Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale

ANALIZA CHELTUIELILOR AFERENTE VENITURILOR TOTALE

VENITURILE TOTALE ale intreprinderii rezulta din insumarea veniturilor pe cele 3 tipuri mari de activitati : exploatare (activitatea de baza), financiare (rezultate din relatiile cu partenerii de afaceri) si exceptionale (extraordinare).

1. VENITURILE DIN EXPLOATARE includ :

a)-venituri din vanzarea produselor, marfurilor si executarea lucrarilor si serviciilor;

b)-venituri din productia stocata;

c)-venituri din productia de imobilizari;

d)-alte venituri din exploatare.

Veniturile din exploatare poarta denumirea de cifra de afaceri a intreprinderii.

CIFRA DE AFACERI este un indicator sintetic fundamental in analiza managementului intreprinderii. In general, din punct de vedere structural, cifra de afaceri rezulta si se analizeaza dupa modelul :

CA = Vm + Pv, unde:

Vm = activitatea de vanzari de marfuri, prestari de servicii;

Pv = productia vinduta.

Daca intreprinderea are ca obiect de activitate numai productia, atunci :

CA = Pv, iar Pv = S q_v x p, unde:

q_v = productia fizica vanduta;

p = pretul de vanzare pe unitatea de produs.

2. VENITURILE FINANCIARE rezulta din :

a)-venituri din dobanzi incasate;

b)-venituri din titluri de plasament;

c)-venituri din diferente de curs valutar;

d)-venituri din participatii;

e)- veituri din provizioane privind activitatea de exploatare.

3. VENITURILE EXTRAORDINARE rezulta din:

a)- venituri din operatiuni de gestiue determinate de operatii extraordinare privind activitatea de exploatare;

b) - veituri din operatiuni de capital, care provin din pretul de vanzarea al activelor imobilizate cedate, precum si din subventiile pentru investitii virate la venituri.

1. CHELTUIELILE DE EXPLOATARE sunt acele cheltuielile care se refera la :

a)-cheltuieli cu materiile prime si materiale;

b)-cheltuieli cu personalul;

c)-cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe;

d)-cheltuieli cu lucrarile si serviciile prestate de terti;

e)-cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate.

2. CHELTUIELILE FINANCIARE includ :

a)-dobanzile platite de intreprindere pentru imprumuturile efectuate;

b)-pierderile din vanzarea valorilor mobiliare;

c)-diferente nefavorabile de curs valutar;

d)- cheltuieli privind titlurile de plasament;

e)- alte cheltuieli financiare.

3. CHELTUIELILE EXTRAORDINARE sunt cele legate de producerea veniturilor extraordinare:

a) - cheltuieli legate de operatiunile de gestiune;

b) - cheltuieli legate de operatiunile de capital.

Aceste cheltuieli sunt analizate din punct de vedere structural, pentru a vedea care sunt elemente de cheltuieli neeconomicoase.

Eficienta economica a cheltuielilor se realizeaza prin calcularea si analiza unor indicatori specifici, cum ar fi :

a) - pe total intreprindere: cheltuieli la 1.000 lei venituri (Ch x 1.000 / V = Rata de eficienta a cheltuielilor):

;

b)-pe tipuri de activitati :

, unde: Ch e = cheltuieli de exploatare;

Ve = venituri din exploatare.

, unde: Ch f = cheltuieli financiare;

Vf = venituri financiare.

, unde: Ch ex = cheltuieli extraordinare;

V ex = venituriextraordinare.

c)- pentru activitatea de ansamblu a intreprinderii avem si indicatorul:

, unde CA = cifra de afaceri;

d) -   

EXEMPLU - Pentru exemplificare consideram o intreprindere cu activitate de productie, cu datele specificate in tabelul de mai jos. Sa se analizeze eficienta economica a cheltuielilor in cazul acestei intreprinderi.

Modelul factorial este:

Schema factoriala este:

Ch×1000/V

	Ch×1000/V(s)		Ch×1000/V(c)		Ch×1000/V(p)

DCh x 1.000/V = Ch₁ x 1.000/V₁ - Ch₀ x 1.000/V₀ = 702,3 - 742,4 = - 40,16 lei

din care :

Verificam corelatiile :

DCh x 1.000/V = DCh x 1.000/V(s) + DCh x 1.000/V(c) + DCh x 1.000/V(p)

- 40,16 = 196,43 - 53,96 - 182,62

CONCLUZII :

Eficienta economica a cheltuielilor in activitatea de productie a intreprinderii analizate a crescut in anul curent fata de anul anterior cu 40,16 lei, ceea ce inseamna ca la aceeasi 1.000 lei venituri, in anul curent s-a cheltuit cu 40,16 lei mai putin decit in anul anterior. O asemenea situatie s-a datorat actiunii a 3 factori directi, si anume : structura productiei vindute (s), costul pe unitatea de produs vandut (c) si pretul mediu de vanzare pe unitatea de produs (p).

Structura productiei vandute in anul curent fata de anul anterior nu a fost cea mai potrivita, intrucat a contribuit la cresterea indicatorului cheltuieli la 1.000 lei venituri cu 196,43 lei.

Factorii calitativi de influenta (c si p) au avut o influenta negativa dar favorabila, intrucat ambii au contribuit la diminuarea indicatorului "cheltuieli la 1.000 lei venituri", rolul determinant avandu-l insa pretul de valorificare pe unitatea de produs. Este de presupus ca, din punct de vedere al costului pe unitatea de produs, intreprinderea a realizat o productie eficienta, cu un cost pe unitatea de produs mai mic in anul curent fata de anul anterior, de unde rezulta efectul acestei reduceri a cheltuielilor la 1.000 lei venituri.

In privinta pretului de valorificare, contributia lui a fost hotaratoare la cresterea eficientei economice. Inseamna ca intreprinderea a valorificat mai bine productia marfa in anul curent fata de anul anterior, obtinand pe unitatea de produs vandut un pret superior fata de cel din anul anterior.

Pe ansamblu, influenta factorilor calitativi au "contrabalansat" influenta factorului structural, ceea ce a permis, in final, o economie de cheltuieli cu 40,16 lei la 1.000 lei venituri.

Intreprinderea trebuie sa aiba ca obiectiv cresterea mai accelerata a eficientei cheltuielilor, atat printr-o structura adecvata a productiei marfa, cat si printr-o imbunatatire a calitatii acesteia.