa dispozitiile acesteia nu sint pe potriva exigentelor situatiei reale, fiind reglementate superficial doar unele aspecte ale domeniilor in care se manifesta acest viciu. Exista conditii favorabile pentru evolutia fenomenului coruptiei in toate sferele: sociala, economica, administratie, justitie si chiar politica.
Prevederile Legii existente nu corespund rigorilor tratatelor internationale in domeniu, in special Conventiilor europene penale si civile cu privire la coruptie, Conventiei ONU impotriva coruptiei, fapte constatate de reprezentantii organismelor internationale la expertizarea cadrului legal.
In acest scop, intru executarea punctului 1.1. al Planului de actiuni pentru realizarea Strategiei nationale de prevenire si combatere a coruptiei pe anul 2006, este elaborat in redactie noua proiectul de Lege privind prevenirea si combaterea coruptiei, care vine sa suplineasca neajunsurile legii in vigoare, depasite de timp si, practic, inaplicabile.
Proiectul de lege este constituit din 7 capitole, care contin prevederi noi comparativ cu cele existente, si anume:
- in capitolul dispozitiilor generale sint definite notiunile de coruptie si alti termeni utilizati in textul legii, in concordanta cu tratatele internationale. Concomitent, sint stabilite atit principiile generale in domeniu, cit si subiectii care cad sub incidenta legii, fiind introdusa notiunea de agent public, care desemneaza toate categoriile de functionari si este introdusa categoria noua de agent public strain, in conformitate cu prevederile tratatelor internationale mentionate;
- in capitolul II sint stabilite masurile de baza in vederea prevenirii coruptiei, sistematizate pe domenii, cum ar fi, de exemplu, cele ce tin de organizarea activitatii autoritatilor publice, reglementarea statului functionarilor, colaborarea acestora cu societatea civila, reglementarea sectorului privat al economiei etc.;
- in capitolul care stabileste organele abilitate cu executarea legii sint delimitate atributiile Centrului, in calitate de organ responsabil de combaterea coruptiei, precum si alte autoritati care contribuie, prin practici si politici de prevenire, la realizarea eficienta a dispozitiilor legale;
- in capitolul IV sint stabilite principiile generale ale raspunderii, fiind concretizate faptele care denota comportamentul coruptional al functionarilor, actele de coruptie care atrag raspunderea penala, actiunile care sint in legatura directa cu aceste infractiuni. Totodata, sint stabilite formele raspunderii, inclusiv specificul atragerii la cea disciplinara, procedura liberarii de raspundere etc.;
- in capitolul V sint descrise masurile de care dispun organele abilitate cu combaterea coruptiei, modalitatea de inlaturare a consecintelor actelor de coruptie, restrictia invocarii unor secrete la documentarea acestor cazuri;
- in capitolul cooperarii internationale sint stabilite temeiurile si modalitatea colaborarii pe plan international, cu referire la cadrul legal existent si angajamentele internationale asumate;
- in dispozitiile finale se mentioneaza abrogarea expresa a legii existente, precum si obligatia aducerii actelor normative in vigoare in concordanta cu dispozitiile legii prezentate. In acest temei este elaborat un proiect de modificare si completare a unor acte legislative, prin care vor fi ajustate normele Codului penal, Codului cu privire la contraventiile administrative, Legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi etc., prin care se va propune in special: raspunderea penala a agentilor publici straini, revizuirea restrictiilor si interdictiilor functionarilor publici, stabilirea unor noi masuri operative de investigatie, stabilirea echilibrului intre imunitatile acordate de legislatie etc.
La elaborarea proiectului au fost consultate legile similare ale altor tari si practica aplicarii acestor prevederi, precum si literatura de specialitate.
Implementarea in practica a prezentei legi, in cazul in care ea va fi adoptata, nu va suscita cheltuieli financiare suplimentare. Dimpotriva, va contribui la stabilitatea autoritatilor publice si securitatii statului, consolidarea economiei nationale, eradicarea saraciei si sporirea eficientei institutiilor democratice.
Proiectul a fost definitivat in baza propunerilor si obiectiilor autoritatilor publice, expertilor Consiliului Europei, tabelul divergentelor se anexeaza.
Aspectele pozitive ale proiectului constau intr-un sir de avantaje economice si sociale, si anume: intensificarea cooperarii pe plan international si imbunatatirea imaginii si credibilitatii tarii pe plan extern; eficientizarea sistemului public; asigurarea unui nivel inalt al transparentei si responsabilitatii functionarilor publici; diminuarea efectelor coruptiei asupra sectorului privat; consolidarea cooperarii institutiilor publice cu societatea civila etc.
Avind in vedere cele expuse, concluzionam, ca este necesara sustinerea proiectului, in redactia propusa, pentru a facilita masurile de prevenire si contracarare eficienta a fenomenului coruptiei