Diminuarea bazei impozabile prin speculatii legale ale politicilor fiscale nationale si internationale

Diminuarea bazei impozabile prin speculatii legale ale politicilor fiscale nationale si internationale

Evaziunea fiscala legala permite sustragerea unei parti din materia impozabila, fara ca acest lucru sa fie considerat contraventie sau infractiune. Frecventa acesteia este mai accentuata in perioadele cand se modifica sau se introduc noi legi, precum si atunci cand statul utilizeaza in mod intentionat impozitul in scopul promovarii unor politici economice stimulatoare fata de anumite categorii socio-profesionale sau in anumite domenii de activitate.

Evaziunea fiscala legala poate imbraca diverse forme:

- acordarea unor facilitati fiscale (sub forma unor exonerari, scutiri partiale, reduceri, deduceri) constituie un cadru favorabil ocolirii de la plata obligatiilor fiscale prin anumite procedee;

acordarea unor scutiri delimitate temporal, in cazul infiintarii de noi societati comerciale, de la plata impozitului pe profit, constituie un alt exemplu. In unele tari, societatile de persoane au dreptul de a opta ca venitul obtinut sa fie impus fie ca in cazul societatilor de capital, fie ca in cazul persoanelor fizice independente;

- atunci cand statul se confrunta cu dificultati financiare mai deosebite, scoate de sub incidenta impozitarii veniturile aferente depozitelor bancare si cele provenite din plasamente, sub forma de titluri financiare obligatare emise de stat.

- de asemenea, cand cheltuielile generale ale societatilor comerciale nu sunt reglementate, exista tendinta supraevaluarii acestora, prin cresterea nejustificata economic a acestora. Supraevaluarea amortizarii, prin constituirea legala a unui fond de amortizare intr-un cuantum superior uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe, constituie o modalitate de diminuare a bazei impozabile;

- impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice, pe baza unor norme medii de venit, creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai mari decat media, sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva;

- o posibilitate suplimentara de producere a evaziunii fiscale legale o constituie, asa cum subliniam mai devreme, existenta paradisurilor fiscale, unde isi stabilesc domiciliul si sediul social atat persoane fizice, cat si persoane juridice si spre care isi dirijeaza profiturile obtinute pe teritoriul altor tari, eludandu-se astfel fiscul. O companie offshore reprezinta un instrument financiar de planificare si evitare a taxelor, de ridicare a profitabilitatii unei afaceri, de coordonare a unei activitati productive intr-o libertate valutara deplina, dar si intr-un linistitor anonimat.

Un paradis fiscal este folosit, in general, pentru a complica si descuraja incercarile de a documenta veniturile nedeclarate, de a analiza fluxul fondurilor si de a demola argumentele de aparare prin separarea surselor de fonduri neimpozabile. In plus, paradisurile fiscale sunt folosite pentru a genera documente cu aparente de legitimitate. Asemenea documente sunt utilizate pentru a demonstra, in cazul unei cercetari administrative sau penale, ca societatea respectiva functioneaza de mai mult timp, deci are activitate continua, desi in fapt aceste documente au un caracter formal. Documentele respective pot fi utilizate pentru a sugera bonitatea firmei atunci cand aceasta intra in relatii de afaceri sau bancare cu entitati din afara paradisurilor fiscale in care acestea au fost inregistrate.

Principalele motivatii de ordin fiscal pentru folosirea 'paradisurilor fiscale' pot fi grupate astfel:

- tranzactiile care sunt motivate din acest punct de vedere, dar care sunt in concordanta cu spiritul si litera legii, sunt considerate 'planificari fiscale'. Tehnica planificarii fiscale consta in dirijarea profiturilor de la locul real de realizare a lor catre firma mama care are sediul in paradisul fiscal, si poate imbraca forme diverse de la prestari de servicii pana la preturi de import - export distorsionate favorabil;

- tranzactiile care profita de pe urma unor scapari legale sau administrative neintentionate sunt considerate cazuri de 'evitare a impozitelor', care imbraca forma de companii de asigurari captive, companii de investitii, unele forme de servicii si constructii efectuate prin entitati de tipul paradisurilor fiscale.

Studiu de caz: inserarea unei companii offshore in relatiile de afaceri a doua societati

Practic, cand are loc o tranzactie comerciala sau de alta natura intre doua companii, bunurile sau serviciile pleaca dintr-o directie, iar documentele si banii din cealalta. Baza de impozitare ar fi constituita din diferenta intre pretul la care aceste bunuri au fost achizitionate, impreuna cu alte cheltuieli, si pretul la care acestea sunt vandute.

O companie offshore poate fi inserata in mijlocul tranzactiei, iar profiturile inregistrate in registrele acesteia, in locul registrelor companiei originale. In acest fel, profiturile taxabile sunt transferate dintr-o jurisdictie cu taxe ridicate intr-una cu taxe scazute sau fara taxe.

Compania offshore va primi ordine direct de la client, iar bunurile vor continua sa mearga de la producator la cumparator. Aceasta interpunere in lantul comercial este avantajoasa atat pentru cel care vinde bunurile, cat si pentru cumparator (respectiv exportator - importator)

Exportatorul transfera profitul care provine din diferenta dintre costul bunurilor vandute si pretul de vanzare, in timp ce importatorul evita plata taxelor pe diferenta dintre pretul de achizitionare a bunurilor si pretul cu care bunurile vor fi vandute in tara sa.

De exemplu, o companie holding poate fi incorporata intr-o jurisdictie potrivita si utilizata la finantarea subsidiarilor localizati in state cu taxe ridicate. Avantajele principale care pot fi obtinute de detinator sunt:

- prin utilizarea acordurilor de evitare a dublei impuneri (DTT- Double Tax  Treaty) pot fi acordate imprumuturi subsidiarilor la rate ale dobanzii atragatoare;

- dobanda va fi deductibila prin profiturile subsidiarului, iar taxa care ar trebui in mod normal retinuta asupra dobanzii la sursa poate fi redusa sau eliminata;

- tot prin utilizarea conventiilor (acordurilor) de evitare a dublei impuneri, taxele care ar fi aplicate asupra dividendelor platite de catre subsidiar catre compania holding mama, pot fi reduse sau eliminate;

- poate fi posibil sa se aranjeze o vanzare a actiunilor subsidiarului fara a se aplica taxe pe castigul din capital la sursa sau in conturile companiei offshore;

- de asemenea se pot primi onorarii care vor curge catre compania offshore. Individul va primi apoi salariul pentru serviciile prestate care va fi taxabil oriunde angajatul este rezident, dar diferenta dintre onorariu si salariu poate fi tinuta offshore si reinvestita fara a plati taxe.