CAP. 1 - PREZENTARE GENERALA

S.C. SANO ROMANIA S.R.L.

Date generale

Societatea comerciala "SANO ROMANIA" in forma sa actuala este rezultatul transformarilor organizatorice si juridice incepute in anul 1994.

Sano Romania este persoana juridica romana care a fost infiintata prin Hotararea Guvernului nr. 7889/1994, avand forma de societate cu raspundere limitata, si care isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si statutul societatii, precum si in conditii de continuitate.

Societatea are sediul social in Romania, sector 2, Str. Thomas Masaryk, nr. 1, ap. 15. Bucuresti, si sediul operativ in Comuna Pantelimon, Bulevardul Biruintei, nr 160, Ilfov si este inregistrata la Camera de Comert sub nr. J18/7889/22.04.1994 si cod unic de inregistrare 5602996/09.05.1994.

Capitalul social este de 150 000 ron, format din 15 000 parti sociale cu valoarea nominala de 10 lei/buc. In calitate de unic asociat si actionar, compania israeliana SANO Bruno's Enterprises Ltd. detine in totalitate cele 15 000 parti sociale, facand obiectul Adunarii Generale a Actionarilor, prin delegatii sai din Israel.

Sano activeaza in Romania pe piata produselor de curatenie si intretinere a casei inca din 1994, iar din 2002 Sano Bruno's Enterprises Ltd. Israel infiinteaza filiala Sano Romania. Sano devine asadar un concurent important pe piata romaneasca alaturandu-se celor mai mari jucatori, precum Unilever, Colgate-Palmolive, Henkel, Procter&Gamble, Interstar Romania, Reckitt Benckiser, Pons Spania.

Scurt istoric

SC. Sano Romania SRL a fost infiintala in anul 1994, sub denurirea de SC Andana Comimpex Srl, din initiativa unei afaceri personale a unui bucurestean, fiind una dintre miile de societati preocupate de comert, infiintate ca urmare a liberalizarii post-decembriste.

Incepand cu diferite activitati de comert, firma s-a axat in anii urmatori pe comercializarea de produse de curatenie si cosmetica in principal, dezvoltandu-se considerabil. In acesta conjunctura, au debutat relatiile de import cu Concerul SANO Bruno's Enterprises, ca unic distribuitor si importator al acestor produse in Romania. Andana Comimpex a cunoscut astfel o perioada de progres, devenind un concurent pentru marii jucatori de pe piata produselor de curatenie: Henkel, Procter&Gamble, Unillever. Chiar si in aceste conditii potentialul de dezvoltare in raport cu acesti concurenti ramane scazut, iar dependenta de SANO Bruno's Enterprises este decisiva. Astfel, in anul 2002 Andana Comimpex este achizitionata in totalitate de Concernul SANO Bruno's Enterprises, devenind una din filialele internationale ale companiei.

SANO Bruno's Enterprises este o companie israeliana, infiintata in anul 1964 de catre industriasul de origine romana Bruno Landesberg, proprietar al complexului industrial SANO. Consul onorific al Romaniei la Ierusalim. Totodata, domnul Bruno Landesberg este o personalitate pe planul socio-cultural atat in Romania, cat si in Israel, fiind participant si sponsor la diferite evenimente si organizatii non-guvernamentale. Compania are acum 5 fabrici in Israel, fiind lider pe piata produselor de curatenie in aceasta tara, cu o cifra de afaceri de peste 200 milioane de euro, realizata in toate filialele sale internationale de comert din Lituania, Nigeria, Belarus, Cipru, Romania, Ungaria, Ucraina, Moldova, Bulgaria, Georgia, Kazakhstan, Letonia, Armenia, Azerbaidjan, Panama, Coasta de Fildes.

In Romania, Sano a cunoscut o evolutie accelerata in special in ultimii 6 ani, de cand filiala este parte integranta a concernului Sano. Astfel, Sano Romania are o cifra de afaceri de peste 8 milioane de euro, si o cota de piata de peste 6%, devansand concurenti pecum Fycosota, Interstar Chim, Evyap. Dupa cum afirma si directorul general la Sano Romania, Doru Iosef, " piata produselor de curatenie este in crestere cu 15 la 20 la suta pe an, proportional cu imbunatatirea nivelului de trai al romanilor.", acesta este si efectul la nivelul dezvoltarii firmei Sano. In 2007 Sano Romania a investit peste 4 milioane de euro intr-un parc logistic pentru depozitare si distributie, urmand a creste investitiile pana la 8 milioane de euro in urmatorii 2 ani. Deasemenea, pe termen lung conducerea concernului se gandeste atat la implementarea unei fabrici in Romania, care sa completeze necesarul de distribuit pe teritoriul tarii noastre cat si la patrunderea pe piata cu alte produse decat cele de curatenie (cafea).

Obiectul de activitate

Comform certificatului de inregistrare codul CAEN este 5144, ceea ce presupune "Comert cu ridicata al produselor din ceramica, sticlarie, tapete si produse de intretinere".

Asadar, firma opereaza pe urmatoarele domenii de activitate:

- comert cu ridicata;

- comert cu amanuntul.

Deasemenea, Sano Romania desfasoara urmatoarele activitati:

importul de produse de curatenie direct de la producatorul din Israel;

comercialzarea prin intermediul distribuitorilor si prin canalele proprii;

transportul marfii cu mijloace proprii in proportie de 40% catre clienti;

vanzarea direct catre consumator, la sediul firmei sau la comanda.

Piata si produsele oferite

Apartinand bunurilor de larg consum (piata FMCG-urilor), piata produselor de curatenie cunoaste o evolutie accelerata, dupa cum accentueaza si Doru Iosef, director general la Sano Romania, astfel ca si in Romania o astfel de piata devine din ce in ce mai diversificata, lasand loc potentialilor concurenti. Deasemenea, cresterea veniturilor, nivelului de trai si preferintelor consumatorilor impun atat o cresterea intensiva a pietei, prin marirea consumului si implicit a vanzarilor, cat si o crestere extensiva, prin aparitia si ocuparea de noi segmente, prin diversificarea nomenclatorului de produse si implicit cresterea numarului de consumatori.

Sano Romania activeaza in prezent pe aceasta piata cu un nomenclator de aproximativ 300 de produse, vizand o extindere la 1000 de produse in urmatorii 2 ani.

Astfel, in conformitate cu politica intregului concern, cu marimea si importanta strategica a companiei la nivel international precum si cu conjunctura economico-sociala din Romania, Sano Romania este "limitata" deocamdata la doar 300 de categorii de produse, structurate in modul urmator:

Odorizante: de camera, de masina, de frigider; spray, pompita, gel, autodeclansator, pastille;

Detergenti: universali, rufe, vase, covoare, pardoseli/podele/parchet, mobila, geamuri, metale, piele, obiecte din plastic, cuptoate cu microunde, si aragaze, pentru indepartarea calcarului si a ruginei;

Cosmetice: sampon, crema de dus, betisoare de urechi, sapun;

Produse pentru copii: scutece, servetele;

Hartie si prosoape din hartie;

Lavete si bureti;

Insecticide;

Produse de intretinere pentru masina de spalat, piele, autorurism; haine;

Ambalaje mari si economice pentru cateva din produsele sus mentionate.

Principalii jucatori de pe piata produselor de curatenie, intretinere si cosmetica sunt: Procter&Gamble, Unilever, Henkel Romania, Interstar Chim, Ficosota Sintez, Evzap, Pons, Caola Ultra, Overseas Distribution, Jim Tomil, Johnson Wax, Colgate- Palmolive, Omnitron Trading, Bella Romania, Farmec Cluj, Reckit Benckiser. Primii trei gigantic detin impreuna o cota de piata care depaseste 70%, atat din prisma traditiei pe care o au pe piata romaneasca si internationala, cat si datorita investitiilor considerabile in productie, distributie si promovare pe care le-au facut de-a lungul timpului. Desi concurenta este acerba, dinamica si evolutia pietei lasa loc castigurilor viitoare si posibilitatilor de asigurare a avantajului competitive.

Clientii si furnizorii

Clientii

Pentru a putea sistematiza principalii clienti ai companiei Sano Romania, trebuie mai intai de toate sa analizam canalele de distributie prin care firma urmareste vanzarea produselor sale:

a) distribuitori regionali, in medie cate 2 pe fiecare judet: Deparom Constanta, Comroyal Braila, Youi, Interstar, Mialan, Misavan, Taro etc.

b) Magazine, tarabe situate in Bucuresti: Torr, Razvan si Dani, Hathor etc

c) Lanturi de super/hipermarketuri: Cora (Romania Hypermarche SA), Carrefour(Hiproma SA), Auchan (MGV Distri-hiper SA), Gima (GIMROM HOLDING), Real, Spar, Metro, Mega Image, Can-Serv, Global Aliment, Economat, General Nic

d) Firme "horeca", incluzand aici firmele si instituiile direct consumatoare: firme de curatenie (Rupaserv Intercom, Intercom Serv), primarii, ministere, unitati militare, asociatii de locatari etc

e) Comercianti on-line: Cerber Trading, StillXXI

Furnizorii

Unicul furnizor de produse care fac obiectul comercializari este SANO Bruno's Enterprises Ltd., care furnizeaza din Israel periodic containere cu marfa ce sosesc la porturile Marii Negre, iar apoi prin transportatori externi ajung cu tirul la depozitul din Pantelimon.

Furnizorii de bunuri de consum sunt: Dacris Impex, StilXXI, Compact RB, (papetarie), Petrom, Moll Romania (combustibili), Selgros, Metro etc.

Furnizorii de echipamente: Staer (mobila si furnituri), DGS Electronics, Altair (tehnic/IT), Acces Industrial (utilaje de manipulare si transport), Daewoo, Renault Romania (mijloace de transport) etc.

Furnizori de servicii: Logistic speed, Romtrans, Intertrans, Simon-Trans, Zimrom Cargus, Fan-Courier (transporturi, livrari, coletarie, curierat, vama), Romtelecom, Disrigaz, Renel, Wizcount (program de gestiune), Ludan Engineering (logistic, contsructii), Aliz etc.

Sistemul de management si componentele sale

Desi Sano este o companie multinationala, managementul si organizarea companiei romanesti se bazeaza mai degraba pe empirism, pe flerul si experienta conducatorilor, decat pe metode stiintifice si specifice managementului profesionist. Dimensiunea, dupa numarul de salariati(75 in 2007), incadreza compania in randul IMM-urilor, unde nu se justifica intotdeauna existenta unui management complet si complex, si nici investitiile intr-un management stiintific si alambicat.

Managementul S.C. Sano Romania S.R.L. este asigurat de urmatoarele structuri:

Adunarea Generala a Actionarilor/Asociatilor

Administrator-Director general

Director de vanzari

Contabil sef

Directori zonali

Gestionari sefi

Atributiile, responsabilitatile si competentele organismelor participative de management respectiv ale AGA, directorului general/administratorului sunt specificate in Actul Constitutiv si in Statut, iar sarcinile personalului si ierarhia intregului personal se regasesc in Regulamentul de Ordine Interna (R.O.I.).Adunarea generala a asociatilor este organul suprem de conducere a societatii , avand, in principal, urmatoarele atributii:

aproba si modifica actul constitutiv al societatii, modifica forma juridica a societatii sau decide dizolvarea acesteia, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare;

numeste, descarca de activitate demite administratorii societatii, le stabileste salariul, atributiile;

hotaraste cu privire la majorarea sau reducerea capitalului social, modificarea numarului de parti sociale, precum si cu privire la cesiunea partilor sociale;

decide cu privire la efectuarea de reparatii capitale si realizarea de noi investitii;

aproba sau sa modifica bilantul si contul de profit si pierderi, dupa analizarea raportului administratorului/directorului general;

aproba repartizarea profitului si dividendelor;

decide in orice alte probleme stabilite de lege in competenta sa.

Atributiile unui administrator sunt urmatoarele:

angajeaza si concediaza personalul societatii in limita necesarului organizatoric;

aproba operatiunile de incasari si plati, de vanzare si cumparare;

aproba operatiunile de incheiere a contractelor de orice fel;

supune adunarii generale a asociatilor raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul si contul de profit si pierderi pe anul precedent, precum si proiectul de buget pe anul urmator;

convoaca adunarile generale ale asociatilor;

stabileste strategia comerciala a firmei;

rezolva orice alte probleme privind activitatea, indeplineste orice alte sarcini legale stabilite de adunarea generala a asociatilor;

administratorul poate delega partial sau in totalitate atributiunile sale precum si dreptul de a reprezenta societatea.a

Vom puncta, mai departe, particularitatile principale ale fiecarei componente a sistemului de management, dupa cum urmeaza:

Subsistemul decizional

Decizia constituie punctul central al activitatii de management, intrucat ea se regaseste in toate functiile procesului de management. Calitatea deciziilor luate de Adunarea Generala a Actionarilor si de Administrator determina performantele companiei. Deciziile care se iau in firma Sano Romania respecta nivelurile ierarhice si au la baza delegarea.

Lista deciziilor ce urmeaza a fi analizate:

1. Aprobarea structurii organizatorice;

2. Aprobarea platilor catre furnizori;

3. Restructurarea compartimentelor;

4. Aprobarea inventarierii;

5. Aprobarea majorarii salariului pentru tot personalul cu un anumit procent;

6. Aprobarea infiintarii unui nou post;

7. Aprobarea perfectionaii pregatirii profesionale a personalului;

8. Aprobarea bilantului contabil si raportul de gestiune al administratorilor;

9. Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli;

10. Aprobarea numarului de personal.

Icadrarea tipologica a deciziilor se realizeaza in tabelul de la Anexa 11, unde simbolurile reprezinta: C1-natura variabilelor implicate; C2-orizontul de timp si influenta asupra firmei; C3-numarul de criterii decizionale; C4-amploarea competentelor decidentilor; C-certa; I-incerta; R-risc; S-strategica; T-tactica; Cr-curenta; U-unicriteriala; M-multcriteriala; Un-unica; A-aleatoare; P-periodica; Av-avizata; In - integrala.

Subsistemul organizatoric

Fiind constituita ca o societate cu raspundere limitata si avand un numar mic de salariati, in firma Sano Romania organizarea este predominant informala, elementele si interactiunile umane cu caracter organizatoric manifestandu-se in mod spontan si natural intre componentii firmei. Desigur, organizarea formala exista (cu cele doua laturi ale sale : organizarea procesuala si organizarea structurala) si se afla in raporturi de interconditionare cu organizarea informala.  

In ceea ce priveste organizarea procesuala semnalam existenta a 2 din cele 5 functiuni ale intreprinderii :

comerciala, punandu-se accent pe vanzare, ca si obiect de activitate, precum si pe aprovizionarea de la unicul furnizor de produse ce fac obiectul activitatii; 

financiar-contabila, functionand cu rolul de suport vanzari si gestiune.

Functiunea de cercetare-dezvoltare nu este prezenta, ea desfasurandu-se la nivel central, la sediul din Israel. Inexistenta functiunii de productie este justificata deoarece produsele se importa. Marketingul nu constituie un compartiment sau oficiu, dar se exercita la nivelul managementului superior si in cadrul functiunii de vanzare. In ceea ce priveste personalul, managementul superior ia deciziile ce privesc angajarea/demiterea, existand la nivelul firmei o persoana care se ocupa si de evidenta personalului. Pentru situatiile in care se justifica un proces mai complex de recrutare/selectie, marketing, audit/consultanta, se apeleaza la firme specializate.

La nivelul organizaii contabile, tipul situatiei financiare este AE, ceea ce presupune aplicarea reglementarilor contabile simplificate aprobate prin OMF 306/2006. Amortizarile practicate sunt liniare si degresive, iar leasingul financiar este uzitat in achizitii. Sistemul de control este asigurat de o firma de audit si consultanta "JPA Audit&Consultanta", care verifica si certifica din punct de vedere financiar-contabil si al gestiunii activitatea societatii.

Organizarea structurala capata aspecte palpabile, prin documentele de formalizare intocmite in ultima perioada, precum organigrama(anexa), fisele de post si regulamentul de ordine si functionare. Desi acestea sunt sumar si incomplet construite, reprezinta un pas necesar dezvoltarii companiei Sano Romania. La nivel de posturi nu sunt delimitate suficient atributiile, responsabilitatile si competentele, in timp ce compartimentele sunt organizate dupa activitatile intreprinse, chiar daca definirea lor este uneori ambigua.

Relatiile organizatorice se regasesc sub patru ipostaze (autoritate, cooperare, control, reprezentare) si se desfasoara informal, nefiind definite corespunzator

Subsistemul informational

. Dezvoltarea unui sistem informational integrat a devenit o necesitate datorita extinderii rapide a activitatii companiei ce a impus nevoia de integrare a activitatilor, de urmarire a desfasurarii evenimentelor si totodata de cresterea capacitatii de reactie in luarea deciziilor la nivel mediu si superior ceea ce inseamna integralitate.

Prezentam in continuare cele mai uzitate documente:

Corespondenta prin e-mailuri a devenit mijlocul cel mai utilizat pentru transmiterea informatiilor si mesajelor in interiorul si exteriorul companiei, in cel mai scurt timp. Circulatia acestor documente se realizeaza fie prin intermediul e.mail-ului, fie prin inmanarea directa. S-a implementat un sistem de circulatie al documentelor prin intermediul unor tavite inscriptionate cu numele destinatarului.

In ceea ce priveste dotarea tehnica informationala, firma dispune de 16 calculatoare (Pentium si Athlon), 6 imprimante, 2 xerox, 1 fax-multifunctionala, 1 multifunctionala, 1 fax simplu, 1 imprimanta etichete, sistem supraveghere video, centrala telefonica, 14 telefoane fixe cu 4 linii romtelecom si o linie Vodafone, 24 telefoane mobile, TV-plasma, retelistica (swich-uri, rootere, modemuri, server).

Sistemul informatic de contabilitate si gestiune asigura, prin modulele sale, atat evidenta financiar contabila, cat si rapoarte de vanzare (modulul Wizrep), necesare managementului commercial. Deasemenea se asigura si functiunea personalului(modulul WizSalarii), precum si elemente importante de logistica. Modulul Wiztop asigura, cu ajutorul a 6 palm-uri(PDA) si a intermetului, transmiterea si prelucrarea informatiilor comerciale(comenzi, facturi, incasari) de la si catre oamenii de vanzari detasati pe teren. Desi sistemul informatic este complex, se intampina dificultati de genul nepregatirii personalului, neutilizarii maxime a programului, degradarii software.

Alte programe utilizate sunt: Microsoft Office XP (Acces-evidenta cec-urilor de incasat, Excel, Word, Outlook), Corel, Notepad(etichete).

Pentru comunicarea interna se utilizeaza telefonia interioara, afisarea, dar si mesajele informale lasate pe birou.

Subsistemul metodelor si tehnicilor de management

Alcatuit din instrumentarul managerial si elementele metodologice de concepere, functionare sii perfectionare a celorlalte componente manageriale, se evidentiaza, la nivelul SC Sano Romania Srl, urmatoarele aspecte mai importante, dominate totusi de o informalitate specifica unei firme mijlocii, in curs de dezvoltare:

Sisteme de management utilizate partial, in formule metodologice simplificate:

Managementul prin obiective, regasit sub forma obiectivelor strategice de scurta si lunga durata;

Managementul participativ, exercitat la nivelul organismelor participative de management ;

Managementul prin bugete, utilizat la elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli.

Metode si tehnici de management utilizate:

Sedintele: sedinta AGA/Consiliu Administrativ care are loc odata pe an, sedinte operative, ad-hoc, de informare, decizionale, care au loc periodic (trimestrial, lunar, saptamanal) la diferite niveluri;

Delegarea: utilizata frecvent in vanzari, depunere numerar, incasari;

Tabloul de bord-se refera la prezentarea ansamblului de informatii intr-o forma sinoptica, prestabilita, referitoare la principalele rezultate ale activitatii firmei ;

Brainstormingul se regaseste in cadrul sedintelor cu managementul superior, avand ca scop emiterea unui numar cat mai mare de idei privind modul de rezolvare a unei probleme ca prin combinarea lor sa se poata obtine solutia cea mai buna.

Metode de control.   

Echipa de management este simpla, formata la nivel superior de directorul general si AGA, bazandu-se pe managementul prin obiective. Atributii manageriale indeplinesc si directorul de vanzari, contabilul sef, gestionarii sefi si directorii zonali, asigurandu-se astfel participarea personalului la atingerea scopurilor propuse si dezvoltarea controlului eficient. Cultura organizationala nu este bine definita, datorita diferentelor majore educationale si culturale intre angajati, datorita nedefinirii riguroase si unanime a obiectivelor si datorita comunicarii ineficiente.

Situatia economico-financiara pe perioada 2005-2007

In intregul studiu de caz se utilizeaza date reale furnizate de contabilitatea, gestiunea si managementul firmei Sano Romania, concretizate in documente precum: Bilantul contabil; Notele explicative ale bilantului; Contul de profit si pierdere; Anexele la bilant; Balanta de verificare; Raport de audit si consultanta; Raport de expertiza contabila; Raportul administratorilor; Procesul verbal al Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor; Certificat de inregistrare; Declaratii; Rapoarte si documente furnizate de programul informatic de gestiune si contabilitate. Documentele mentionate se refera la perioada de studiu: anii 2005, 2006, 2007, o parte dintre acestea fiin prezentate in anexele prezentei lucrari

Pe baza acestor documente putem construi un tabel care sa sintetizeze situatia economico-financiara a firmei, prin prezentarea din trei perspective: indicatori ai rezltatelor, indicatori ai patrimoniului si indicatori ai potentialului uman, urmand apoi sa tratam fiecare indicator prin identificarea cauzala a tendintelor si evolutiilor sale.

In privita rezultatelor, remarcam o crestere considerabila a cifrei de afaceri si a veniturilor din exploatare, cu 68%(2005-2006) si respectiv 62%(2006-2007), ca urmare a cresterii puterii de vanzare, a cresterii numarului de salariati si a cresterii rulajelor de marfuri si investitiilor pentru impulsionarea vanzarilor, ajungand in 2007 la 25.689.817 RON.

Cheltuielile din exploatare cresc cu 70%(2005-2006) si respectiv 55%(2006-2007), dar intr-un ritm mai scazut decat veniturile, ceea ce amplifica majorarea rezultatului din exploatare. Acest lucru se explica prin mentinerea preturilor de vanzare de la furnizor, precum si prin scaderea salariului mediu concomitent cu cresterea numarului de salariati, ceea ce a condus la cresterea lenta si stabilizata a cheltuielilor cu personalul.

Astfel, rezultatul explatarii cunoaste o crestere accentuata la nivelul celor trei ani, cu 46%(2005-2006) si respectiv 143%(2006-2007), situatie generata in principal de cresterea gradului de valorificare a achizitiilor de marfuri si de cresterea mai rapida a cifrei de afaceri comparativ cu cheltuielile de exploatare.

La nivelul activitatii financiare, firma se confrunta cu pierderi alarmante, ceea ce diminueaza semnificativ rezultatul curent. Aceste fluxuri sunt determinate faptul ca firma Sano Romania achizitioneaza marfurile la un curs de schimb care se modifica pana la scadenta, astfel ca la plata efectiva este de cele mai multe ori mai mare decat fata de cursul initoal, de unde rezulta diferente nefavorabile de curs valutar. Cresterea acestor cheltuieli se explica prin cresterea volumului de achizitii si deci cresterea sumelor de plata, dar si prin cresterea scadentelor de plata in anul 2007. In acest an remarcam o pierdere majora la nivelul rezultatului financiar, care diminueaza considerabil profitul firmei.

Activitatea extraordinara nu inregistreaza nici un flux de cheltuieli sau venituri pe perioada 2005-2007, neexistand nici o situatie de natura extraordinara sau exceptionala.

Veniturile totale depind asadar de de veniturile din exploatare si de cele financiare, inregistrand o dinamica favorabila printr-o crestere usor decelerata, cu 74%(2005-2006) si respectiv 60%(2006-2007). In schimb cheltuielile totale cunosc o accelerare pe cei trei ani, cu 64%(2005-2006) si respectiv 71%(2006-2007), datorata cresterii efortului investitional si a volumului activiatii firmei. Profitul brut total, si in acelasi timp si curent inregistreaza fluctuatii deosebite. In 2006 fata de 2005 profitul creste cu 235%, de la 561.793 RON la 1.882.609 RON situatie la care contribuie atat dezvoltarea activitatii de exploatare, cat si inregistrarea unui rezultat favorabil la nivelul financiar. In 2007, profitul brut inregistreaza o scadere de 30%, fapt datorat pierderii financiare de 1.790.602 RON , in pofida dezvoltarii semnificative la nivelul exploatarii.

In ceea ce priveste patrimoniul, constatam o crestere considerabila cu 91%(2005-2006) si respectiv 175%(2006-2007) a activelor imobilizate corporale, ca urmare a investitiilor majore pentru construirea centrului logistic si de depozitare (imobilizari in curs), dar si prin achizitia mijloacelor fixe. Imobilizarile necorporale se refera la programe informatice si au valori neglijabile, inregistrand o depreciere ca urmare a amortizarii.

Desi au fost probleme reale cu privire la lipsa de stoc, marfurile stocate inregistreaza cresteri substantiale, cu 92%(2005-2006) si respectiv 51%(2006-2007), ajungand la 2.306.818 RON in anul 2007. Aceasta situatie se explica prin cresterea capacitatii si necesarului de stocare odata cu mutarea in noul centru logistic, dar si prin intentia managerilor de a minimiza pierderile "out-of-stock" cu riscul blocarii disponibilitatilor.

Creantele au crescut cu 100%(2005-2006) si respectiv 30%(2006-2007), concomitent cu dezvoltarea activitatii firmei si ocuparea extensiva si intensiva a pietei. Disponibilitatile, influentate si de creante, investitii, credite si aportul asociatilor, au crescut cu 294%(2005-2006) si respectiv 6%(2006-2007), atingand in 2007 nivelul de 745.228 RON.

Capitalul social a inregistrat o majorare de la 1.791 RON in 2005 la 150.000 RON, ca urmare a necesarului finantat de actionari. Capitalurile proprii, insumand capitalul social, rezervele si rezultatele (curent si reportat) cresc cu 227%(2005-2006), evolutie datorata cresterii capitaluli social, a rezervelor si a profitului. In 2007 fata de 2006, capitalurile proprii cresc cu 49%, ajungand in 2007 la valoarea de 3.387.756 RON, in principal datorita cresterii rezultatului reportat.

Datoriile pe termen scurt au inregistrat in 2006 fata de 2005 o usoara scadere desi datoriile comerciale catre furnizori au crescut considerabil, in principal datorita trecerii creditelor pe termen scurt la categoria datoriilor pe termen lung. In 2007 toate datoriile curente (inclusiv cele comerciale si cele catre stat) au fost incadrate la datorii pe termen lung, determinand astfel diminuarea pana la 0 RON a acestora.

Datoriile pe termen lung, desi in 2005 sunt inexistente, in 2006 inregistreaza creditele pe termen scurt transferate, iar in 2007 cumuleaza si datoriile catre furnizori precum si catre stat, ajungand la o valoare alarmanta de 22.462.718 RON. Aceasta situatie are drept cauza efortul investitional determinat de construirea centrului logistic si de depozitare, ceea ce a determinat atragerea unor credite si intarzierea platilor catre stat, furnizorul din Israel si furnizorii de imobilizari.

Referitor la potentialul uman, Sano Romania si-a triplat numarul de salariati pe perioada studiata, ajungand la un numar mediu de salariati de 75 persoane in 2007. Raportat la rezultate (cifra de afaceri), productivitatea muncii a inregistrat o scadere drastica in 2006 cu 33%, ceea ce demonstreaza ca salariatii nu au avut o buna organizare a muncii pentru a obtine rezultate proportionale cu cresterea numarului lor. Acest fenomen se compenseaza prin cresterea mai lenta a fondului de salarii (46%) comparativ cu numarul salariatilor (150%) si astfel o scadere a salariului mediu cu 42%. Ulterior, in 2007 productivitatea a crescut cu 41%, semnaland o imbunatatire a situatiei, salariul mediu anual s-a redresat cu 34%, numarul mediu de salariati a crescut cu 15%, iar fondul de salarii a crescut cu 54%. Aceste aspecte raman totusi relative, fiind influentate de fluctuatia ridicata a personalului, de organizarea muncii si de peregatirea personalului, depinzand in mare masura si de forma de angajare a salariatilor (temporar/permanent, cu carnet de munca/contract de prestari-colaborare)

CAP. II - DIAGNOSTIC AL PROFITABILITATII

2.1. Analiza structurii si dinamicii rezultatelor

a) Analiza structurala si dinamica a rezultatului brut al exercitiului dupa destinatia cheltuielilor de exploatare

Cunoscuta si sub denumirea de metoda "costului vanzarilor", aceasta analiza se bazeaza pe informatii privind clasificarea cheltuielilor dupa functia sau destinatia lor ca parte a costului vanzarilor, distributiei sau activitatilor administrative. Cum la Sano Romania costurile cu distributia si costurile cu administratia ocupa o pondere importanta consideram necesara acordarea importantei maxime acestui aspect, in vederea minimizarii acestor costuri vizand maximizarea profitului din exploatare.

Utilizand Contul de profit si pierdere si Nota explicativa 4, informatiile necesare analizei structurale a rezultatului brut dupa destinatia cheltuielilor in perioada cei trei ani sunt grupate comform tabelului de la Anexa 3.1.1-"Analiza structurala si dinamica a rezultatului brut al exercitiului dupa destinatia cheltuielilor de exploatare."

.La Anexa 3.1.2 se poate observa evolutia rezultatelor comparativ cu cifra de afaceri

Marja bruta fata de costul vanzarilor (rezultatul operational sau rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete), calculata dupa formula Mb=CAneta(ct.704+707+766)-Costul vanzarilor(ct.607), inregistreaza o dinamica ascendenta crescand cu 57,67%(2005-2006) si respectiv 68,88%(2006-2007). Ca si pondere in cifra de afaceri semnalam o usoara scadere datorata situatiilor in care ritmul de crestere al cifrei de afaceri este devansat de cel al costurilor bunurilor vandute (73,68%>68% in 2006 fata de 2005).

Rezultatul exploatarii, determinat ca RE=(Mb+Alte venituri din exploatare)-(Cheltuieli de distributie-Cheltuieli generale de administratie) inregistreaza o dinamica favorabila, crescand cu 46,3%(2005-2006) si respectiv 143,24%(2006-2007), dar evoluand si capondere la nivelul cifrei de afaceri. Aceasta situatie se explica atat prin cresterea accelerata a altor venituri din exploatare (venituri din cedarea activelo si alte operatii de capital), cat si prin cresterea mai lenta a celorlalte categorii de cheltuieli, comparativ cu dinamica vanzarilor.

Rezultatul financiar, calculat ca RF=Venituri financiare-Cheltuieli financiare, inregistreaza fluctuatii deosebite, puse pe seama politicilor de plata a furnizorului. In 2005 s-a inregistrat o pierdere de 314.306 RON in special datorita cresterii rapide a ratei de schimb pentru moneda de plata catre furnizor. In 2006 platile se fac la scadente scurte, astfel ca se inregistreaza un profit de 600.839 RON. In schimb in 2007, datorita efortului investitional pentru construirea noului centru logistic si depozitare, scadentele de plata se prelungesc considerabil (evident cu acordul furnizorului), determinand o crestere majora a cheltuielilor cu diferentele de curs valutar si deci o crestere cu 588% cheltuielilor financiare. Aceasta situatie a condus in 2007 la inregistrarea unor pierderi financiare de 1.790.602 RON.

Rezultatul extraordinar (Rex=Venituri extraordinare-Cheltuieli extraordinare) este nul, deoarece nu se inregistreaza nici un flux de cheltuieli sau venituri pe perioada 2005-2007, neexistand nici o situatie de natura extraordinara sau exceptionala.

Rezultatul brut al exercitiului, respectiv suma rezultatelor din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara (Rb=RE+RF+RE), inregistreaza fluctuatii deosebite. In 2006 fata de 2005 profitul creste cu 235,11%, de la 561.793 RON la 1.882.609 RON situatie la care contribuie atat dezvoltarea activitatii de exploatare (cresterea profitului din exploatare), cat si inregistrarea unui rezultat favorabil la nivelul financiar. In 2007, profitul brut inregistreaza o scadere de 29,5% pana la 1.327.238 RON, fapt datorat pierderii financiare de 1.790.602 RON , in pofida dezvoltarii semnificative la nivelul exploatarii.

Conform anexei 3.1.3-"Evolutia cheltuielilor dupa destinatie in total cheltuieli", se observa cresteri substantiale la nivelul valorilor absolute pentru fiecare categorie de cheltuieli. Cu toate acestea, ponderile lor in cheltuielile totale s-au modificat, astfel:

cheltuielile cu marfurile au crescut in 2006 fata de 2005 cu 4 procente in cheltuielile totale, datorita concentrarii eforturilor financiare pentru achizitia marfurilor, iar in 2007 fata de 2006 acestea au scazut in ponderea cheltuielilor totale, din cauza cresterii substantiale a cheltuielilor cu diferentele de curs valutar (financiare);

cheltuielile de distributie/desfacere au scazut cu 1%(2005-2006) si respectiv 3%(2006-2007) in ponderea cheltuielilor totale datorita cresterii cheltuielilor cu marfurile achizitionate (in 2006) si datorita cresterii cheltuielilor financiare (in 2007);

cheltuielile de administratie, desi au crescut considerabil ca urmare a investitiilor si mutarii in noua locatie, in totalul cheltuielilor ele si-au pastrat proportia datorita cresterii celorlalte cheltuieli (cu marfurile achizitionate si cu pierderile valutare);

cheltuielile financiare au scazut cu 4% ca pondere in cheltuielile totale in 2006, ca urmare a platilor rapide in valuta catre furnizor precum si a cresterii stabilizate a cursului valutar. In 2007 acestea au crescut semnificativ datorita cresterilor diferentelor nefavorabile de curs valutar, fapt ce a determinat atat inregistrarea pierderii la nivelul exercitiului financiar, cat si cresterea cu 9% in totalul cheltuielilor.

b)    Analiza structurala si dinamica a rezultatelor dupa natura veniturilor si cheltuielilor

Spre deosebire de analiza structurala si dinamica a rezultatului brut al exercitiului dupa destinatia cheltuielilor de exploatare, aceasta metoda presupune structurarea Contului de profit si pierdere dupa natura veniturilor si cheltuielilor componente. Astfel, rezultatul brut se va analiza structural din prisma celor trei activitati: de exploatare, financiar si extraordinar dupa modelul: Rb=RE+RF+Rex, unde RE=rezultatul din exploatare, RF=rezultatul financiar, Rex=rezultatul extraordinar, iar RE+RF=RC (rezultatul curent).

Tabelul de la Anexa 3.2.1-" Analiza structurala si dinamica a rezultatului brut al exercitiului dupa natura cheltuielilor", sintetizeaza informatiile din conturile de profit si pierdere aferente perioadei celor trei ani, urmarind astfel o clasificare a veniturilor, cheltuielilor si profitului dupa activitatile de exploatare, financiare si extraordinare inregistrate la nivelul firmei Sano.   

Abodand in ansambblu perioada celor trei ani, remarcam o situatie faorabila prin care Sano Romania trece, si putem formula premise pozitive vizavi de potentialul de dezvoltare. Profitul brut inregistreaza in ansamblu o tendinta de crestere, unde aportul principal il are activitatea de exploatare, in timp ce activitatea financiara reporteaza rezultate negative.

Astfel, in 2005 profitul brut 561.793 RON se determina printr-o pierdere de 314.306 RON la nivelul financiar si un profit din exploatare de 876.099 RON. In anul 2006 profitul brut creste considerabil pana la 1.882.609 RON cu 235% fata de 2005, atat prin inregistrarea unui profit din exploatare de 1.281.770 RON (mai mare cu 46% decat in 2005), cat si prin redresarea situatiei financiare si inregistrarea unui profit financiar de 600.830 RON, ca urmare a platilor in valuta la scadente mici si cresterii stabilizate a ratei de schimb. In 2007 scadentele sunt lungi iar achizitiile cresc considerabil, astfel ca diferentele nefavorabile de curs valutar determina o pierdere financiara alarmanta de 1.790.602 RON. Desi rezultatul din exploatare cunoaste un nivel record de 3.117.840 RON (cu 143% mai mare decat in 2006), rezultatul brut descreste cu 30% fata de 2006, datorita pierderii financiare.

Graficele de la Anexa 3.2.2-'Evolutia rezultatelor pe activitati" urmaresc dinamica si structura rezultatelor, avand in vedere evolutiile cheltuielor si veniturilor componente, defalcate pe cele doua activitati existente la nivelul firmei (de exploatare si financiara), dar si corelate la nivel total.

Cheltuielile totale, simbolizate cu rosu, inregistreaza in 2006 fata de 2005 o restere cu 10% mai lenta decat a veniturilor (64% comparativ cu 74%), ceea ce conduce la acelerarea cresterii profitului total cu 235%, pana la 1.882.609 RON.

In 2007 fata de 2006, cheltuielile totale inregistreaza o crestere rapida fata de venituri (71% fata de 60%), ca urmare a investitiilor, rezultand un profit diminuat cu 30% pana la valoarea de 1.327.238 RON.

2.2. Diagnostic pe baza ratelor economico-financiare

Acest subcapitol presupune urmarirea unui sistem de indicatori care sa caracterizeze situatia economico financiara a firmei prin parcurgerea urmatoarelor clase de indicatori: de rentabilitate, de lichiditate si solvabilitate, de risc si echilibru, ai vitrzei de rotatie, ai fondului de rulment si ai structurii patrimoniale. Dat fiind ca am reusit inserarea coloanelor referitoare la modalitatea de determinare a indicatorilor, optimul, tendinta, media si ritmul de crestere al acestora, consideram suficienta si cuprinzatoare prezentarea tabelelor urmatoare, cu mentiunea neabordarii exhaustive a acestor clase de indicatori, precum si a situatiei economico financiare a firmei.

In anexele 4.1-"Structura activului" , 4.2-"Structura pasivului", 4.3-"Evolutia indicatorilor fondului de rulment", 4.4-"Analiza pozitiei financiare" se poate urmari grafic evolutia firmei Sano Romania, atat din punct de vedere patrimonial, cat si al elementelor fondului de rulment sau a pozitiei financiare.

2.3. Analiza soldurilor intermediare de gestiune (marjele de acumulare)

Prin tabelul de la Anexa 5.1-"Soldurile intermediare de gestiune (marjele de acumulare)" am calculat soldurile intermediare de gestiune, tabel din care am reluat in cele ce urmeaza fragmente pentru a releva modalitatea de calcul pentru fiecare sold. La Anexa5.2-"Evolutiile soldurilor intermediare de gestiune" prezentam graficul dinamicii soldurilor intermediare de gestiune, in perioada studiata.

1. Marja Comerciala este un indicator specific activitatii de comert desfasurate de catre intreprindere si exprima, in esenta, suma adaosului comercial aferent vanzarilor de marfuri.

	Marja Comerciala = Vanzari de marfuri - Costul marfurilor vandute

Se constata o crestere a marjei comerciale cu % in 2006 fata de 2005, datorata cresterii vanzarilor de marfuri, in pofida faptului ca acestea au crescut intr-un ritm mai scazut decat costul marfurilor, ceea ce inseamna ca a crescut fenomenul de stocare sau au crescut preturile de achizitie. In 2007 nivelul marjei comerciale creste intr-un ritm accelerat, cu 66,06% fata de 2006, datorita cresterii mai rapide a vanzarilor, comparativ costului marfurilor vandute, fapt ce denota rulaje mari de marfuri vandute, scaderea stocurilor sau cresterea pretului de vanzare.

Productia Exercitiului reflecta volumul total de activitate al unei perioade.

Productia Exercitiului = Prod. Vanduta + Prod. Stocata + Prod. Imobilizata

Calculata anual, ea permite o comparatie pe o perioada lunga sau cu alte intreprinderi si caracterizeaza intreprinderile industriale care fabrica produse, prin reflectarea intreagii activitati productive a perioadei, adica ceea ce intreprinderea a fabricat si a vandut, ceea ce a fabricat si a ramas in stoc (productia stocata), precum si ceea ce a fabricat pentru ea insasi (productia imobilizata). Se compara adesea rata de crestere a productiei din anul n-1 fata de anul n cu rata inflatiei din aceeasi perioada pentru a determina rata de crestere reala a productiei.

La nivelul firmei Sano Romania, productia are un caracter secundar, determinata fiind de anumite lucrari si servicii prestate in diferite conjunturi, fapt ce determina inregistrarea unor venituri (ct. 704). Am putea incadra aici anumite livrari de marfuri catre clientii care platesc contravaloarea transportului, sau servicii de marchandising. Asadar, fiind vorba de servicii, nu apare aici productie stocata, si nici paroductie imobilizata.

Se constata o crestere accelerata a productiei exercitiului (venituri din prestari servicii) cu 914,91% in 2006 fata de 2005 si 1746,15%, in 2007 fata de 2006, situatie favorabila, ajungand la un nivel de 159.637 RON (2007).

3. Valoarea Adaugata reprezinta plusul de valoare rezultat din activitatea de productie si de comercializare a intreprinderii. Consumul intermediar grupeaza aprovizionarile de bunuri si servicii din exterior, precum si cheltuielile externe.

	Valoarea Adaugata = Marja Comerciala + Productia Exercitiului - Consumul Intermediar

La Sano Romania valoarea adaugata a crescut cu 51,49% in 2006 fata de 2005, crestere datorata in principal cresterii marjei comerciale, dubla fata de consumul de la terti. In 2007, valoarea adaugata a crescut cu 87,08% fata de 2006, crestere datorata cresterii a marjei comerciale, care acopera cresterea lenta a consumului de la terti. Productia exercitiului, desi cunoaste cresteri semnificative de la an la an, ramane la un nivel scazut, avand o pondere neglijabila in totalul valorii adaugate.

Coreland cresterea valorii adaugate cu evolutia productia exercitiului si a marjei comerciale se constata marirea gradului de prelucrare a resurselor consumate procurate de la terti in 2006 ti micsorarea acestuia in 2007

Pentru o caracterizare mai exacta a valorii adaugate se recomanda determinarea gradului de integrare pe verticala a activitatii intreprinderii pe baza relatiei:

In cazul intreprinderii analizate gradul de integrare pe verticala a fost de 16,87% in 2005, de 15,21% in 2006 si de 17,54% in 2007. Cresterea gradului de integrare pe verticala s-a inregistrat ca urmare a realizarii cu forte proprii a unor activitati complementare. Majorarea gradului de integrare a activitatii poate avea o influenta importanta asupra rentabilitatii pe termen scurt, dar poate mari riscul din exploatare pe termen lung, prin faptul ca antreneaza si o crestere a cheltuielilor fixe ale intreprinderii (ca urmare a investitiilor pentru realizarea acelor activitati).

4. Excedentul (Deficitul) Brut de Exploatare semnifica fluxul potential de disponibilitati degajat de ciclul de exploatare al intreprinderii. E.B.E este un indicator de rentabilitate economica si este egal cu diferenta dintre venituri si cheltuieli de exploatare in afara amortizarii si cheltuielile financiare. In acest sens, el este util in comparatii inter-intreprinderi deoarece nu se tine cont nici de politica de investitii (amortizari), nici de politica financiara (cheltuieli financiare). Daca se elimina remunerarea factorului munca (cheltuieli cu personalul) si a statului (impozite si taxe) ramane deci remunerarea factorului capital.

	Excedentul Brut de Exploatare = Valoarea Adaugata + Subventii de exploatare - - Impozite si taxe - Cheltuieli cu personalul

Acesta reprezinta finantarea generata de exploatare veniturile si cheltuielile de exploatare in amonte de acest sold fiind incasabile sau platibile, pe cand amortizarile si provizioanele nu vor fi platibile sau incasabile (ci numai calculabile). Eliminand remunerarea factorului munca (cheltuieli cu personalul) si a statului (impozite si taxe) ramane deci remunerarea factorului capital.

In cazul Sano Romania, E.B.E. a inregistrat o crestere cu 41,61% in 2006 fata de 2005, aceasta situatie datoratandu-se faptului ca valoarea adaugata a crescut intr-un ritm mai rapid decat cheltuielile cu personalul, iar impozitele si taxele au crescut accelerat (cu 561%), contribuind la scaderea E.B.E.

In anul 2007, E.B.E. a crescut considerabil cu 1.858.002 RON, adica cu 128,24%, situatie favorabila datorata cresterii valorii adaugate intr-un ritm mult mai rapid (87%) decat cheltuielile cu personalul (31%), precum si scaderii cheltuielilor cu impozitele si taxele.

Dupa cum se observa E.B.E. este pozitiv si a crescut foarte mult, ceea ce semnifica faptul ca intreprinderea genereaza capacitate de autofinantare si permite intreprinderii sa-si ramburseze datoriile, sa-si plateasca cheltuielile financiare, sa investeasca si sa permita plata dividendelor.

5. Rezultatul Exploatarii este un rezultat independent de politica financiara a intreprinderii, determinandu-se prin formula.

	Rezultatul Exploatarii = E.B.E. + Alte Ven. de Exploatare - - Ch. cu amortizarile si provizioanele - Alte Ch. de Exploatare

Acesta trebuie sa fie pozitiv, deoarece reprezinta rezultatul pentru care intreprinderea a fost creata, constituind un bun criteriu de comparatii intre intreprinderi pentru ca el caracterizeaza performantele comerciale si industriale, in afara incidentei politicii financiare.

Dupa cum se observa, firma inregistreaza rezultate pozitive si progresive pe toata perioada luata in calcul, ceea ce denota o situatie favorabila, intr-o imbunatatire continua.

In anul 2006 s-a inregistrat un rezultat al exploatarii de 1.281.770 RON, cu 46,3% mai mare decat in 2005, datorita cresterii excedentului brut de exploatare si cresterii vanzarilor. Ca si in 2007 cheltuielile cu amortizarea si alte cheltuieli de exploatare, cresc dar raman la un nivel scazut ca pondere in E.B.E. sau in rezultatul exploatarii.

In anul 2007, s-a inregistrat un progres apreciabil de 1.836.070 RON, respectiv R.E. a crescut cu 143,24%, datorata cresterii accelerate a excedentului brut de exploatare comparativ cu cheltuielile cu amortizarile si provizioanele.

Cresterile altor venituri si cheltuieli din exploatare se explica prin faptul ca firma a decis inlocuirea anumitor active imobilizate (partial amortizate), si revanzarea celor vechi catre terte persoane la o valoare mai mare decat cea ramasa de amortizat (afacere profitabila). Cresterea intr-un ritm rezonabil a cheltuielilor cu amortizarea se explica prin faptul ca departamentul contabilitate a aplicat metode de amortizare favorabile (in general liniare).

6. Rezultatul Curent tine cont de politica financiara a intreprinderii, fiind important pentru analistii financiari.

	Rezultatul Curent = Rezultatul Exploatarii + Ven. Financiare - Ch. Financiare

El constituie sinteza operatiunilor curente, ordinare, ale intreprinderii in opozitie cu operatiunile exceptionale. Compararea lui cu rezultatul exploatarii demonstreaza (probeaza) politica financiara a intreprinderii.

Dupa cum se observa, in anul 2005, rezultatul curent este pozitiv si se obtine pe baza rezultatului din exploatare pozitiv care este suficient de mare pentru a acoperi pierderea din financiara. In anul 2006, rezultatul curent creste foarte mult, si se obtine un rezultat pozitiv de 1.882.609 RON, datorat cresteri rezultatului exploatarii (cu 46%), precum si inregistrarii unui rezultat favorabil la nivelul activitatii financiare, deoarece chleltuielile financiare scad cu 22%, iar veniturile financiare cresc cu 251% . In anul 2007, rezultatul curent scade lamentabil cu 555.371 RON, adica cu 30%, in pofida cresterii accentuate a rezultatului exploatarii. Aceasta situatie nefavorabila se explica prin rezultatul financiar nefavorabil de -1.790.602 RON, obtinut datorita cresterii alarmante a cheltuielilor financiare (cu 558%), mai precis a cheltuielilor cu diferentele de curs valutar, in timp ce veniturile financiare au crescut cu 29%.

7. Rezultatul Extraordinar se determina prin relatia:

	Rezultatul Exceptional = Venituri Exceptionale - Cheltuieli Exceptionale

Datorita faptului ca firma nu se confrunta cu situatii care sa necesite inregistrarea unor venituri sau cheltuieli extraordinare, rezultatul extraordinar apare ca fiind nul, neinfluentand rezultatul brut.

8. Rezultatul Brut reprezinta rezultatul intreprinderii inainte de impozitare, astfel:

	Rezultatul Brut = Rezultatul Curent + Rezultatul Exceptional

Avand in vedere ca rezultatul extraordinar este nul, rezultatul brut va fi asadar identic cu cel curent, determinat prin insumarea rezultatului financiar si a celui din exploatare.

Cauzele care determina dinamica si structura rezultatului brut sunt aceleasi ca si pentru rezultatul curent. Amintim aici cresterea acelerata a rezultatului brut in 2006 fata de 2005 cu 235%, pana la 1.882.609 RON, datorita situatiilor favorabile la nivelul financiar si de exploatare. In 2007 insa, profitul brut inregistreaza o scadere de 30%, adica 555.371 RON, fapt datorat pierderii considerabile la nivel financiar (-1.790.602 RON).

9. Rezultatul Net reprezinta rezultatul intreprinderii dupa impozitare, adica:

	Rezultatul Net = Rezultatul Brut - Impozitul pe Profit

In cazul Sano Romania, rezultatul impozitul aferent profitului brut se determina prin aplicarea cotei unice de impozitare de 16% si ajustarea cu sumele platite in avans (in plus) sau cu sumele restante din anul anterior.

Ritmii de crestere sunt apropiati cu cei ai profitului brut astfel:

in anul 2005 rezultatul net este de 470.485 RON, iar impozitul pe profit de 91.308 RON ;

in anul 2006 rezultatul net creste cu 235,47%, pana la 1.578.326 crestere datorata cresterii rezultatului brut, iar impozitul pe profit a crescut proportional pana la 304.283 RON (≈16%);

in anul 2007, se inregistreaza o scadere a rezultatului net cu 129,43%, pana la 1.113.197 RON, scadere datorata reducerii rezultatului brut, iar impozitul este de 213.341RON (≈16%).

2.4. Analiza capacitatii de autofinantare (CAF) si a cash-flow-ului (CF)

A. Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare (CAF) se determina pe baza contului de profit si pierdere si reflecta potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a unei firme dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o noua scadenta. Ea nu are decat un caracter potential daca nu este sustinuta de mijloace financiare efective. Capacitatea de autofinantare exprima un surplus financiar degajat de activitatea rentabila a firmei, destinat sa asigure:

Cresterea fondului de rulment

Finantarea unor nevoi ale gestiuni curente

Finantarea totala sau partiala a nevoilor de investitii

Rambursarea imprumuturilor contractate

Remunerarea capitalurilor investite

Capacitatea de autofinantare se poate calcula prin doua metode incadrate la Anexa 6.1.1-" Capacitatea de autofinantare

La Anexa 6.1.2-"Evolutia EBE-Profit net-CAF" prezentam evolutiile comparate ale profitului net, capacitatii de autofinantare si excedentului brut din exploatare in ca drul firmei Sano Romania.

In 2005, EBE domina valoric CAF-ul reflectand performantele bune la nivelul exploatarii. Totodata, profitul net inregistreaza cea mai mica valoare, mai mica decat CAF-ul, ceea ce demonstreza ca firma a si avut cheltuieli semnificative pentru care a apelat la finantari externe pentru a redresa capacitatea de autofinantare. In 2006 situatia se schimba semnificativ, iar CAF-ul capata cea mai mare valoare comparativ cu profitul si EBE. Aceasta situatie se explica atat prin efortul investitional ce a cauzat atragerea de noi fonduri (si deci cresterea CAF-ului), cat si de inregistrarea unui rezultat favorabil la nivel financiar, ceea ce a condus la cresterea profitului net peste EBE. In 2007 EBE inregistreaza valoarea record, demostrand astfel performanta firmei la nivelul exploatarii. CAF-ul depaseste profitul net,.ceea ce reflecta mentinerea ridicata a nevoii de finantare (cauzata de continuarea investitiilor) si apelarea in continuare la fonduri externe. Deasemenea profitul net are o valoarea cu mult sub EBE fapt care demonstreaza efectul pierderii financiare considerabile la nivelul activitatii firmei.

B. Cash - Flow -ul

Cash-Flow-ul corespunde resurselor generate de activitatea intreprinderii in cursul unei perioade si se determina pe baza bilantului contabil si reflecta potentialul de dezvoltare al intreprinderii. Cash-flow-ul global tine cont de provizioane (cheltuieli cu provizioane) cu caracter de rezerve, si de amortizari, care nu genereaza fluxuri de numerar.

	Cash - Flow = Rezultat Net + Amortismente + Provizioane

In teoria si practica economico-financiara exista trei modalitati de exprimare a cash-flow-ului, fiecare avand o insemnatate diferita. Cele trei forme si modalitati de calcul ale cash-flow-ului sunt prezentate la anexa 6.2.1-"Cash-flow-ul", iar la anexa 6.2.2-"Evolutia Cash-flow VS Profit net" prezentam evolutia comparata a celor trei cash-flow-uri comparativ ci profitul net.

La nivel global se remarca o crestere de ansamblu a cash-flow-ului, influentat in principal de cresterea accelerata a vanzarilor in concordanta cu cresterea profitului. In 2007, asemeni profitului cash-flow-ul global cunoaste o scadere semnificativa datorita pierderilor din exercitiul financiar, cauzate de platile la scadente lungi catre furnizori, concomitent cu cresterea ratei de schinb a monedei furnizorului, ceea ce a determinat inregistrarea unor diferente de curs valutar mari si nefavorabile.

In privinta cash-flow-lui de exploatare si a celui de gestiune sesizam o crestere accelerata pusa pe sema rezultatelor din exercitiul de exploatare, a cresterii accelerate a vanzarilor si implicit a profitului. Prin valorile lor pozitive si crescatoare se evidentiaza faptul ca activitatea de gestiune si cea de exploatare a firmei degaja un flux de trezorerie pozitiv. Aceasta semnifica o potentiala remunerare in termeni monetari de care pot dispune participantii la finantarea firmei (actionarii). Marimea efectiva a acestei remunerari este data de valoarea cash-flow-ului disponibil, deci depinde de amploarea autofinantarii si de modificarile patrimoniale datorate miscarii capitalurilor proprii si imprumutate.

Cash-flow-ul disponibil urmeaza o tendinta nefavorabila, ajungand la fluxuri negative considerabile. Daca pe parcursul anului 2006 se inregistreaza un flux pozitiv, in 2005 si 2007 firma inregistreaza un cash-flow disponibil negativ, adica activitatea firmei nu genereaza un flux de lichiditati catre actionari, ci dimpotriva, este necesara o atragere de noi capitaluri de la acestia sau gasirea de noi surse prin contractarea de datorii financiare sau credite de trezorerie pentru acoperirea golurilor de casa. Acest flux financiar negativ are drept cauza atat rata inflatiei, care a determinat pe de-o parte cresterea preturilor iar pe de alta parte modificarea imobilizarilor (DImo>0), dar si achizitiile si investitiile firmei determinate de dezvoltarea acesteia. Totodata, remarcam la nivelul anului 2007 inexistenta datoriilor curente, sau mai degraba trecerea lor la datorii pe termen mediu si lung, si astfel nodificarea semnificativa a necesarului de fond de rulment care determina cash-flow-ul disponibil.

2.5. Diagnostic pe baza rentabilitatii si a ratelor de marja

In studiul rentabilitatii la SC Sano Romania SRL, vom utiliza un sistem cuprinzator de rate (sintetizat la Anexa7-Ratele de rentabilitate) care sa caracterizeze firma din prisma capacitatii sale de a fi rentabila privind cele patru ipostaze ale rentabilitatii (comerciala, economica, financiara si a resurselor consumate), abordand totodata diagnosticul pe baza ratelor de marja.

a) Rate de rentabilitate comerciala

Rentabilitatea comerciala apreciaza randamentul diferitelor stadii ale acti­vitatii firmei la formarea rezultatului, fiind determinate ca raport intre marjele de acumulare si cifra de afaceri sau valoarea adaugata. Din categoria acestor rate mentionam:

1. Rata marjei comerciale se calculeaza dupa formula:

si pune in evidenta strategia comerciala a societatii, fiind utilizata in special de firme cu ac­ti­vitate comerciala Interpretarea sa pune in evidenta strategia comerciala a societatii analizate si apreciaza influenta constrangerii pietei si a politicii preturilor de vanzare.

In anul 2006 fata de 2005, constatam o rata a marjei comerciale usor in scadere, insotita de o crestere puternica a vanzarilor (CA), evidentiind faptul ca firma prefera reducerea preturilor de vanzare in scopul cuceririi unui nou segment de piata. In 2007 fata de 2006 usoara crestere a Rmc, insotita de cresterea CA, releva o situatie favorabila pentru firma, respectiv punerea in vanzare de produse cu performante superioare sau ocuparea pe piata a noi pozitii concurentiale "forte". Aceasta ultima afirmatie este confirmata de faptul ca in ultima perioada s-a decis intrarea pe piata din Romania cu noi produse, sustinand astfel premisele unei politici de diferentiere.

2. Rata marjei brute de exploatare se calculeaza astfel:

masurand nivelul excedentului brut de exploatare, independent de politica financiara, de investitii si de incidenta fiscalitatii, si a elementelor exceptionale si indicand aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a degaja profit.

In 2005 EBE reprezinta 10 procente din CA, insa in 2006 Rmb scade usor concomitent cu scaderea productivitatii. In 2007 fata de 2006, Rmc creste pana la 12,87% datorita majorarii rulajelor, productiei (prestari servicii) si vanzarilor, desemnand cresterea posibilitatii financiare a firmei de reinnoire rapida a echipamentelor dar si cresterea productivitatii.

Rata marjei nete se calculeaza prin urmatoarea relatie:

si exprima eficienta globala a intreprinderii Sano Romania, respectiv capacitatea sa de a realiza profit. In perioada celor trei ani, valorile sunt fluctuante, dependente mai putin de CA si mai mult de rezultatele obtinute la nivelul exploatarii si activitatii financiare. Interpretata ca rata a rezultatului net (Rrn) sau rata a profitului pune in evidenta profitul obtinut la 100 u.m. cifra de afaceri. Valorile scazute ale Rrn inregistrate in 2007 si 2005 indica dificultati in investirea capitalului, iar o valoarea ridicata de aproape 10% in 2006 reflecta o relativa usurinta in atragerea de fonduri de pe piata financiara, fapt dovedit de creditele contractate platibile in 2007 si in anii urmatori.  

Rata marjei nete de exploatare se calculeaza dupa formula:

si masoara nivelul relativ al re­zul­ta­tului la nivelul activitatii de exploatare, indiferent de politica financiara, de incidenta fiscala si de incidenta ele­men­te­lor exceptionale, tinand cont insa de politica de investitii a firmei.

Interpretarea la nivelul celor trei ani pune in evidenta eficienta crescuta activitatii de exploatare comparativ cu activitatea financiara, sau activitatea pe ansamblu a firmei, relevand un trend crescator favorabil, dependent in primul rand de marimea CA si a costurilor aferente. In 2007 fata de 2005 Rmne scade usor datorita cresterii accelerate a costurilor marfurilor achizitionate spre comercializare, insa in 2007 fata de 2006 constatam o crestere pana la 12,14% a Rmne, concomitent cu cresterea rapida a excedentului brut din exploatare.

Rata marjei brute de autofinantare se calculeaza prin urmatorul raport:

si masoara surplusul de rezerve de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si rambursarea actiunilor noi. Aceasta rata este asadar strict dependenta de capacitatea de autofinantare studiata la subcapitolul 2.4. In 2006 fata de 2005 Rmba inregistreaza aproape o dublare, dar cresterea ramane intr-un ritm mai scazut fata de capacitatea de autofinantare care creste cu 186%, fapt datorat cresterii cifrei de afaceri cu 68%. In 2007 fata de 2006, Rmba scade cu 54% datorita scaderii cu 25% a capacitatii de autofinantare si cresterii decelerate a cifrei de afaceri (cu 62%).

Rata marjei asupra valorii adaugate se calculeaza dupa formula:

si reflecta rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare. Tendinta sa de crestere se explica prin cresterea gradului de valorificare al achizitiilor, corelata cu cresterea cifrei de afaceri si a productivitatii medii. Scaderea cu 6,5% inregistrata in 2006 fata de 2005 reflecta cresterea mai rapida a valorii adaugate comparativ cu excedentul brut din exploatare. In 2007 fata de 2006, se observa o crestere a ratei marjei asupra valorii adaugate datorata cresterii accelerate a excedentului brut din exploatare(cu 128%) comparativ cu caloarea adaugata (care creste cu 87%).

b) Ratele de rentabilitate economica

Ratele de rentablitate economica ofera o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalului investit, vizeazand in esenta, eficienta capitalului eco­no­mic alocat activitatii productive. Aceste rate masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate intregii activitati a firmei.

Rata de rentabilitate economica bruta se calculeaza in general prin relatia:

punand in evidenta performantele utilizarii activului total al unei intreprinderi pentru obtinerea performantei brute si anume profitul brut.

La nivelul firmei Sano Romania, Rec este strict dependenta de variatiile deosebite ale profitului din exploatare si financiar, precum si de evolutiile la nivelul activelor corporale. In 2005 rentabilitatea economica bruta cunoaste un nivel de 8,52% ca urmare a activelor si profitului brut ce inregistreaza valori mici comparativ cu perioadele urmatoare. In 2006 fata de 2005 se constata o rata a rentabilitatii de 14,3% situatie favorabila determinata atat de cresterea activelor totale prin receptia imobilizarilor in curs de executie, cat si de cresterea considerabila a profitului ca urmare a cresterii accelerate a rezultatului din exploatare si inregistrarii unui rezultat pozitiv la nivelul activitatii financiare. In 2007 fata de 2006 rentabilitatea economica bruta scade la 5,13%, datorita cresterii activelor totale prin receptia imobilizarilor neterminate si scaderii profitului brut cauzata de pierderea financiara.

Rata de rentabilitate economica neta se calculeaza prin relatia:

si pune in evidenta performantele utilizarii activului total al unei intreprinderi pentru obtinerea performantei nete si anume profitul net. Aceasta rata este mai relevanta deoarece reduce riscul evaluarii gresite, deducand impozitul pe profit care poate oscila de la an la an.

In cazul Sano, Rpn cunoaste evolutii asemanatoare rentabilitatii economice brute, deoarece profitul se poate aproxima ca fiind 16%, comform reglementarilor in vigoare. Astfel, in 2006 fata de 2005 se inregistreaza o crestere a Rpn cu 68% pana la nivelul maxim de 12%. In 2007 situatia se depreciaza fata de 2006 prin scaderea Rpn cu 64%.

Rata excedentului brut din exploatare se calculeaza prin raportul:

semnificand aprecierea din prisma activitatii de exploatare a performantei activelor, eliminand influentele datorate politicii de provizioane sau amortizari, precum si influentele determinate de aparitia altor venituri si cheltuieli din exploatare.

Evolutia considerabila a excedentului brut din exploatare nu este relevata de acest indicator datorita cresterii concomitente a activelor totale prin imobilizarile neterminate inregistrate. Astfel, cea mai performanta valoare (15,52%) a Rebe se inregistreaza in 2005, pe cand nu se incepusera investitiile majore in centrul logistic, si deci nu apareau imobilizarile semnificative in curs de executie. In 2006 Rebe descreste ca urmare a dublarii activelor totale, in timp ce EBE creste doar cu 41,6%. In 2007 fata de 2006 Rebe cunoaste o redresare cu aproape 2 procente, ca urmare a evolutiei explozive a EBE (creste cu 128%).

Rata profitului din exploatare se calculeaza ca:

si masoara gra­dul de rentabilitate a intregului capital investit de firma la nivelul finalitatii activitatii de exploatare, adica la nivelul profitului de exploatare.

Ca si rata excedentului brut din exploatare, in cazul Sano, dinamica Rpe inregistreaza o fluctuatie corelata cu cresterile activelor imobilizate si a excedentului brut din exploatare. Astfel ca in 2006 fata de 2005 Rpe scade de la 13,29% pana la 9,63%, urmand ca in 2007 sa creasca la 12,06%.

Rata de rentabilitate economica bruta a capitalului (economic) se calculeaza ca fiind:

si masoara aptitudinea capitalului economic brut de a asigura reinnoirea si remunerarea sa, reinnoire care ar trebui sa se realizeze intr-o perioada cat mai scurta. Pentru calculul acestuia se utilizeaza excedentul brut de exploatare pentru ca acest sold intermediar de gestiune, este independent de politica privind amortizarea capitalului tehnic. Acesta este si motivul pentru care Rebk este folosita frecvent in analize externe deoarece permite efectuarea comparatiilor intre intreprinderi apartinand aceluiasi sector sau sectoare diferite de activitate, indiferent de marimea lor sau forma de proprietate. Deasemenea, consideram ca putem determina capitalul economic brut prin insumarea activelor imobilizate la costuri istorice cu nevoia de fond de rulment.

In 2005 observam o Rebk favorabila de 21,72%, insa in 2006 Rebk scade usor, desi EBE creste si necesarul de fon de rulment scade, datorita cresterii majore a imobilizarilor. In 2007 Rebk ajunge la nivelul minim de 13,12%, consecinta a cresterii considerabile a fondului de rulment si a activelor imobilizate.

Rata de rentabilitate economica neta a capitalului (economic) se calculeaza astfel:

si masoara aptitudinea capitalului economic net de a asigura reinnoirea si remunerarea sa, abordand finalitatea activitatii de explatare, adica profitul din exploatare. Renk ia in calcul atat politica de amrtizari si provizioane, cat si alte cheltuieli sau venituri din exploatare. Capitalul economic net se determina prin adaugarea necesarului de fond de rulment la valoarea neta a imobilizarilor.

Prin urmare, in 2005 Sano Romania inregistreaza un nivel al Renk de 19,16%, iar in 2006 nivelul creste usor fapt datorat cresterii profitului exploatarii si scaderii necesarului de fond de rulment. In 2007 fata de 2006 Renk scade considerabil pana la 12,42% in special ca urmare a cresterii majore a nevoii de fond de rulment si a imobilizarilor corporale, prin inregistrarea imobilizarilor in curs.

c) Ratele de rentabilitate financiara

Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea firmei de a degaja un rezultat (profit) prin capitalurile proprii sau permanente angajate in activitatea sa. Ea reflecta scopul final al ac­ti­o­na­rilor unei firme, exprimat prin rata de remunerare a investitiei de capital facuta de acestia in procurarea actiunilor sau a reinvestirii totale (partiale) a pro­fiturilor ce le revin de drept. Rentabilitatea financiara se exprima prin intermediul mai multor categorii de rate, in functie de elementele luate in calcul, si anume:

Rata de rentabilitate financiara bruta a capitalurilor proprii se calculeaza:

relatie ce exprima performanta bruta sub forma profitului degajata prin capitalurile proprii angajate de firma in activitatea sa.

La Sano Romania, in 2005 Rfb inregistreaza o valoare de 81%, situatie favorabila ce reflecta faptul ca firma obtine performante considerabile prin capitalurile proprii investite. Acest fapt se explica si prin mica dimensiune a capitalului social. In 2006, rentabilitatea financiara creste usor, ca urmare a cresterii mai accelerate a profituilui brut (cu 235%), dar si a cresterii capitalurilor (cu 227%) proprii prin majorarile de capital social, rezerve si rezultat. In 2007 profitul brut scade cu 30%, iar capitalurile proprii continua sa creaca cu 49%, ceea ce determina o scadere considerabila a Rfb pana la 39%, reflectand performantele scazute degajate de capitalurilr proprii.

Rata de rentabilitate financiara neta a capitalurilor proprii se calculeaza:

si masoara randamentul capitalurilor proprii, adica al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea actiunilor firmei, prin intermediul profitului net. Rentabilitatea financiara este prin urmare influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor, fiind sensibila la structura financiara, respectiv la situatia indatorarii firmei.

Sano Romania inregistreaza in 2005 o Rfn=67,64%, desemnand rezultatele bune inregistrate in anul respectiv. In 2006, situatia se imbunatateste Rfn ajungand la 69%, ca urmare a cresterii profitului net dar si a capitalurilor proprii. 2007 aduce insa o situatie mai putin favorabila, Rfn scazand la 33%, in principal datorita scaderii profitului net.

Rata rentabilitatii financiare prin autofinantare se determina cu relatia:

si reflecta capacitatea resurselor financiare proprii de a genera surse proprii de finantare pe termen lung. Rfa reflecta potentialul de dezvoltare propriu generat de investitiile din surse proprii. Practic, arata remunerarea capitalului propriu in termeni de numerar.

In 2005 Sano Romania inregistreaza Raf=88%, situatie favorabila datorita apropierii nivelului CAF fata de capitalurile proprii, desemnand capacitatea ridicata a capitalurilor proprii de a genera surse de finantare. In 2006 Raf inregistreaza o scadere pana la 77%, datorata cresterii accelerate a capitalurilor proprii (cu 227%) comparativ cu CAF care creste cu 186%. In 2007. In 2007 Rfa scade drastic pana la 39% situatie nefavorabila explicata prin scaderea cu 25% a CAF si prin cresterea capitalurilor proprii cu 49%. Aceasta situatie reflecta scaderea capacitatii surselor proprii de a genera surse de finantare. Acest indicator ramane totusi relativ, avand in vedere faptul ca firma a captat fonduri si lichiditati din credite si din neplata datoriilor.

Rentabilitatea financiara a capitalurilor permanente se calculeaza astfel:

si presupune exprimarea capacitatii firmei de a remunera (prin profitul brut) capitalurile permanente, adica investitiile efectuate de actionari sub forma capitalurilor proprii si datoriile pe termen mediu si lung catre stakeholderi.

Astfel in 2005 situatia este favorabila prin Rfcp=81%, deoarece capitalurile permanente se constituie numai din capitaluri proprii, neexistand datorii pe termen lung. In 2006, Rfcp scade la 26%, in pofida majorarii profitului, ca urmare a cresterii capitalurilor proprii si a datoriilor pe termen lung aferente investitiilor in centrul logistic si de depozitare. Acest trend descrescator se mentine si in 2007 cand Rfcp ajunge la 5%, prin majorarea datoriilor pe termen lung dar si prin scaderea profitului. Remarcam asadar, in perioada celor trei ani, o descrestere a eficientei folosirii capitalurilor permanente, situatie nefavorabila, dar explicata prin investitiile majore efectuate, care isi vor gasi rezultatele in perioadele urmatoare.

c) Ratele de rentabilitate a resurselor consumate

Ratele de rentabilitate a resurselor consumate, denumite si ratele rentabilitatii costurilor reflecta corelatia intre rezultatele obtinute (profit) si cheltuielile aferente obtinerii acestui rezultat. In aceasta privinta am considerat necesara abordarea urmatoarelor forme de rate:

Rata rentabilitatii brute a cheltuielilor totale, determinata prin relatia:

Aceasta rata arata fecunditatea cheltuielilor totale la nivelul profitului prut, cei doi indicatori fiind in inversa proportionalitate.

In cazul Sano Romania, Rbct inregistreaza in 2005 nivelul de 6,12% reflectand o situatie nu tocmai favorabila, comform literaturii de specialitate. Cheltuielile totale au deci un volum prea mare comparativ cu profitul obtinut. In 2007 situatia este favorabila, iar Rbct se dubleaza, ca urmare a inregistrarii profitului brut maxim de 1.882.609 RON si cresterii cheltuielilor totale intr-un ritm mai scazut decat profitul. In 2007 remarcam scaderea Rbct pana la valoarea nefavorabila de 5%, situatie explicata prin scaderea cu 30% a profitului si cresterea accelerata a cheltuielilor totale.

Rata rentabilitatii nete a cheltuielilor totale, se calculeaza prin formula:

si exprima efectul cheltuielilor totale asupra profitului net, luand in calcul impozitul pe profit.

Aceasta rata este dependenta de aceiasi factori ca si rata rentabilitatii nete a cheltuielilor totale, dat fiind ca impozitul pe profit isi pastreaza procentajul constant de aproximativ 16% In 2005 remarcam o situatie nefavorbila (Rbcn=5%), urmand ca in 2006 Rbcn sa se redreseze pana la 10%, pe fondul cresterii considerabile a profitului. In 2007 insa, Rbcn scade drastic la 4%, ca urmare a scaderii profitului net, concomitent cu cresterea cheltuielilor.

Rata rentabilitatii cheltuielilor din exploatare, se calculeaza prin formula:

si reflecta eficienta cheltuielilor la nivelul activitatii din exploatare, prin compararea rezultatelor (profit) si a eforturilor (cheltuieli) din exploatare.

Trendul crescator al acestei rate se explica prin cresterea generalizata a vanzarilor si a gradului de valorificare a achizitiilor de la an la an. Astfel, in 2005 se inregistreaza o Rcex de 10% cosiderata favorabila, iar in 2006 aceasta scade la 9%, ca urmare a cresterii cheltuielilor de exploatare intr-un rit mai rapid decat a veniturilor. Sano Romania inregistreaza in 2007 o rata record a rentabilitatii cheltuielilor din exploatare (14%), prin mentimerea cresterii cheltuielilor intr-un ritm mai lent decat al veniturilor aferente vanzarilor.

CAP. III - MASURI DE CRESTERE A PERFORMANTEI SI A PROFITABILITATII

Analiza SWOT

Unul dintre instrumentele utilizate in cadrul diagnosticarii este analiza SWOT Strenghts, Weaknesses, Opportunities and Threats). Aceasta analiza sintetizeaza caracteristicile firmei corelate cu cele ale sectorului de activitate, identificand punctele forte, punctele slabe, oportunitatile avute si amenintarile la care se supune intreprinderea.

Pe ansamblu, referitor la activitatea S.Csano Romania S.A., distingem urmatoarele:

Recomandari privind imbunatatirea performantelor (rentabilitatii)

Aceasta etapa are in vedere propuneri prin care se urmareste eliminarea cauzelor generatoare de puncte slabe si, implicit a simptomelor negative; amplificarea cauzelor generatoare de puncte forte si, respectiv a simptomelor pozitive; valorificarea oportunitatilor; diminuarea pericolelor; cresterea puterii globale interne; cresterea capacitatii de raspuns la provocarile mediului. Deasemenea, elaborarea recomandarilor, trebuie sa aibe in vedere strategia aleasa de managementul firmei, presupunand la randul sau obiective ferme.

Recomandarile identificate cauzal, trebuie insotite de evaluarea eforturilor necesare aplicarii lor ca si de efectele economice si functionale preconizate. Sistematizarea propunerilor care urmeaza a fi inaintate managementului de nivel superior, cere utilizarea unui tabel prezentat in continuare: