Evaluarea societatii comerciale gaming srl

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE ECONOMIE SI DE

ADMINISTRARE A AFACERILOR

MASTER: "EXPERTIZA CONTABILA SI EVALUARE"

ANUL II

EVALUAREA

SOCIETATII COMERCIALE GAMING SRL

CAP. I - PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

1.1. Informatii Generale

1.1.1. Elemente de identificare

1.1.2. Domeniul de activitate si obiectul de activitate

DOMENIUL PRINCIPAL : 92 Alte activitati recreative

ACTIVITATEA PRINCIPALA : 9200 Jocuri de noroc si pariuri *doar cele admise de legea romana.

1.1.4. Scurt istoric

Firma SC GAMING SRL este organizata astfel:

Societatea comerciala GAMING este organizata ca o societate cu raspundere limitata (SRL), in care obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Societatea are cinci asociati, care se angajeaza sa respecte obligatiile societatii in limita aportului sau la capital conform Contractului de societate si Statutului societatii.

Capitalul social este in suma de 35.100 lei, respectiv 10.005 euro, impartit in 3.510 parti sociale egale, a cate 10 lei fiecare, aport exclusiv in numerar, depus la banca. Aportul asociatilor la constituirea capitalului social este egal, fiecare asociat detine cate 702 parti sociale in valoare totala de 7.020 lei, respectiv 2.001 euro, reprezentand 20% din capitalul social total.

Capitalul social poate fi majorat pe baza hotararii Adunarii Generale, prin crearea de noi parti sociale, reprezentand noi aporturi in bani sau in natura a asociatilor, prin majorarea valorii nominale a partilor sociale existente, in schimbul unor noi aporturi sau prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, a beneficiilor, etc., conform Legii 31/1990 republicata. Reducerea capitalului social se poate face pe baza Adunarii Generale a asociatilor, dupa trecerea a doua luni de la data in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial, cu respectarea prevederilor Legii 31 / 1990 republicata.

Imobilul in care isi desfasoara intreprinderea activitatea este inchiriata.

Structura organizatorica a societatii

Societatea isi desfasoara activitatea intr-un imobil, situat pe strada Edison Thomas Alva, numarul 10, Timisoara, judetul Timis.

Imobilul cuprinde biroul administratorului, biroul de contabilitate, biroul administrativ-de secretariat, atelierul si depozitul in care sunt amplasate aparatele electronice, pe care societatea le detine si unde isi desfasoara activitatea angajatii firmei care se ocupa cu mentenanta aparatelor de joc.

Administratorul societatii este Serventi Pietro, avand puteri limitate pana la concurenta sumei de 5.000 EURO ; peste concurenta acestei sume, administratorul Serventi Pietro va putea angaja societatea doar cu acordul scris al lui Latini Lucio sau, in lipsa acestuia, cu acordul scris al lui Pagliara Luca. Durata mandatului administratorului este pe o perioada de 4 ani cu posibilitati de prelungire. De asemenea, este numit, pentru o perioada nelimitata, in functia de administrator si Cercega Ioan, ce poate angaja societatea pana la concurenta sumei de 3.000 EURO pentru o singura operatiune bancara ; peste concurenta acestei sume, este necesar acordul scris al celuilalt administrator, Serventi Pietro.

1.2. Informatii Economice

1.2.1. Aspecte privind potentialul uman

EVOLUTIA INDICATORILOR PRIVIND POTENTIALUL UMAN Tabel nr. 1.1

Angajarea personalului societatii se face de catre administratori, pe baza de contracte individuale de munca prin care se vor stabili drepturile si obligatiile acestui personal. In prezent, aceasta societate are un numar de 16 angajati cu contract individual de munca pe o perioada nedeterminata.

Conform Bancii Nationale a Romaniei, rata anuala a inflatiei a fost in 2006 de 4.87%, in 2007 de 6.57%, in 2008 de 6.3%, iar in 2009 de 4.74%.

Fig.1 Rata inflatiei Romaniei

Fig.2 Productivitatea muncii

Fig.3 Profitabilitatea muncii

Fig.4 Cheltuieli angajat

Se observa ca in anul 2007 atat profitabilitatea muncii cat si cheltuieliile pe angajat au crescut foarte mult fata de anul 2006, aceasta datorandu-se luarii unor decizii de catre actionarii firmei de a contracta o firma de publicitate care sa recruteze clienti si totodata a calificarii intregului personal, acesta beneficiind de cursuri intensive de calificare si igiena, iar in 2008 atat profitabilitatea cat si cheltuielile pe angajat au crescut foarte mult, se presupune ca datorita crizei financiare.

1.2.2. Aspecte privind potentialul comercial

EVOLUTIA INDICATORILOR PRIVIND POTENTIALUL COMERCIAL Tabel nr. 1.2

Fig. 5 Principalii indicatori ai activitatii comerciale

Fig.6 Cifra de afaceri

Fig.7 Venituri totale

In anul 2007, cifra de afaceri a societatii a crescut considerabil fata de anul anterior, de la 40.151 lei la 497.884 RON, iar in 2008 creste de asemenea la 931.736, ca sa ajunga in anul 2009, la valoarea de 1.586.261 lei. La fel si cifra de afaceri in preturi constante doar ca aceasta depinde de rata de actualizare.

Fig.8 Indicele veniturilor totale

De asemenea si la veniturile totale se observa o valoare de in anul 2007 de 497.886 lei in preturi curente si de 467.216 lei in preturi constante, fata de anul 2006 cand au fost 40.167 lei in preturi curente si de 38.303 lei in preturi constante. In anul 2008 veniturile totale in preturi curente cresc ajungand la 936.372 lei si in preturi constante la 877.568,iar in anul 2009 ajungand la 1.587.299 lei in preturi curente si la 1.486.347 lei in preturi constante.

Fig. 9 Profitul brut

Fig.10 Indicele profitul brut

Profitul brut in anii 2006 si 2007 este de fapt o pierdere, nu un castig, cu o valoare de -107.530 lei in pret curent si -102.541 lei in pret constant, in anul 2006 si cu o valoare de -13.226 lei in pret curent si -12.411 lei in pret constant, in anul 2007. In schimb, in anul 2008 se inregistreaza un profit brut in valoare de 87.152 lei, in preturi curente si de 81.679 lei, in preturi constante. In 2009 observam de asemenea o crestere a profitului brut cu o valoare de 152.206 lei in preturi curente si cu o valoare de 142.573 lei, in preturi constante.

Fig. 11 Profitul net

Fig.12 Indicele profitul net

In anul 2006 pierderea neta inregistreaza o valoare de -102.541 lei in preturi curente si -97.783 lei in preturi constante. O continua pierdere se inregistreaza si in anul 2007, in valoare de -12.411 lei in preturi curente si -11.646 lei in preturi constante.

Datorita veniturilor realizate, incepand cu anul 2008 societatea inregistreaza un profit net de 81.679 lei in preturi curente si 76.550 lei in preturi constante. In anul 2009, profitul creste considerabil, la o valoare de 142.573 lei in preturi curente si 133.505 lei in preturi constante.

1.3. DIAGNOSTIGRAMA POTENTIALULUI FINANCIAR

Diagnostigrama, ca instrument de baza in aplicarea metodologiei de diagnoza asigura:

tratarea individuala a diagnosticului la toate nivelele de organizare ale intreprinderii, proceselor care au o exprimare cantitativa cat si a celor care se apreciaza prin calificative;

descrierea activitatilor si a potentialitatilor intreprinderii prin criterii si caracteristici;

diferentierea criteriilor in cadrul nivelelor de organizare si a nivelelor in cadrul intreprinderilor;

luarea in considerare a indicatorilor atat ca valoare absoluta cat si ca tendinta;

agregarea diagnosticului partial in diagnosticul general al intreprinderii

Alegerea criteriilor de descriere a activitatilor presupune stabilirea unui numar de criterii care au menirea de a surprinde ceea ce este esential in activitatea financiara a intreprinderii. In acest sens s-au utilizat 14 criterii de evaluare avandu-se in vedere atat valoarea absoluta a acestuia cat si tendinta sa. Cele 14 criterii surprind activitatea financiara a firmei din punct de vedere structural, al echilibrului financiar, al bonitatii, al gestiunii financiare precum si al rentabilitatii acesteia.

Stabilirea grilei pentru evaluarea criteriilor presupune incadrarea parametrilor intr-o anumita stare. In acest sens am optat pentru o grila cu cinci stari de la foarte rau la foarte bine.

2 3 4 5

Foarte rau Rau Mediu Bun Foarte bun

S1   S2 S3 S4 S5

Parametrizarea grilei de evaluare . In urma parametrizarii, se obtin urmatoarele utilitati pentru starile grilei :

S1 = 0,00

S2 = 0,25

S3 = 0,50

S4 = 0,75

S5 = 1,00

Criteriul se exprima ca valoare absoluta si ca evolutie in timp.

Stare catastrofala 

Stare aproape de catastrofa

Stare foarte proasta

Stare foarte proasta cu perspective

Stare proasta

Stare proasta cu avantaj

Stare medie

Stare medie cu tendinta proasta

Stare medie cu avantaj

Stare buna

Stare buna cu perspective

Stare buna cu avantaj

Stare foarte buna

Stare exceptionala

VALOAREA ABSOLUTA

F. mica Mica Medie Mare F. mare

Nesatisfacatoare   satisfacatoare mediu bine F. bine

Fig. 13 Graficul unificarii valorii absolute cu tendinta

U(1) =   0,00 U(8) = 0,56

U(2) =   0,08 U(9) = 0,64

U(3) =   0,16 U(10) = 0,71

U(4) =   0,24 U(11) = 0,78

U(5) =   0,32 U(12) = 0,86

U(6) =   0,40 U(13) = 0,94

U(7) =   0,48 U(14) = 1,00

In urma stabilirii utilitatilor pentru fiecare din starile matricei de unificare a valorii absolute si al tendintei putem creea matricea utilitatilor tinand cont de utilitatea fiecareia dintre stari:

Fig. 14 Matricea utilitatilor

DIAGRAMA Tabel nr. 1.3.1

Rezerva de potential se calculeaza pe baza utilitatii fiecarui criteriu si exprima potentialul nevalorificat al acestuia. Formula de calcul este:

R(I) = 1- U(I),

Unde: R(I) reprezinta rezerva de potential al criteriului i;

U(I) reprezinta utilitatea criteriului i.

R1=0,28 R5=0,28 R9=0,43 R13=0,07 R17=0,57 R21=0,52

R2=0,28 R6=0,43 R10=0,72 R14=0,43 R18=0,22 R22=0,52

R3=0,28 R7=0,43 R11=0,86 R15=0,86 R19=0,43 R23=0,72

R4=0,28    R8=0,72 R12=0,86 R16=0,43 R20=0,52 R24=0,14

Fig. 13 Reprezentarea grafica a rezervei de potential

Dupa ce am aflat toate datele de mai sus putem calcula starea medie a potentialului financiar. Pentru a calcula starea medie a potentialului financiar folosim urmatoarea formula:

,

Smf= starea medie a potentialului financiar

U(n) = utilitatea criteriului n;

Kn = coeficientul de importanta a criteriului n.

In cazul societatii analizate anterior, se poate formula urmatoarea concluzie:

Smf = 0,47

Smf = 47%

Pentru a putea trage o concluzie privind valoarea medie a potentialului financiar, acesta trebuie incadrat in unul din criteriile de mai jos :

1. Daca Smf <25, intreprinderea se gaseste in stare critica (faliment iminent)
2. Daca 45>Smf>25, intreprinderea are probleme, iar perspectivele sunt incerte, fiind posibile redresarea cat si falimentul
3. Daca 75>Smf>45, starea intreprinderii este buna, existand premisele pentru o dezvoltare viitoare profitabila
4. Daca Smf>75, intreprinderea este viabila in medii concurentiale foarte puternice

De aici rezulta ca daca valoarea starii medii a potentialului financiar este mai mare decat 45, dar mai mica decat 75, atunci intreprinderea se afla intr-o situatie favorabila, existand premisele pentru o dezvoltare viitoare profitabila.

PUNCTE FORTE. PUNCTE SLABE. Tabel nr. 1.3.2.

CAPITOLUL 2. PREVIZIUNEA SITUATIILOR FINANCIARE

2.1. Previziunea Contului de profit si pierdere

Previziunile financiare la nivel de intreprindere reprezinta totalitatea metodelor, instrumentelor si tehnicilor de cercetare a perspectivelor intreprinderii , efectuate cu scopul gestionarii eficiente a resurselor atat pe termen lung si mediu, cat si pe termen scurt si imediat.

Daca bilantul intreprinderii exprima starea patrimoniala la care s-a ajuns in urma incheierii unui exercitiu financiar, contul de profit si pierdere reflecta cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala, care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli care au determinat evolutia situatiei intreprinderii.

Contul de profit si pierdere ofera informatii asupra activitatii de productie, comercializare si a celei financiare a intreprinderii si cuprinde:

cifra de afaceri;

veniturile intreprinderii grupate dupa natura activitatilor pe care le genereaza: de exploatare, financiara si extraordinara;

rezultatele (profit sau pierdere) degajate de cele trei activitati;

rezultatul brut al exercitiului, impozitul pe profit si rezultatul net.

Activitatea de exploatare (de baza) face referire la sectoarele industrial, investitional, comercial si cel al prestarilor de servicii; activitatea financiara la participatiile la capitalul altor societati comerciale si alte actiuni de plasament pe piata monetara si financiara formand impreuna cu activitatea de exploatare activitatea curenta a intreprinderii. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce nu sunt de natura sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat, de exemplu expropriere sau dezastre naturale.

Informatiile inscrise in contul de rezultate prezinta particularitati de care trebuie sa se tina cont in demersul de analiza financiara. Dintre acestea se pot aminti:

efectuarea unei vanzari si facturarea acesteia reprezinta, din punct de vedere contabil, un venit, care se soldeaza prin contul 121 "Profit si pierdere" si purtator de TVA, chiar daca incasarea contravalorii lui (creanta comerciala) se va face mai tarziu sau chiar in exercitiul urmator;

incasarea unei creante, constituita in exercitiul anterior, nu va genera un nou venit contabil (se inregistreaza incasarea si se stinge creanta);

achizitionarea de materii prime de la un furnizor nu reprezinta o cheltuiala, dupa cum nici plata contravalorii materiilor prime achizitionate pe credit comercial nu reprezinta cheltuiala. Cheltuielile se inregistreaza in momentul in care produsele la realizarea carora s-au utilizat materiile prime au fost facturate, generand un venit;

plata contravalorii achizitiilor pe credit de la furnizori conduce la stingerea datoriilor fata de acestia;

amortizarea anuala a activelor imobilizate se inregistreaza la cheltuielile de exploatare, dar nu are nici o incidenta asupra trezoreriei, decat daca are loc inlocuirea unei masini amortizate complet, cand se va face efectiv o plata;

provizioanele constituite pentru acoperirea unor riscuri viitoare ce pot afecta intreprinderea se constituie pe seama cheltuielilor, conducand la diminuarea rezultatului contabil al exercitiului, dar fara consecinte asupra trezoreriei; daca pe viitor riscurile devin efective, atunci va avea loc o plata, daca riscul este total acoperit, provizionul ramane fara obiect si se va inregistra la venituri, majorand rezultatul exercitiului, dar fara a influenta trezoreria; constituirea de provizioane si utilizarea lor va influenta trezoreria sub incidenta unor aspecte fiscale de "amanare" a platii impozitului pe profit, pentru societatile platitoare de astfel de impozit.

Veniturile reprezinta sume sau valori incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse 

Ele pot fi :

Venituri din exploatare

Venituri financiare

Venituri extraordinare

Cheltuielile reprezinta valorile platite sau de platit pentru consumuri de stocuri, lucrari executate si servicii prestate de care beneficiaza intreprinderea, cheltuieli de personal, executarea unor obligatii legale sau contractuale etc.

Cheltuielile sunt structurate in contul de profit si pierdere pe feluri, dupa natura lor :

Cheltuielile de exploatare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli extraordinare

Marimea rezultatului curent si a celui extraordinar determina rezultatul brut al exercitiului. Acesta poate fi calculat si prin diferenta intre veniturile totale si cheltuielile totale.

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE - FORMAT SIMPLIFICAT. Tabel nr. 2.1.1.

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE-PROCENT DIN CIDRA DE AFACERI Tabel nr. 2.1.2.

Metoda procent din vanzari

Elaborarea situatiilor financiare previzionate prin metoda procent din cifra de afaceri este una din cele mai simple variante de previzionare a patrimoniului si performantelor viitoare, plecand de la doua premise principale:

majoritatea posturilor bilantiere variaza odata cu vanzarile

valorile activelor sunt considerate optime, sau cel putin satisfacatoare in raport cu cifra de afaceri.

Tabel nr. 2.1.3. Valoarea medie a Cifrei de afaceri

Previziunea elementelor contului de rezultate

In estimarea contului de rezultate se va tine cont de:

separarea veniturilor si cheltuielilor pe categorii: din exploatare, financiare, exceptionale.

separarea in functie de variatia fata de cifra de afaceri

corelatii cu alte situatii pro-forma: bilant, situatia fluxului de numerar.

A.    Previziunea legata de activitatea din exploatare

Previziunea veniturilor din exploatare:

Veniturile din exploatare cuprind: - venituri din productia vanduta

- alte venituri din exploatare

Cifra de afaceri este este formata 100% din productia vanduta. Data fiind evolutia cifrei de afaceri in perioada de analiza preconizam ca aceasta va creste anual in urmatori 8 ani de zile astfel 45% in primul an, 35% in anul 2, 31%in anul 3, 25% in anul 4, 17% in anul 5, 12% in anul 6, 10% in anul 7, respectiv 8% in anul 8. .

Alte venituri din exploatare riaman constante la valoarea medie procentuala pe ultimi 4 ani de 0,11%.

Venituri din vanzarea marfurilor, productia imobilizata, respectiv subventii din exploatare nu va beneficia firma.

Previziunea cheltuielilor din exploatare:

Pentru estimarea cheltuielilor din exploatare s+a urmarit impartirea acestora dupa natura lo. Astfel:

- Chelt. cu mat. prime si materialele consumabile estimarea s-a facut sintetic pe baza urmatoarelor considerente: acestea vor varia in raport cu volumul de vanzari de marfuri si in corelatie cu celelalte cheltuieli de exploatare. Previziunea cheltuielilor materiale s-a facut in functie de tendinta anilor precedenti crescand in functie de cifra de afaceri astfel

- Alte cheltuieli materiale raman constante la media procentuala pe ultimi ani de analiza

- Alte cheltuieli din afara ( cu energia si apa ) sunt estimate prin raportare la cifra de afaceri totala, procentul de referinta fiind dat de media ultimilor patru ani;

- Estimarea cheltuielilor cu personalul s-a prevazut o crestere a acestora fata de anii precendenti, precum si mentinerea unui nivel normal de productivitate a muncii, cresterea fata de cifra de afaceri va fi astfel 13% in anul 1, 14% anul 2, 14,3% anul 3, 14,5% anul 4, 14,8% anul 5, 17% anul 6, 18% anul 7, 19,5% in anul 8;

- Punctul de plecare in estimarea ajustarilor de valoare ale imobilizarilor corporale si necorporale este constanta in primi 5 ani la valoarea de 6%, apoi scade 4,5% in anul 6, 4,2%, respectiv 4% in anul 8

- Alte cheltuieli de exploatare sunt in scadere fata de anul de baza, astfel 62%, 61,9%, 61,1%, 61%, 60%, 58%, 56%, 55% in anul 8;

- Estimarea cheltuielilor din provizioane privind exploatarea nu au existat si nici nu se vor

constitui;

Cheltuielile din exploatare previzionate se determina prin insumarea cheltuielilor cu materiale prime si materiale consumabile, a altor cheltuieli materiale, a cheltuieli cu energia si apa, a cheltuielilor cu personalul, cheltuieli cu amortizarile si a altor cheltuieli de exploatare, toate aceste cheltuieli avand deja valori previzionate.

Previziunea rezultatului din exploatare s-a facut analitic pe toti cei opt ani de prognoza pe baza estimarilor anterioare privind veniturile din exploatare si cheltuielile din exploatare.

B.    Previziunea legate de activitatea financiara

Previziunea veniturilor financiare:

venituri financiare din dobanzi sunt constante la valoarea de 0,01% din cifra de afaceri;

alte venituri financiare avand o pondere substantiala in anii precedenti, din motive de prudenta, le estimam la valoarea medie a celor patru ani fiind de 0,03% din cifra de afaceri.

Previziunea cheltuielilor financire:

- estimarea cheltuielilor financiare din dobanzi s-a facut la valoarea ponderi pe ultimi

patru ani fiind de 0,35% din cifra de afaceri;

- estimarea altor cheltuieli financiare, aici cheltuielile din diferente de curs valutar nu se vor neglija, se estimeaza ca ponderea va fi de 2,5%.

Estimarea rezultatului activitatii financiare s-a facut analitic pe cei opt ani de prognoza pe baza estimarilor anterioare privind veniturile si cheltuielile financiare.

C.    Previziunea legata de activitatea exceptionala

Avand in vedere faptul ca atat veniturile cat si cheltuielile exceptionale nu ar trebui sa faca parte din activitatea normala, curenta a firmei, cat si faptul ca nivelul lor din anii anteriori este neglijabil, in perioada prognozata acestea se vor neglija.

D.    Previziunea rezultatului exercitiului

Previziunea rezultatului brut al exercitiului s-a facut analitic pe toti cei opt ani de prognoza pe baza estimarilor anterioare privind veniturile totale si a cheltuielilor totale.

Rezultatului brut al exercitiului este format din toate cele 3 rezultate:

Din exploatare;

Financiar;

Extraordinar.

Astfel:   Rb=Re+Rf+Rex

Previziunea impozitului pe profit se va face pe baza cotei de impunere in vigoare aplicata profitului impozabil.

Estimarea profitului net se va face prin deducerea impozitului pe profit din profitul impozabil.

Rn=Rb-Imp/p

Tabel Nr.2.1.4 Estimarea Cifrei de afaceri in perioada 2010 - 2017

Tinand cont de precizarile facute anterior, respectiv de estimarile privind evolutia viitoare sau de ponderea medie detinuta in cifra de afaceri de fiecare element de venit si cheltuiala, se poate determina contul de profit si pierdere previzionat pe perioada 2010

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE - PERIOADA PREVIZIONATA . Tabel nr. 2.1.5

Previziunea bilantului

Bilantul contabil este documentul de sinteza cu ajutorul caruia se prezinta situatia patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, adica bunurile economice, drepturile si obligatiile reflectate in activul respectiv pasivul bilantului.

Contul de profit si pierdere reflecta rezultatele exercitiului ce provin din activitatea intreprinderii (cifra de afaceri, veniturile si cheltuielile exercitiului, precum si rezultatul exercitiului).

Anexele la bilant completeaza si expliciteaza datele inscrise in primele doua documente.

Criteriile de ordonare a elementelor in bilantul contabil sunt urmatoarele:

gradul de lichiditate pentru elementele de activ;

gradul de exigibilitate pentru elementele de pasiv;

Posturile de activ sunt structurate in bilant astfel :

A)   active imobilizate, formate din:

imobilizari necorporale;

imobilizari corporale;

imobilizari financiare

B)    active circulante, formate din:

stocuri;

creante;

disponibilitati banesti (inclusiv investitii financiare pe termen scurt)

C)    cheltuieli in avans, care cuprind:

sumele reprezentand abonamentele, chiriile si alte cheltuieli efectuate anticipat;

valoarea dobanzilor aferente contractelor de leasing financiar, potrivit prevederilor contractuale.

Pasivul bilantului grupeaza resursele de care dispune agentul economic pentru a finanta utilizarile sale, care sunt grupate in ordinea exigibilitatii crescatoare.

Elementele patrimoniale de pasiv sunt formate din:

A)   capital propriu, care cuprinde:

Capitalul social, reprezinta ansamblul aporturilor in bani si natura efectuate de catre asociati, fie in momentul constituirii societatii, fie pe parcurs cu ocazia cresterii de capital, precum si capitalul preluat in urma operatiilor de fuziune prin absorbtie cu alte persoane juridice. In cadrul societatilor comerciale pe actiuni si a societatilor in comandita pe actiuni el este reprezentat de actiuni, egale ca valoare, iar in cadrul societatilor in nume colectiv, comandita simpla si cu raspundere limitata este reprezentat de parti sociale.

Prime legate de capital, formate din prime de emisiune, de fuziune si de aport, de conversie ele rezultand din operatii de crestere a capitalului, realizata fie in numerar, fie prin aporturi in natura, fie cu ocazia unei fuziuni, ceea ce presupune emisiunea de actiuni noi. Primele de emisiune a actiunilor reprezinta diferenta dintre valoarea nominala a unei actiuni (mai mica) si pretul de emisiune a noilor actiuni (mai mare).Primele de fuziune apar in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati cand se stabileste valoarea matematica sau intrinseca a actiunilor si marimea primelor de fuziune (diferenta dintre valoarea matematica si valoarea nominala a actiunilor).Primele de aport apar in cazul cresterii de capital prin aport in natura. Dupa evaluarea acestor aporturi si stabilirea numarului de actiuni noi de emis se determina prima de aport ca diferenta intre valoarea matematic - contabila a actiunii si valoarea sa nominala.

Rezerve din reevaluare, reprezentand diferenta dintre valoarea actuala (mai mare) si valoarea inregistrata (mai mica) a activului reevaluat.

Rezervele, sunt formate din:

o  rezerve legale, constituite anual din rezultatul brut, in cota de 5% pana la atingerea unui nivel de 20% din capitalul social;

o  rezerve statutare, constituite anual din profitul net conform statutului;

o  alte rezerve, neprevazute de lege sau statut care pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru: acoperirea pierderilor, cresterea capitalului social sau alte scopuri potrivit hotararii Adunarii Generale a Actionarilor.

Rezultatul reportat, reprezinta acel rezultat sau parte din rezultatul exercitiului precedent, a carei repartizare a fost amanata de Adunarea Generala a Actionarilor sau pierderea neacoperita.

Rezultatul exercitiului financiar este diferenta dintre veniturile totale si cheltuielile totale ale unui agent economic, putand fi favorabil, caz in care reprezinta un profit, sau nefavorabil, reprezentand o pierdere. Soldul creditor reprezinta profitul realizat, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor, pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile.

Modificarea capitalului propriu in perioada curenta fata de perioada precedenta poate avea loc:

in sensul cresterii capitalului propriu:

aportul actionarilor in numerar si / sau in natura;

cresterea rezervelor pe seama repartizarilor din profitul net;

diferente favorabile din reevaluarea elementelor de activ si pasiv, potrivit normelor legale;

cresterea soldului profitului nerepartizat;

atragerea de subventii pentru investitii.

in sensul diminuarii capitalului propriu:

retrageri de capital de catre actionari si asociati;

acoperirea pierderilor din exercitiile precedente.

B)    provizioane

Modificarea sumei provizioanelor are loc prin:

cresterea valorii provizioanelor constituite;

diminuarea valorii provizioanelor prin utilizarea lor sau anularea ca urmare a neproducerii riscului.

Intre notiunea de provizion si rezerva exista o distinctie clara, deoarece:

rezerva reprezinta o parte din profitul repartizat destinat sa acopere efectele negative ale factorilor aleatori, cat si pentru a contribui la dezvoltarea globala a intreprinderii;

un provizion este constituit pe seama cheltuielilor, chiar in absenta profitului si este destinat sa acopere o cheltuiala sau pierdere precisa, asupra careia exista o marja de incertitudine a producerii.

C)    datorii - exprima resurse straine, apartinand agentilor economici o perioada mai mult sau mai putin indelungata si regasite sub forma de:

datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an (pe termen mediu si lung);

datorii de trebuie platite intr-o perioada mai mica de un an (pe termen scurt).

O datorie trebuie clasificata ca datorie curenta atunci cand se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al persoanei juridice sau este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.

Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

In functie de natura lor datoriilor pot fi:

financiare;

de exploatare.

D)   venituri in avans, formate din:

veniturile inregistrate in avans, ce reprezinta: sumele facturate sau incasate din chirii, abonamente, asigurari; dobanda aferenta bunurilor cedate in regim de leasing financiar;

subventii pentru investitii - subventiilor guvernamentale si ale resurse primite pentru finantarea investitiilor, precum si a imobilizarilor primite cu titlu gratuit.

Suma veniturilor incasate in avans creste prin extinderea activitatilor pentru care se solicita avansuri (practic credite pentru productia sau serviciile viitoare) si scade prin livrarea produselor pentru care s-a incasat avansul sau restituirea lui.

Intr-o prima faza se raporteaza elementele patrimoniale din bilant la cifra de afaceri. Se identifica elementele care variaza odata cu cifra de afaceri. Nivelul estimat al lor va fi in general:

A (P)_t+1= CA_t+1*( A(P)_t / CA_t)

unde:

A(P)t - valoarea elementului de activ sau de pasiv in momentul t

A(P)t+1 - nivelul estimat al elementului de activ sau de pasiv pentru perioada t+1

CAt - cifra de afaceri realizata in perioada t

CAt+1 - cifra de afaceri estimata pentru perioada t+1

Previziunea elementelor de active imobilizate s-a facut prin cumularea nivelelor estimate pe cei opt ani de prognoza a categoriilor de active imobilizate, astfel:

estimarea imobilizarilor necorporale vor ramane constante la 2% din cifra de afaceri

- imobilizarilor corporale, factori de modificare a valorii imobilizarilor corporale sunt amortizarea calculata anual, diminueaza valoarea acestora; achizitionarea si punerea in functiune de noi cladiri, utilaje, instalatii, mijloace de transport, etc., conduc la sporirea valorii imobilizarilor corporale cu valoarea de intrare; actiunile de reevaluare a imobilizarilor corporale care pot determina cresterea sau diminuarea valorii imobilizarilor corporale; scoaterea din functiune a mijloacelor fixe, amortizate sau neamortizate, care diminueaza valoarea acestora aportul de capital in natura adus sau retras de catre actionari. Valoarea fiind de constanta pe cei 8 ani de analiza la 5% din cifra de afaceri.

- estimarea imobilizarilor financiare, acestea cresc astfel 1,3%, 1,4%, 1,6%, 1,7%, 1,7%, 1,9%, 2%, 2,2%.

Previziunea elementelor de active circulante

estimarea stocurilor: se mentin constante la 4% din cifra de afaceri;

pentru estimarea creantelor s-a tinut cont de urmatoarele luarea in considerare a evolutiei nivelului estimat al cifrei de afacei; pastrarea unei structuri pe elemente componente; eficientizarea gestiunii creantelor fata de clienti prin imbunatatirea duratei medii de incasare; previziunea s-a facut in functie de tendinta anilor precedenti crescand in functie de cifra de afaceri astfel 10%,10,5%, 12%, 13%, 14%, 16%, 18%, 18%

disponibilitati banesti se mentin la un nivel optim, ne avind o pondere prea ridicata din cifra de afaceri, nesemnaland detinerea de disponibilitati neutilizate, se previzioneaza urmatoarele procente din cifra de afaceri 1,4%, 1,4%, 1,34%, 1,3%, 1,3%, 1,3%,1,3%, 1,4%

Cheltuielile in avans nu vor aparea in situatia previzionata.

Previziunea elementelor de pasiv

Cresterea elementelor de activ trebuie sa genereze, pe baza egalitatii fundamentale intre activ si pasiv, a surselor de finantare. In cadrul sporului acestor surse trebuie insa sa avem in vedere urmatoarele:

elementele de active imobilizate trebuie in principiu finaniate din surse permanente;

trebuie pastrat un nivel normal de indatorare fara a periclita considerabil riscul financiar si de faliment;

trebuie sa existe un echilibru financiar intre utilizari si resurse

Datoriile pe termen lung in anul 2010 vor fi de 7,4% din cifra de afaceri apoi cresc la 8,4% in urmatori ani, acest lucru se datoreaza creditelor pe care le ia societatea.

Datoriile pe termen scurt vor fi previzionate la valoarea de 7,9% din cifra de afaceri.

Pentru a previziona bilantul pe urmatorii 8 ani, se prezinta bilantul simplificat raportat la Cifra de afaceri in perioada 2006- 2009.

Tabel 2.2.1. Bilantul simplificat raportat la Cifra de afaceri in perioada 2006 -2009

Tinnd cont de cele prezentate anterior, structura bilantului previzionat se prezinta astfel

Tabel Nr. 2.2.2. Bilantul previzionat pentru perioada 2010 - 2017

2.3. Previziunea Fluxului de numerar

Bilantul contabil si Contul de profit si pierderi reprezinta documente de sinteza ale contabilitatii financiare, care este o contabilitate de anagajament. Aceasta inseamna ca atat elmentele din patrimoniu, cat si cele de venituri si cheltuieli nu exprima fluxurile de incasari si plati care au loc in cadrul intreprinderii pe parcursul intregului an.

Tabloul flxului de numerar reprezinta sursa informationala principala a analizei dinamice. Fluxul de numerar poate fi determinat prin doua metode: directa si indirecta.

Metoda directa este, de obicei, indicata de specialisti ca fiind cea corespunzatoare situatiei reale. Insa, determinarea flxului de numerar prin aceasta metoda este dificila, deoarece aceasta nu se bazeaza pe informatiile din contabilitatea financiara, in special - cele din Contul de profit si pierdere. Determinarea fluxului de numerar prin metoda directa presupune identificarea si masurarea tuturor elementelor de incasari ale intreprinderii, precum si a tuturor platilor efectuate de aceasta. In acest scop se utilizeaza jurnalul de casa si extrasele aferente tuturor conturilor bancare ale intreprinderii, fiecare operatiune concretizata intr-o incasare sau plata fiind consemnata in cadrul acestora.

Operatiunile de incasari si plati constatate sunt structurate functie de natura si destinatia lor, pentru a putea servi la intocmirea unui flux de numerar.

Metoda indirecta de determinare a fluxului de numerar se bazeaza pe informatiile din Contul de Profit si Pierdere, ajustate cu elementele monetare si nemonetare din bilantul contabil. Acest tip de flux de numerar este mai simplu de construit, doearece nu necesita informatii suplimentare fata de cele din documentele financiare de sinteza.

Previziunea fluxului de numerar se face in paralel cu estimarile din contul de rezultate si cele din bilant, fiind strict corelate.

In estimarea fluxului de numerar trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte:

delimitarea incasarilor si platilor avand in vedere faptul ca nu toate cheltuielile sunt platibile si nici toate veniturile incasabile;

estimarea variatiei necesarului de fond de rulment s-a determinat pe baza datelor istorice si situatiei previzionate a patrimoniului.

Previziunea variatiei Necesarului de Fond de Rulment:

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta partea din activele circulante ce trebuie finantate din resursele stabile. Reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa aceperirea activelor curente pe seama resurselor curente si care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente. Practic reprezinta partea din activele ciclice ce trebuie finantate din resurse stabile.

NFR=(St-Cr)-Dts

Unde: St - Stocuri

Cr - Creante

Dts - Datorii pe termen scurt

Tabel 2.3.1. Previziunea variatiei necesarului de fond de rulment

Valoarea pozitiva a NFR ii reprezentata de expansiunea activitatii, cresterea creantelor intr+un ritm mult mai mare fata de datoriile pe termen scurt, cat si cresterea stocurilor.

Tabel 2.3.2. Previziunea Fluxului de numerar

Tabel 2.3.3. Analiza situatiilor financiare previzionate

In cazul SC GAMING SRL situatia fluxului de numerar se prezinta astfel:

Fluxul de exploatare este pozitiv si ne permite sa facem investitii

Fluxul de investitii este zero, fiindca societatea nu are planuri de investiti;

Fluxul din activitatea de finantare este negativ pe intreaga perioada previzionata.

Pe intreaga perioada analizata fluxul de numerar total este pozitiv datorita fluxului numerar de exploatare care ii suficient de mare incat sa acopere nevoile generate de activitatea de finantare.

In urma analizei principalilor indicatori pe baza situatiilor financiare previzionate am ajuns la urmatoarele concluzii:

Rata lichiditati generale este in crestere, aflandu-se peste rata maxima admisa, care ii de 2%, acest lucru datorandu-se creantelor care cresc intr-un ritm mult mai mare fata de datori. Rata lichiditatea rapida la fel ca si rata lichiditati generale, se situeaza peste nivelul maxim de 1%, rata creantelor si a disponibilitatilor banesti fiind mai mare decat datoriile pe termen scurt. Rata lichiditatii imediate se afla sub nivelul minim de 0,2%, dar ii in crestere in ultimul an de previziune.

Solvabilitatea patrimoniala se afla peste nivelul optim de 1,5%, rata aflandu-se in crestere. Aceasta inseamna ca societatea trebuie sa-si creasca datoriiile pe termen mediu si lung si sa micsoreze capitalul social

Se mentine constanta viteza de rotatie a stocurilor. In schimb se observa o inrautatire a gestiunii creantelor, in sensul diminuarii vitezei de rotatie, semn ca societatea isi recupereaza mai greu creditul-client. Iar in ceea ce priveste gestiunea furnizorilor, acestia au viteza de rotatie constanta.

Rata indatorarii globale se afla intr+o continua scadere, de la valoarea maxima admisa de 66% ajunge la o valoare de 50% , care este considerata mai sigura.

Rata rentabilitatii economice este in scadere apropiindu+se de nivelul optim de 20%

Nivelul optim al rentabilitatii financiare este de 25%, in cazul nostru nivelurile inregistrate de catre indicator fiind mult peste acesta, ceea ce inseamna ca societatea utilizeaza capitalurile proprii cu eficienta si ca are capacitate de a degaja profit, rata rentabilitatii financiare aflandu-se in scadere.

Ratele de crestere arata o scadere a cifrei de afaceri si o crestere profitului net, ca urmare a previziunilor facute, respectiv de crestere a cifrei de afaceri si de mentinere sau de scadere a unor cheltuieli.

In concluzie, pentru a imbunatati pozitia si situatia financiara a intreprinderii, se impun masuri de accelerare a vitezei de rotatie a stocurilor, de reducere a datoriilor si a unor cheltuieli in vederea reducerii cheltuielii cu impozitul pe profit.

CAPITOLUL 3

Evaluarea SC GAMING SRL

Pentru evaluarea SC Automatic Leisure And Gaming SRL se vor utiliza urmatoarele metode:

metode patrimoniale: activul net contabil

metode financiare: valori bazate pe fluxul de numerar si valori bazate pe profitul net;

3.1. Evaluarea pe baza metodei patrimonial

Activul net contabil

Activul net contabil,denumit si valoare patrimoniala neta sau valoare contabila neta reprezinta aprecierea in bani a bogatiei date de cifrele contabile.

Activul net contabil se obtine prin deducerea datoriilor totale ale firmei,din valoarea activelor pe care le detine.

Aplicarea in contabilitate a principiului prudentei, care presupune neinregistrarea diferentelor in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare pentru elementele de activ si a diferentelor in minus pentru elementele de pasiv, face ca unele elemente patrimoniale sa fie subevaluate sau supraevaluate in bilantul contabil din momentul efectuarii evaluarii economice a intreprinderii.

In operatiunea de evaluare economica a firmei, trebuie sa se aduca unele corectii elementelor patrimoniale cuprinse in bilantul contabil (stabilit pe baza ultimei balante de verificare intocmite). Aceste corectii trebuie facute in functie de valoarea la momentul evaluarii firmei a fiecarui element patrimonial si de gradul de valorificare a acestora.

Activul net contabil se determina:

ANC=AT-DT

Metoda activului net contabil e recomdabila pentru aprecierea tendintei afacerilor unei firme. Cresterea sau descresterea activului net contabil ofera informatii despre sensul evolutiei activitatii constituindu-se intr-un prim semnal privind viabilitatea viitoare a afacerii. Reflecta patrimoniul net, activele negrefate de datorii, respectiv averea neta a actionarilor.

Premisele acestei metode constau in:

- bunurile societatii sunt usor vandabile;

- valoarea economica a bunurilor coincide cu cea contabila;

- inventarul scriptic corespunde cu cel faptic.

Caracteristicile acestei metode sunt:

- opereaza cu valori contabile, fara a se face corecturi asupra posturilor de bilant;

- admite exigibilitatea creantelor si obligatiilor la scadenta;

- valoarea firmei este data de valoarea patrimoniului net contabil.

Avantajele metodei:

- se determina simplu

- nu permite interpretari si ambiguitati datorita caracterului riguros al contabilitatii.

Dezavantajele metodei:

- opereaza cu preturi contabile ale perioadei, fara sa tina seama de pretul economic

- reprezinta o abordare statica a valorii, valabila la un moment dat

- reflecta predominant pozitia vanzatorului

- nu tine seama de capacitatea bunurilor patrimoniale de a genera profit, de gradul de valorificare al acestora

Activul net contabil la finele anului 2009 a fost de 135.176 RON ceea ce inseamna ca daca firma si-ar fi oprit activitatea in acest moment si si-ar fi vandut toate activele si pe seama lor ar fi achitat toate datoriile, ar fi ramas aceasta suma. Valoarea matematic contabila a unei parti sociale este 38,51 lei/actiune, fata de Valoarea nominala a unei parti sociale, 10 lei /actiune.

Daca actionarii ar decide sa vanda actiunile, acestia ar castiga 28,51 lei la fiecare parte sociala vanduta.

Tabel Nr.3.1.1. Activul net contabil

3.2. Metode de evaluare financiare

Premisele de baza in aplicarea acestor metode sunt:

activul este privit ca o afacere unitara cu caracter de continuitate;

capacitatea afacerii de a genera profit in perioada de prognoza;

posibilitatea distribuirii partiale sau integrale a profitului.

Posibilitatea aplicarii metodelor de randament presupune:

evolutia normala a activitatii de exploatare pe baza concluziilor

anterioare

nu vor avea loc schimbari ale profilului de activitate sau schimbari

radicale in evolutia afacerii

luarea in calcul a datelor istorice privind evolutia indicatorilor

economici

cunoasterea indicatorilor economici la afacerile cu profil similar

Limitele aplicarii metodelor de randament sunt date de:

relevanta informatiilor puse la dispozitie de catre conducerea societatii

posibilitatea surprinderii variabilelor de catre analist.

Estimarea coeficientului de actualizare si a ratei de capitalizare

Coeficientul de actualizare (e) se obtine tinand cont de:

Rata de baza (rr), care este rata medie reala de plasament, neutra fata de risc, si care se obtine prin deflatarea ratei medii a dobanzii de plasament pe un an oferita de BNR cu relatia :

rr = rn - ri=

unde

rr- rata reala deflatata , calculata cu aceasta relatie deoarece valorile sunt in preturi reale, mentinute constant pe perioada de prognoza

rn - rata nominala medie anuala a dobanzii oferite de BNR pentru plasamente de un an

ri - rata medie anuala a inflatiei, estimata de guvern

O rata globala de risc (pR), care se va lua drept rezerva de potential privind situatia financiara a agentului economic, deoarece acesta reflecta per global masura riscului.

Coeficientul de actualizare (e) este dat de rata de randament fara risc corectata cu marimea de risc global:

e= rr * (1+ pR)=

Actualizarea este o metoda prin care se asigura comparabilitatea veniturilor si cheltuielilor care se inregistreaza in perioade diferite de timp, cu ajutorul ei stabilindu-se care este valoarea actuala (prezenta) a unei sume care va fi incasata sau platita in viitor.

Capitalizarea reprezinta transformarea unor valori constante la infinit in valori actuale la fel ca si in cazul actualizarii. Pentru capitalizarea unor sume care se vor obtine in viitor se utilizeaza rata de capitalizare, care are aceeasi interpretare ca si rata de actualizare.

Rata de capitalizare (r) - se va lua tot coeficientul de actualizare

Estimarea valorii reziduale: valoarea reziduala se obtine, prin multiplicarea indicatorilor din ultimul an al perioadei de prognoza cu rata de actualizare e.

Tabel 3.2.1. Coeficientul de actualizare

Rata de baza a fost determinata prin deflatarea ratei medie anuale de plasament BNR la 31.12.2009 tinand seama de rata medie a inflatiei estimata pentru anul 2010.

Alegerea ratei de actualizare s-a facut tinand cont de :

Rata de baza - rr

Prima de risc - pR

Ca urmare, am obtinut o rata de actualizate de 7,39% considerata satisfacatoare pentru un potential investitor.

3.2.1 Metoda bazata pe actualizarea profitului net

Rata de actualizarea a Profitului net

Valoarea de profitabilitate se bazeaza pe capacitatea firmei de a obtine profit net.

Stabilirea valorii firmei pe baza valorii de profitabilitate se face diferit, dupa cum capacitatea firmei de a produce profit, luata in calcul este pentru o perioada de timp limitata sau nelimitata.

Cum orizontul de timp pentru care se fac previziunile este mai mic decat durata de viata economica a activelor intreprinderii, evident apare si necesitatea luarii in considerare a unei valori reziduale.

Ipoteza unui profit viitor constant si mai ales pentru o perioada mare de timp este o simplificare ce usureaza calculele, dar care, de cele mai multe ori, nu poate fi sustinuta prin argumente credibile. Este utilizata totusi in practica daca avem in vedere ca si ipoteza unui profit variabil poate fi contestata atunci cand previziunile nu sunt suficient de convingatoare.

Tabel 3.2.1.1. Actualizarea Profitului net

Valoarea de profitabilitate limitata este de 6.387.101 lei.

3.2.2 Metoda bazata pe actualizarea fluxului de numerar

Metoda este recomandata pentru afacerile aflate in deyvoltare, reflectand valoarea firmei prin capacitatea acesteia de a degaja lichiditati :

Avantajele metodei :

- Scoate in evidenta principiile fundamentale ale evaluarii unei afaceri ;

- Nu este supusa problemelor de ordin speculativ ale pietei financiare.

Dezavantaj :

-Nu poate fi aplicata cu succes in cadrul afacerilor aflate in declin sau lichidare.

Valoarea fluxului de numerar actualizat este de lei. Aceasta valoare este principala care intereseaza ; deoarece este mai mica decat valoarea patrimoniala , lichidarea afacerii este mai indicata decat continuarea acesteia.

 Valoarea fluxului de numerar continuu este de lei.

Tabel 3.2.2.1. Actualizarea Fluxului de numerar

Tehnica actualizarii pune in evidenta influenta factorului timp asupra marimii fluxurilor de numerar ce se vor degaja in viitor. Cu cat mai indepartat va fi orizontul de previziune cu atat mai mica va fi valoarea prezenta a fluxurilor de numerar degajate in acele perioade. Factorul de actualizare va penaliza din ce in ce mai mult fluxurile de numerar pe masura ce acestea se indreapta spre sfarsitul orizontului de previziune. In acest mod, un rol de asemenea important revine alegerii ratei de actualizare si marimii acesteia. Valoarea de randament a intreprinderii va fi cu atat mai mare cu cat rata de actualizare este mai redusa si implicit factorul de actualizare mai mic. Obtinerea acestui avantaj (rata de actualizare redusa) nu tine numai de competentele intreprinderii de a controla vectorii de natura financiara, ci este strans legata de evolutia macroeconomica.

Tabelul 3.2.2.2. Calculul valorii finale a intreprinderii

Evaluarea in situatia data s-a realizat avand la baza urmatoarele metode evaluare:

metode patrimoniale

metode financiare bazate pe actualizare

Din cele prezentate se poate constata ca :

valoarea intreprinderii este de lei.

Valoarea unei parti sociale este de lei

CONCLUZII FINALE

In perioada 2006-2009, sc GAMING srl, desi o societate nou infiintata, a inregistrat o crestere rapida a cifrei de afaceri. Pornind de la 40.000 lei ajungand la peste 1.500.000 lei in 3 ani. Din cauza datei de infiintare recente si a activitatii exclusiv de exploatare, indicatori ca fluxul de numerar sau trezoreria neta, faceau dificila o previzionare concreta.

Rezultatul din exploatare inregistreaza valori pozitive pe intreaga perioada analizata. Societatea a incheiat anii 2008 si 2009 cu profit.

Previziunea elementelor de active imobilizate s-a facut prin cumularea nivelelor estimate pe cei opt ani de prognoza a categoriilor de active imobilizate, astfel:

estimarea imobilizarilor necorporale vor ramane constante la 2% din cifra de afaceri

imobilizarilor corporale, factori de modificare a valorii imobilizarilor corporale sunt amortizarea calculata anual, diminueaza valoarea acestora; achizitionarea si punerea in functiune de noi cladiri, utilaje, instalatii, mijloace de transport, etc., conduc la sporirea valorii imobilizarilor corporale cu valoarea de intrare; actiunile de reevaluare a imobilizarilor corporale care pot determina cresterea sau diminuarea valorii imobilizarilor corporale; scoaterea din functiune a mijloacelor fixe, amortizate sau neamortizate, care diminueaza valoarea acestora aportul de capital in natura adus sau retras de catre actionari. Valoarea fiind de constanta pe cei 8 ani de analiza la 5% din cifra de afaceri.

estimarea imobilizarilor financiare, acestea cresc astfel 1,3%, 1,4%, 1,6%, 1,7%, 1,7%, 1,9%, 2%, 2,2%.

Previziunea elementelor de active circulante

estimarea stocurilor: se mentin constante la 4% din cifra de afaceri;

pentru estimarea creantelor s-a tinut cont de urmatoarele luarea in considerare a evolutiei nivelului estimat al cifrei de afacei; pastrarea unei structuri pe elemente componente; eficientizarea gestiunii creantelor fata de clienti prin imbunatatirea duratei medii de incasare; previziunea s-a facut in functie de tendinta anilor precedenti crescand in functie de cifra de afaceri astfel 10%,10,5%, 12%, 13%, 14%, 16%, 18%, 18%

disponibilitati banesti se mentin la un nivel optim, ne avind o pondere prea ridicata din cifra de afaceri, nesemnaland detinerea de disponibilitati neutilizate, se previzioneaza urmatoarele procente din cifra de afaceri 1,4%, 1,4%, 1,34%, 1,3%, 1,3%, 1,3%,1,3%, 1,4%

Previziunea elementelor de pasiv. Cresterea elementelor de activ trebuie sa genereze, pe baza egalitatii fundamentale intre activ si pasiv, a surselor de finantare. In cadrul sporului acestor surse trebuie insa sa avem in vedere urmatoarele:

elementele de active imobilizate trebuie in principiu finaniate din surse permanente;

trebuie pastrat un nivel normal de indatorare fara a periclita considerabil riscul financiar si de faliment;

trebuie sa existe un echilibru financiar intre utilizari si resurse

Datoriile pe termen lung in anul 2010 vor fi de 7,4% din cifra de afaceri apoi cresc la 8,4% in urmatori ani, acest lucru se datoreaza creditelor pe care le ia societatea. Datoriile pe termen scurt vor fi previzionate la valoarea de 7,9% din cifra de afaceri.

Previziunea veniturilor financiare:

venituri financiare din dobanzi sunt constante la valoarea de 0,01% din cifra de afaceri;

alte venituri financiare avand o pondere substantiala in anii precedenti, din motive de prudenta, le estimam la valoarea medie a celor patru ani fiind de 0,03% din cifra de afaceri.

Previziunea cheltuielilor financire:

- estimarea cheltuielilor financiare din dobanzi s-a facut la valoarea ponderi pe ultimi

patru ani fiind de 0,35% din cifra de afaceri;

- estimarea altor cheltuieli financiare, aici cheltuielile din diferente de curs valutar nu se vor neglija, se estimeaza ca ponderea va fi de 2,5%.

Estimarea rezultatului activitatii financiare s-a facut analitic pe cei opt ani de prognoza pe baza estimarilor anterioare privind veniturile si cheltuielile financiare.

Situatia fluxului de numerar se prezinta astfel:

Fluxul de exploatare este pozitiv si ne permite sa facem investitii

Fluxul de investitii este zero, fiindca societatea nu are planuri de investiti

Fluxul din activitatea de finantare este negativ pe intreaga perioada previzionata

BIBLIOGRAFIE

Buglea, Al., Eros-Stark,Lo. - Evaluarea intreprinderii , Timisoara, Ed.Mirton, 2003;

Buglea, Alexandru - Administrarea financiara a afacerii, Timisoara, ed. Mirton, 2006

Buglea, Alexandru - Diagnosticul si evaluarea intreprinderii, Timisoara, ed. Mirton, 2010;

Stan Sorin V.; Anghel Ion - Evaluarea intreprinderii, Bucuresti, Iroval, 2003;

Stefea Petru, Pantea Ioan Marius - Analiza economico-financiara, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2008;

https://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=112&idb=

ANEXE

Anexa nr.1

BILANTUL FINANCIAR

Anexa nr.2  

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE