Executia bugetara

Executia bugetara

Dupa promulgarea de catre Presedinte, legea privind bugetul se publica in monitorul oficial, moment din care bugetul devine operational, trecandu-se la executia acestuia, care se realizeaza pe durata anului bugetar.

Executia bugetului consta in incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget. In aceasta etapa a procesului bugetar sunt atrasi o serie de operatori bugetari: aparatul fiscal cu toate structurile sale centrale si teritoriale, ministere si alte agentii guvernamentale; unitati administrativ teritoriale, institutii publice si alte entitati publice care primesc transferuri .

1 Principiile care stau la baza executiei bugetare

Prin legile bugetare anuale se prevad si se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica a acestora.

Potrivit Legii finantelor publice, la aza executiei bugetare stau urmatoarele principii:

o  Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar.

o  Alocatiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite si, in cadrul acestora, pe capitole, nu pot fi majorate si nu pot fi virate si utilizate la alte articole de cheltuieli.

o  Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finantarea altui capitol.

o  Virarile de credite bugetare intre celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, care nu contravin dispozitiilor prezentului articol sau legii bugetare anuale, sunt in competenta fiecarui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor subordonate, si se pot efectua in limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, care urmeaza a se suplimenta, cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielilor.

o  Pe baza justificarilor corespunzatoare virarile de credite de la un capitol la alt capitol al clasificatiei bugetare, precum si intre programe se pot efectua, in limita de 10% din prevederile capitolului bugetar, la nivelul ordonatorului principal de credite si, respectiv, de 5% din prevederile programului care urmeaza a se suplimenta, cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finantelor Publice.

• Virarile de credite bugetare, se pot efectua incepand cu trimestrul al III-lea al anului bugetar. Aceste virari se efectueaza daca nu contravin prevederilor legilor bugetare sau legilor de rectificare.
• Sunt interzise virarile de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fondurile de rezerva bugetara si de interventie la dispozitia Guvernului
• Propunerile de virari de credite bugetare sunt insotite de justificari, detalieri si necesitati privind executia, pana la finele anului bugetar, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare de la care se disponibilizeaza si, respectiv, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare la care se suplimenteaza prevederile bugetare.
• Ordonatorii principali de credite transmit lunar Ministerului Finantelor Publice, in termen de 5 zile de la inchiderea lunii, situatia virarilor de credite bugetare potrivit instructiunilor aprobate de Ministerul Finantelor Publice

2 Fazele parcurse de cheltuielile bugetare in procesul executiei bugetare

Potrivit art. 75 (1) din Regulamentul financiar nr.1605/2002:

'Toate cheltuielile fac obiectul unui angajament, unei lichidari, unei ordonantari si unei plati."

Aceasta reglementare comunitara a fost preluata si in normele juridice nationale, respectiv, prin Legea nr. 500/2002, care, la art. 52 (1), prevede ca:

"In procesul executiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmatoarele faze: angajare, lichidare, ordonantare, plata."

Angajarea cheltuielilor din creditele bugetare prevazute in buget se aproba de ordonatorul de credite si se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv propiu, care atesta respectarea dispozitiilor legale, incadrarea in creditele bugetare aprobate si destinatia acestora.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli legate de activitatea institutiilor sau serviciilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Angajarea reprezinta decizia care genereaza obligatia unei institutii bugetare de a plati o suma catre furnizorii diferitelor bunuri si servicii. Instrumentul juridic in care sunt materializate aceste obligatii poate fi: contractul, hotararea consiliului local (judetean), decizia primarului (presedintelui), hotararea judecatoreasca, prevederile unor legi nou aparute.

Legea permite ordonatorilor de credite de a delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare unor persoane din subordine, carora li se stabilesc in mod precis actiunile si activitatile asupra carora pot decide.

Prin continutul si consecintele sale, angajarea reprezinta faza cea mai importanta a executiei cheltuielilor bugetare, de care depinde incadrarea in limitele creditelor aprobate in buget.

Lichidarea reprezinta faza in care institutia publica constata si receptioneaza furnizarea bunurilor si/sau serviciilor contractate (angajate anterior), faza in care are loc, in functie de cantitatea si calitatea bunurilor livrate, serviciilor prestate si lucrarilor executate, stabilirea sumei datorate furnizorilor.

Reglementarile comunitare la art. 79 din Regulamentul financiar nr. 1605/2002 al Consiliului European prevad ca:

,,Lichidarea este actul prin care ordonatorul competent:

a) verifica existenta drepturilor creditorului;

b) verifica sau determina realitatea si suma creantei;

c) verifica conditiile de exigibilitate ale creantei."

Reglementarile interne, art. 2 (23) din Legea nr. 500/2002 definesc faza de lichidare astfel: 'Lichidarea cheltuielilor - faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective.'

Ordonantarea constituie actul de emitere, din partea unei institutii publice, a unui ordin de plata a sumei datorate din alocatia bugetara in favoarea unui tert.

Potrivit reglementarilor comunitare:

art. 102 din Regulamentul financiar nr. 2343/2002 al Comisiei Europene:

' Cu ocazia stabilirii unui ordin de plata, ordonatorul de credite competent

trebuie sa se asigure de:

regularitatea emiterii ordinului de plata, ceea ce implica efectuarea prealabila a lichidarii, tradusa prin <bun de plata>, exactitatea desemnarii beneficiarului si exigibilitatea creantei;

concordanta ordinului de plata cu angajamentul bugetar pe care il imputa;

exactitatea imputatiei bugetare;

disponibilitatea de credite."

• Art. 103 din Regulamentul financiar nr. 2343/2002 al Comisiei Europene:

"Ordinul de plata mentioneaza:

a) exerctiul bugetar;

b) articolul din buget si, eventual, toate subdiviziunile necesare;

c) referintele privind angajamentul juridic din care rezulta obligatia de plata;

d) referintele angajamentului bugetar asupra caruia se face imputarea;

e) suma de plata;

f) numele, adresa si referintele bancare ale beneficiarului;

g) obiectul platii.

Ordinul de plata este semnat si datat de ordonatorul competent si apoi transmis contabilului."

Plata reprezinta achitarea efectiva de catre institutia publica a sumei datorate catre furnizori sau creditori.

Avand in vedere conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca plata sa poata fi efectuata, inainte ca ordonatorul sa semneze (exercitarea competentei de a dispune), controlul preventiv trebuie sa constate daca:

. ordinul de a plati este emis in baza unui angajament juridic din care rezulta o obligatie de plata;

. au fost intocmite de cei in drept documentele justificative prin care se atesta <serviciul facut> sau <faptele pe care se intemeiaza dreptul de creanta al creditorului>;

. suma datorata a fost determinata in conformitate cu conditiile prevazute de angajamentul juridic si certificata prin semnatura ca fiind <bun de plata>;

. creantele creditorului sunt exigibile;

. beneficiarul platii este titularul creantei si referintele bancare (banca, cont) ale acestuia sunt corect trecute in ordinul de a plati;

. un angajament bugetar a fost facut;

. imputarea creditului este exacta;

. exista credite disponibile;

. plata se incadreaza in plafonul de credite deschise;

Operatiunile specifice celor trei faze, respectiv angajarea, lichidarea si ordonantarea se efectueaza in cadrul institutiei publice, in timp ce plata se realizeaza prin trezoreria statului. Este faza ce se urmareste in contabilitatea executiei bugetare a institutiei.

Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi efectuata daca nu exista credite deschise potrivit bugetului aprobat.

Finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin deschideri de credite prin trezoreria statului, de catre ordonatorii principali ai acestora, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza cheltuielile respective.

Principiul separarii atributiilor

Executia bugetara se bazeaza pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil sau gestionar.

In consecinta, functiile, ordonatorului sunt separate de functiile contabilului ca agent platitor. Separarea sarcinilor reduce riscul manipularii intentionate si al erorii si imbunatateste controlul intern.

Operatiunile specifice angajarii, lichidarii si ordonantarii cheltuielilor sunt in competenta ordonatorilor de credite si se efectueaza pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale institutiei publice.

Plata cheltuielilor este asigurata de seful compartimentului financiar-contabil in limita fondurilor disponibile.

Instrumentele de plata trebuie sa fie insotite de documente justificative. Aceste documente trebuie sa certifice exactitatea sumelor de plata, receptia bunurilor si executarea serviciilor si altele asemenea, conform angajamentelor legale incheiate. Instrumentele de plata se semneaza de contabil.

Efectuarea platilor, in limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baza de acte justificative, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale, si numai dupa ce acestea au fost lichidate si ordonantate .

Regimul avansurilor achitate de institutiile publice

Guvernul poate stabili prin hotarare, la propunerea Ministrului finantelor publice, actiunile si categoriile de cheltuieli pentru care se pot efectua plati in avans de pana la 30% din fondurile publice, criteriile, procedurile si limitele care se vor folosi in acest scop.

Sumele reprezentand plati in avans, efectuate si nejustificate prin bunuri livrate, lucrari executate si servicii prestate pana la sfarsitul anului, in conditiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de catre institutia publica care a acordat avansurile si se vor restitui bugetului din care au fost avansate.

In cazul nelivrarii bunurilor, neefectuarii lucrarilor si serviciilor angajate pentru care s-au platit avansuri, recuperarea sumelor de catre institutia publica se face cu perceperea majorarilor de intarziere existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de cand s-au acordat si pana s-au recuperat.

3 Rolul Trezoreriei

Executia de casa a bugetelor ce compun sistemul bugetar se realizeaza prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice, care asigura:

• incasarea veniturilor bugetare;
• efectuarea platilor dispuse de persoanele autorizate din institutiile publice,
• in limita creditelor bugetare si destinatiilor aprobate potrivit dispozitiilor legale
• efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica interna si externa rezultata din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenta si plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si altor costuri aferente;
• efectuarea altor operatiuni financiare in contul autoritatilor administratiei publice centrale si locale.

De asemenea, prin trezoreria statului se pot efectua si urmatoarele operatiuni:

a) pastrarea disponibilitatilor reprezentand fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea in lei a acestora, primite pe baza de acorduri si intelegeri guvernamentale si de la organisme internationale si utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate sau folosirea acestora pe baza de hotarari ale Guvernului, potrivit destinatiilor stabilite de donatori sau pentru cheltuieli de capital in sectoarele publice si economice, dupa caz;

b) efectuarea de plasamente financiare din disponibilitatile aflate in contul general al trezoreriei statului prin Banca Nationala a Romaniei;

c) alte operatiuni financiare prevazute de lege.