Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
IAS 21 Efectele variatiei cursurilor de schimb valutar
Marile intreprinderi din intreaga lume si-au intins activitatea dincolo de granitele nationale si s-au angajat in comertul international. Tranzactiile se deruleaza cu entitati independente din strainatate,dar si cu filialele din strainatate.
Societatile intocmesc situatii financiare in moneda tarii in care sunt localizate. O companie multinationala primeste, la sfarsitul anului, situatii financiare ale filialelor din strainatate, exprimate evident in diverse valute. Pentru o corecta analiza a activitatii companiei este necesar ca aceste situatii financiare in valuta sa fie interpretate in moneda tarii in care este inregistrata compania multinationala.
IAS 21, Efectele modificarilor cursurilor de schimb valutar este standardul international de contabilitate care trateaza:
tranzactiile in valuta (exporturi, importuri, imprumuturi) care sunt denominate in alta moneda decat in moneda functionala a entitatii
conversia situatiilor financiare ale activitatilor in strainatate, care sunt cuprinse in situatiile financiare individuale sau consolidate ale entitatilor.
a. Conversia tranzactiilor in monede straine
O tranzactie in valuta este o tranzactie exprimata sau care trebuie sa fie decontata in moneda straina. Realizand astfel de tranzactii, entitatea implicata se confrunta cu riscul de cursuri de schimb fluctuante ale valutei in care este denominata tranzactia. Acest risc determina recunoasterea diferentelor valutare.
O tranzactie in moneda straina se inregistreaza, cu ocazia recunoasterii initiale in moneda tarii (functionala), aplicand la valoarea in moneda straina cursul de schimb intre moneda functionala si moneda straina, la data tranzactiei.
Daca decontarea se realizeaza la un curs diferit de cel la care se inregistrase initial pe parcursul perioadei elementul respectiv sau fata de cel la care fusese raportat in situatiile financiare anterioare apar diferente de curs valutar. Aceste diferente se recunosc ca venituri sau cheltuieli in perioada in care au survenit. (vezi ex.1)
Daca situatiile financiare sunt elaborate intre data tranzactiei si data platii, toate creantele si datoriile primite sau platite trebuie sa fie prezentate din nou pentru a reflecta cursurile la vedere de la momentul datei bilantului. (vezi ex 2)
AExemplul 1 :
La 1 aprilie N
societatea romaneasca SC Valuta SRL vinde marfa unui client din
Societatea romaneasca va inregistra:
La 1 aprilie:
creste creanta fata de clienti cu 10.000 € * 4 = 40.000 lei
in acelasi timp se obtine un venit din vanzarea marfii, de aceeasi valoare.
- La momentul incasarii creantei (in acelasi an):
- creantele scad cu 10.000 € * 4 = 40.000
- conturile la banci scad cu 10.000 € *3,8 = 38.000
- apare o cheltuiala din diferente de curs valutar 10.000 € *0.2 = 2.000
AExemplul 2:
Pe 1 septembrie N societatea romaneasca SC Valuta SRL cumpara materii prime in valoare de 10.000 € ( 1 € = 3,9 lei). Plata furnizorului se efectueaza pe 2 ianuarie N+1 (1€ = 4 lei). Societatea isi inchide conturile in fiecare an la 31 decembrie. La 31 decembrie N 1€ = 4 lei.
Societatea romaneasca va inregistra in contabilitate urmatoarele:
1 noiembrie N- achizitie materii prime (10.000 € * 3,9= 39.000):
creste stocul de materii prime si
apare o datorie fata de furnizori, in valoare de 10.000 € * 3,9= 39.000
31 decembrie N – recunoasterea pierderii din diferente de curs (10.000 € * 1,1= 1.100)
Datoria fata de furnizori este acum in valoare de 10.000 € * 1,1= 1.100 lei, deci mai mare decat initial, si atunci apare o cheltuiala din diferente de curs valutar, in valoare de 10.000 € * 1,1= 1.100.
2 ianuarie N+1 – plata furnizorului si recunoasterea unui castig din diferente de curs:
datoria fata de furnizori se stinge (in valoare de 39.000+1.100 = 40.100)
disponibilul din conturile bancare scade cu 10.000 € *4 = 40.000
iar diferenta este un venit din diferente de curs valutar (in lei se plateste mai putin)
Tranzactia a generat o pierdere din diferente de curs de 1000 lei. Fiecare exercitiu financiar a fost afectat cu diferente de curs corespunzatoare: exercitiul N a inregistrat o pierdere din diferente de curs de 1100 lei, iar exercitiul N+1, un castig din diferente de curs de 100 lei.
b. Conversia elementelor din bilant exprimate in valuta
Conform IAS 21, la fiecare data de inchidere se folosesc anumite reguli privind conversia elementelor din situatiile financiare:
elementele monetare (lichiditati, creante,datorii) se convertesc folosind cursul de inchidere (de la data bilantului)
elementele nemonetare se convertesc folosind:
cursul istoric (folosit in momentul aparitie elementului in firma)
cursul de la data determinarii valorii juste ( in cazul reevaluarii sau deprecierii elementului)
Diferentele de curs cauzate de aceasta conversie sunt contabilizate la cheltuielile sau la veniturile perioadei.
AExemplul 3 :
La 31.12. N activele societatii X cuprind:
mijloc fix, valoare neta contabila 40.000$ , achizitionat la data de 1.05.N-2, cand 1$ = 2.9 lei
teren achizitionat la un cost de 10.000$ in N-4, 1 $= 2.6 lei, reevaluat la 31.12.N-1 (1$ = 3.0 lei) la 25.000$
stoc de marfuri achizitionat la 30.06.N la cost de 5400$ , cursul zilei 3.05 lei/$ si depreciate pentru 1/6 din valoare la 31.12.N
o creanta de 5000$ corespunzatoare unei vanzari efectuate la 1.10.N, cand 1$ = 3.08 lei
disponibil la banca 2000$
la 31.12.N 1$ = 3.1 lei.
La 31.12.N imaginea activelor va fi astfel:
Elemente |
Valoare in $ |
Curs de schimb |
Valoare in lei |
Mijloace fixe |
40.000 |
2.91 |
116.000 |
Teren |
25.000 |
3.01 |
75.000 |
Marfuri |
4500* |
3.11 |
13.950 |
Creanta |
5000 |
3.12 |
15.500 |
Disponibil la banca |
2000 |
3.12 |
6.200 |
* 5400-5400*1/6
1 elemente nemonetare
2 elemente monetare
Exista insa si exceptii de la regula contabilizarii diferentelor de curs valutar, generate de elemente monetare, pe seama cheltuielilor si veniturilor.
Atunci cand intreprinderile acorda sau primesc imprumuturi la/de la entitatile lor straine, pentru care rambursarea nu este planificata sau susceptibila sa intervina intr-un viitor previzibil, diferentele de curs corespunzatoare se contabilizeaza la capitaluri proprii (rezerva din conversie). In situatia vanzarii ulterioare a participatiei in filiala diferentele de curs inscrise in capitalurile proprii sunt reintegrate in rezultatul exercitiului in care a avut loc cesiunea.
AExemplul 4 :
La 1 aprilie N (1$ = 2.8 lei) societatea romaneasca X a acordat un imprumut de 100.000 $ filialei sale americane. Acest imprumut are caracterul unei finantari permanente. La 31 decembrie N 1$= 3.1 lei.
1.04.N, acordare imprumut (100.000*2.8):
imprumuturile acordate cresc cu valoarea 100.000*2.8
conturile la banci scad cu aceasta valoare
31.12.N, recunoastere diferente de curs (100.000 *(3.1-2.8))
valoarea imprumuturilor a crescut cu 30 mii ( de la 28 mii la 31 mii)
apare o rezerva din conversie in valoare de 30 mii
- in exercitiul financiar urmator, firma cedeaza actiunile detinute la filiala. Presupunem ca investitia este de 150.000 $. La data vanzarii titlurilor, 1 $ = 3.2 lei, iar in contabilitatea societatii mama, titlurile erau inregistrate la valoarea de 400.000 lei.
In momentul vanzarii se realizeaza transferul rezervei din conversie asupra veniturilor:
scad rezervele din conversie la zero-
apare un venit din diferente de curs in valoare de 30 mii (valoarea cu care scad rezervele)
O problema deosebita o prezinta elementele a caror valoare contabila se determina prin compararea a doua sau mai multe valori. De exemplu, stocurile trebuie prezentate la cel mai scazut cost sau la valoarea realizabila neta, in conformitate cu cerintele din IAS 2. Comparand valorile convertite determinate prin utilizarea rapoartelor cursurilor de schimb la diferite date, o pierdere din depreciere trebuie recunoscuta in moneda functionala cand nu ar fi trebuit sa fie recunoscuta in valuta sau invers.
AExemplul 5:
Societatea romaneasca are in bilant marfuri in valoare de 1000 $, cursul la momentul achizitiei fiind 1$ = 3 lei. La 31.12 1 $ =2 lei, iar valoarea realizabila neta este 1100 $.
Valoare contabila= 1000$ *3 = 3000 lei
Valoare realizabila neta = 1100$ * 2,6 =2860 lei
Rezulta o depreciere de 140 lei, desi in valuta valoarea realizabila este mai mare decat valoarea contabila.
Varianta a doua: valoarea realizabila = 900 $, curs 1$ =3,5 lei
Valoare contabila= 1000$ *3 = 3000 lei
Valoare realizabila neta =900$ *3,5 = 3150 lei
Stocurile vor fi inregistrate la 3000 lei, desi valoarea realizabila in valuta este mai mica decat valoarea contabila in valuta.
c. Conversia operatiunilor din strainatate
Conversia situatiilor este necesara atunci cand entitatea-mama intocmeste situatii financiare consolidate si una sau mai multe filiale au raportat in monedele lor respective.
Se vor aplica urmatoarele proceduri pentru conversia situatiilor financiare ale entitatilor externe :
activele si datoriile se vor converti la cursul de schimb de inchidere (data bilantului)
veniturile si cheltuielile se convertesc la cursurile de schimb de la datele tranzactiilor (sau la cursul de schimb mediu al perioadei, daca acesta ofera o aproximatie rezonabila a cursurilor de la data tranzactiei reale),
IAS 21 nu face referire la conversia capitalurilor proprii, dar acestea se convertesc pe baza cursului istoric.
- toate diferentele de schimb valutar care rezulta ar trebui sa fie clasificate ca o componenta separata a capitalurilor proprii ale entitatii raportare, pana la cedarea investitiei nete dintr-o entitate externa.
Uneori poate fi solicitata o ajustare pentru a reduce valoarea contabila a unui activ din situatiile financiare ale entitatii raportoare, desi o astfel de ajustare nu era necesara in situatiile financiare separate in valuta ale operatiunii din strainatate.
AExemplul 6:
Operatiunea din strainatate are inregistrat in bilant stocuri de marfuri in valoare de 1.240.000 $. In momentul achizitiei marfurilor, 1 $ = 1 euro. La data bilantului 1 $= 1 euro. Valoare realizabila neta = 1.500.000 $.
-valoare contabila =1.240.000$ * 1/1 =1.000.000 euro
-valoare realizabila neta = 1.500.000$ *1/1 = 860.000 euro
Pentru operatiunea din strainatate, valoarea stocurilor este 1.240.000$ (minimul dintre valoarea contabila si valoarea realizabila neta). Efectuand insa conversia in euro, moneda functionala, se constata ca trebuie recunoscuta o depreciere de 140.000 euro.
Prin urmare, in situatiile individuale ale filialei, stocul va figura la valoarea de 1.240.000 $, iar in situatiile grupului , stocurile din strainatate vor fi preluate la valoarea de 860.000 euro.
AExemplul 7:
Societatea comerciala HAINE SA, cu sediul in Romania, are o filiala in Italia, prin intermediul careia isi asigura piata de desfacere pentru produsele de imbracaminte produse in Romania. Filiala italiana prezinta urmatoarea situatie la 31.12.2009:
BILANT incheiat la 31.12.2009
Mii euro
ACTIV |
Valori |
PASIV |
Valori |
Imobilizari corporale Amortizare imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati |
|
Capital Rezerve Rezultat Datorii pe termen mediu si lung Credite bancare pe termen scurt Furnizori |
|
Total activ |
|
Total capitaluri proprii si datorii |
|
Cont de profit si pierdere incheiat la 31.12.2009
Mii euro
Elemente |
Valori |
Venituri din vanzari de marfuri Costul marfurilor vandute Cheltuieli privind amortizarea Alte cheltuieli Rezultatul exercitiului |
|
Informatii suplimentare:
1. Societatea s-a infiintat in 2005.
2. Stocurile au fost achizitionate in 2007, cursul fiind 3.65 lei/euro.
3. Imobilizarile au fost achizitionate in 2006, cursul fiind 3.3 lei/euro.
4. Rezervele sunt constituite din rezultatul anului 2005 pentru suma de 75000 € si din rezultatul anului 2006 pentru suma de 125000 €.
5. Cursurile lei/€ sunt urmatoarele:
An 01.01.05 31.12.05 01.01.06 31.12.06 01.01.07 31.12.07
Curs 3.0 3.2 3.2 3.5 3.5 3.8
Curs mediu 2007 = (3.8+3.5)/2 = 3.65
Cont de profit si pierdere convertit
Elemente |
Valoare in mii euro |
Curs de conversie |
Valoare in mii lei |
Venituri din vanzari de marfuri Costul marfurilor vandute Cheltuieli privind amortizarea Alte cheltuieli Rezultatul exercitiului |
|
3.65 3.65 3.65 3.65 3.65 |
5.475 4.380 182.5 547.5 365 |
Bilant convertit
Elemente |
Valoare in mii euro |
Curs de conversie |
Valoare in mii lei |
Activ |
|
|
|
Imobilizari corporale Amortizare imobilizari Stocuri Creante Disponibilitati |
|
3.8 3.8 3.8 3.8 3.8 |
3.800 (380) 1.520 1.140 1.330 |
Total active |
1.950 |
|
7.410 |
Pasiv |
|
|
|
Capital Rezerve Rezultat Diferente de conversie Datorii pe termen mediu si lung Credite bancare pe termen scurt Furnizori |
|
3.0 3.8 3.8 3.8 |
1.800 677.5* 365 577.5** 1.520 380 2.090 |
Total capitaluri proprii si datorii |
1.950 |
3.8 |
7.410 |
* 7.5*3.2+12.5*3.5
** calculate prin diferenta
Diferentele de curs rezultate in urma conversiei situatiilor financiare ale entitatii externe provin din:
conversia veniturilor si cheltuielilor la curs de schimb mediu, in timp ce activele si datoriile sunt convertite pe baza cursului de inchidere,
conversia investitiei nete in entitatea externa de la deschiderea exercitiului la un curs de schimb diferit de cel la care aceasta a fost anterior raportata,
modificarile survenite in capitalurile proprii ale entitatii externe.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |