Definirea micilor afaceri

Definirea micilor afaceri

Nu exista o definitie acceptata unanim a micilor afaceri. Astfel, in aprecierea 'marimii' micilor afaceri uneori se iau in considerare criterii cantitative, cum sunt numarul de salariati, volumul vanzarilor etc. Alteori, se considera ca o mica afacere trebuie sa-si aiba limitat domeniul la piata locala. Intr-o alta conceptie, afacerile sunt categorisite ca mici, in functie de natura firmei, ca farmacii, magazine de bijuterii, haine etc.

Una din cele mai vechi definitii ale micilor afaceri este cea data prin Legea micilor afaceri din 1934 din S.U.A.: 'o mica afacere este aceea care este detinuta si condusa in mod independent si nu este dominanta in domeniul ei de activitate'.

Comitetul pentru Dezvoltare Economica, organizatie stiintifica semnificativa, arata ca o afacere este mica atunci cand indeplineste cel putin doua din urmatoarele criterii:

1. Conducere independenta (in mod obisnuit, managerul este si proprietar).

2. Capitalul este achizitionat si proprietatea este detinuta de o persoana sau de un numar redus de persoane.

3. Domeniul de activitate este in principal local. Personalul si proprietarul sunt din aceeasi localitate. Pietele trebuie sa fie locale.

4. Marime relativa in cadrul ramurii - o afacere este mica in comparatie cu altele considerate mari. Ea poate fi mica intr-un domeniu si mare in altul.

Dintre cele patru criterii, cei mai multi considera ca cel de-al patrulea este cel mai important.

Administratia Micilor Afaceri din S.U.A (S.B.A.), creata in 1953, agentie independenta a guvernului federal, da o definitie similara micilor afaceri. Ambele organizatii folosesc criterii calitative de clasificare. Fiecare din ele subliniaza independenta proprietatii si conducerii si relativa lipsa de dominanta in domeniu. In plus, S.B.A. foloseste si criterii cantitative de clasificare pentru a putea distinge daca o afacere poate primi sau nu asistenta de la S.B.A. Cele doua criterii cantitative sunt volumul vanzarilor totale sau numarul de salariati. Aceste cifre se modifica de-a lungul anilor, odata cu inflatia.

Comisia Europeana a introdus noi definitii pentru microintreprinderi, intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) din Uniunea Europeana  incepand de la 1 ianuarie 2005 care constituie si criterii de eligibilitate in schemele de finantare a intreprinderilor mici si mijlocii la nivel national si in programele Uniunii Europene.

Definirea intreprinderilor mici si mijlocii in Uniunea Europeana

Tabel nr. 1.1.

Romania a preluat aceste criterii de clasificare ale Uniunii Europene prin Ordonanta privind modificarea si completarea Legii 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, respectand Recomandarea nr. 2003/361/CE a Uniunii Europene. Prin urmare, aceste criterii din ordonanta sunt:

Definirea intreprinderilor mici si mijlocii in Romania

Tabel nr. 1.2.

De asemenea, tot prin ordonanta se prevede ca o intreprindere nu poate fi considerata IMM daca cel putin 25% din capitalul social ori drepturile de vot ale acesteia sunt controlate, direct sau indirect, in comun ori cu titlu individual, de catre una sau mai multe organisme sau colectivitati publice (exceptie fac urmatorii investitorii autonomi: universitati sau centre de cercetare fara scop lucrativ, investitiori institutionali, inclusiv fonduri de dezvoltare regionala, autoritati publice locale cu bugete mai mici de 85 milioane Euro si mai putin de 340.000 locuitori, societati publice de investitii, societati cu capital de risc, persoane fizice sau grupuri de persoane fizice cu activitate frecventa de investitii in capital de risc (business angels), care investesc fonduri proprii in societatii necotate la bursa, cu conditia ca investitia totala a acestora la aceeasi intreprindere sa nu depaseasca echivalentul in lei a 1.250.000 Euro).

Numarul IMM-urilor active, functie de categoria de marime este redat in tabelul 1.3.

Numarul IMM-urilor active, functie de categoria de marime

Tabel 1.3

Sursa: Ministerul Finantelor Publice si INS

Ponderea IMM-urilor pe clase de marime in 2004 este: microintreprinderi 89%, intreprinderi mici: 9% si intrprinderi mijlocii 2%. Numarul mare de micro-intreprinderi este foarte ridicat datorita faptului ca microintreprinderea este primul pas in afaceri iar barierele la intrare pe piata nu sunt foarte ridicate.

Ponderea mare a micro-intreprinderilor nu trebuie interpretata ca un factor de subdezvoltarea a sectorului IMM. Dimpotriva, este un aspect care justifica si consolideaza flexibilitatea si capacitatea de adaptare la conditiile in continua schimbare ale pietei.

O definitie hazlie: O mica afacere este aceea in care iti pot aduce si cainele la lucru.