Coordonatele principale ale doctrinei fiziocratiei

a)   Ordinea naturala. Ideea de "Ordine naturala" reprezinta ideea de baza a conceptiei fiziocrate. Fiziocratii sunt primii cercetatori ai economiei cu o conceptie neta asupra stiintei sociale si a legilor ("ordinii") economice. Societatile - arata fiziocratii - evolueaza urmand "uniformitati", "legi naturale", "o ordine naturala", "voite de Dumnezeu pentru fericirea oamenilor care trebuie sa invete sa le cunoasca si sa se conformeze lor". "Ordinea naturala" este opusa conceptiei oricarei ordini sociale artificiale creata prin vointa oamenilor. Este perspectiva din care o minte foarte luminata a secolului al XVII-lea, filozoful, scriitorul iluminist si muzicianul Jean Jaques Rousseau, desi contemporan cu fiziocratii, nu a facut parte din scoala lor. "Marchizul de Mirabeau a incercat insistent sa-l converteasca pe Rousseau, autorul vestitei lucrari "Contractul social" (1762) la doctrina fiziocrata dar nu a reusit. Zadarnicia eforturilor sale a decurs si din opozitia ireductibila dintre ideile lui Rousseau si cele ale fiziocratilor pe terenul "ordinii naturale": "ceea ce este natural si spontan nu are nevoie sa fie contractual". In acest cadru general de abordare a conceptiei privind ordinea naturala mai este necesara precizarea potrivit careia pentru fiziocrati ordinea naturala "nu inseamna intoarcerea la salbaticie, la bunul salbatic"- teza la moda care inspira literatura franceza a timpului incepand cu Voltaire, Diderot si Marmontel. Dimpotriva, "ordinea naturala" inseamna "proprietate, siguranta, libertate - iata intreaga ordine sociala", cum arata Mercier de la Rivière.

Dar sa examinam mai in detaliu unele componente ale conceptiei privind "ordinea naturala".

a1) - Societatile omenesti sunt stapanite de legi naturale, aceleasi care stapanesc lumea fizica, societatile animale, viata fiecarui organism ? - se intreaba fiziocratii. Si tot ei raspund ca doar in parte asa este. Un corectiv esential este acela ca "ratiunea corecteaza actele de salbaticie". De asemenea, scriu fiziucratii, ordinea naturala dintr-un stup de albine sau un cuib de furnici nu se poate realiza la oameni pentru ca sunt liberi, ei traiesc in "societati ordonate". Dupont de Nemours, referindu-se la Fr. Quesnay pe care-l admira cu deosebire si il considera seful scolii fiziocrate, arata astfel ca "Atunci cand natura a dat furnicilor, albinelor, castorilor facultatea de a se supune de un comun acord si prin propriul lor interes unei conduceri bune, stabile, uniforme, ea nu refuza omului puterea de a se ridica la folosirea aceluiasi avantaj. Insufletit de importanta acestei observatii si de aspectul marilor consecinte ce se puteau trage, el (Fr. Quesnay, n.n.) aplica toata patrunderea spiritului sau in cautarea legilor fizice relative la societate". "Ordinea naturala " este "Constitutia fizica pe care insusi Dumnezeu a dat-o Universului", ea este "eterna, imuabila, providentiala, de origine divina".

a2) - "Ordinea naturala" este cea care apare evident cea mai buna nu oricui, ci spiritelor rationale, cultivate, liberale. Respectul legilor, printre care pe primul loc se situeaza respectul propritatii si al autoritatii este baza evidenta a ordinii naturale.

a3) - Ordinea naturala este ridicata mult deasupra intamplarilor realitatii, ea are "universitate", este "invariabila", "divina si esentiala ". Ordinea naturala are "statornicie", Turgot aratand ca "Drepturile oamenilor nu sunt intemeiate pe istorie ci pe natura lor".

a4) - In ce priveste consecintele sale practice, conceptia asupra ordinei naturale este la fel de insemnata. "Ea darama un intreg edificiu de reglementari vechi in ce priveste regimul economic" - subliniaza Gide si Rist ca si Joseph Lajugie. Motivatia este valoroasa: "Ordinea naturala nu este indeajuns sa o cunoastem, trebuie sa ne conformam ei. Ce este de facut pentru aceasta ? Nimic mai simplu, deoarece aceasta ordine naturala e in mod evident cea mai avantajoasa pentru genul uman. Ori, fiecare individ va sti foarte bine, in mod natural, sa-si gaseasca calea care ii este cea mai avantajoasa, o va gasi liber, fara a fi nevoie de vreo forta coercitiva sa-l impinga".

a5) - Rationalitatea reprezinta trasatura esentiala a ordinei naturale. "Fiecare om trebuie sa obtina cea mai mare crestere de satisfactie prin cheltuiala cea mai mica posibila" - arata astfel Fr. Quesnay - , "aceasta-I perfectia conducerii economice. Si cand fiecare va face la fel, aceasta ordine in loc de a fi tulburata, va fi dimpotriva mai bine asigurata". Sa lasam deci, ca totul sa se implineasca de la sine: "Laissez faire, laissez passer, le monde va de lui même" - este dictonul dictonul fiziocrat atat de faimos. Dicton se pare "spus" intr-o forma initiala de Vincent de Gournay, pe urmp de un comerciant din timpul lui Colbert si oricum de Mercier de la Rivière care scrie: "Dorinta de a profita imprima societatii o miscare care devine o tendinta perpetua catre starea cea mai buna posibila" - "Le monde va alors de lui même".

a6) - in conceptia fiziocratica, "laissez - faire-ul " nu inseamna ca nu mai era nimic de facut. Gandirea lui Quesnay si a lui Mercier de la Rivière nu este o doctrina nici de pasivitate, nici fatalista. "Pentru indivizi, subliniaza fiziocratii, va fi totul de facut, trebuie lasat fiecaruia camp de acsiune fara << teama ca interesele private se vor ciocni intre ele aducand prejudicii interesului general >>". Guvernul, mai spun fiziocrati, are menirea "sa suprime piedicile create in mod artificial, sa asigure mentinerea libertatii si a proprietatii, sa pedepseasca pe acei care se vor atinge de dansele si mai ales sa arate legile ordnei naturale".

b)   Produsul net. Orice operatie productiva implica in mod necesar cheltuieli - afirma fiziocratii. Implica, deci, consumatie de bogatie. Ea trebuie sa se scada din bogatia creata in cursul operatiilor productive si numai diferenta, excedentul poate constitui o crestere reala de bogatie. Fiziocratii o numesc "Produs net". Acest "produs net" reprezinta un element de baza al cercetarii fiziocrate. Ce idei principale se pot desprinde in acest cadru ?

b1) - Fiziocratii sunt parca hipnotizati de un fenomen pe care-l exagereaza si il absolutizeaza in dauna altor fenomene pe care le minimalizeata si chiar nu le vad. Este vorba de fenomenul cantonat in sfera rolului pamantului in productie. Fiziocratii au considerat ca "produsul net nu exista decat intr-o singura categorie de operatii productive, in industria agricola. Numai acolo bogatia creata o intrece pe ceea consumata". Plugarul recolteaza, cu exceptia unor situatii neprevazute, mai mult grau decat consuma - mai spun fiziocratii - socotind in graul consumat nu doar pe cel aferent semanaturilor ci si pe cel consumat de plugar cu hrana lui in tot cursul anului. Din acest "produs net" traiesc - se hranesc - toti cei care nu sunt ocupati in agricultura. "Numai pentru ca productia agricola are aceasta insusire minunata de a da un produs net, s-a putut crea economia si fonda civilizatia" - scrie Dupont de Nemours in "Origine d'une science nouvelle".

b2) - "Aceasta minune" - de a crea produs net - nu o regasim in nici o alta categorie de productie - mai afirma fiziocratii. Pe urma, nici in comert, nici in transport, caci negustorul sau carutasul "nu creaza nimic", "nu fac decat sa transporte si sa schimbe produse create deja". Si nici in industri manufacturira - "caci lucratorul nu face decat sa modifice, sa amestece, sa adauge materiile prime". Munca lucratorilor mareste valoarea, dar numai in masura valorilor ce ei insisi le consuma, caci pretul produsului fabricat nu reprezinta nimic mai mult decat pretul consumatiei necesare pentrtu intretinerea fabricantului. Deci, spunea M. de la Rivière, "a aduna nu inseamna a inmulti". In consecinta, fiziocratii numesc pe industriasi - lucratori, patroni, conducatori, etc. - "clasa sterila". Termenul de "sterila" nu inseamna o denigrare a industrisilor, ci reflectarea unei credinte evident eronate. Tot fiziocratii arata ca "Departe de a fi nefolositoare, aceste arte (industria, n.n.) sunt farmecul si sprijinul vietii, servesc la pastrarea si la buna stare a speciei umane".

Se poate spune ca diferentierea pe care fiziocratii o fac intre industrie si agricultura era de inspiratie teologica. Productia pamantului era opera lui Dumnezeu, singurul creator, pe cand productia artelor era opera oamenilor, ori oamenii nu "creaza". Fiziocratii nu au stiut "sa vada" - Lavoisier nu le aratase inca - ca nimic nu se creaza si nu se pierde, ci totul se transforma. Ei nu au "vazut" nici ca productia agricola se desfasura - ca si cea industriala - dupa legea preturilor de piata. Ori atunci cand pretul de piata scadea, produsul net disparea. Din teoria lor, in asemenea conditii, nu se mai intelegea nimic. De altfel, fiziocratii introduc notiunea de "pret bun" - pret ce contine o "plus valuta" asupra cheltuielilor de productie ca un efect normal al ordinii naturale. Cand pretul coboara la nivelul pretului de productie, ordinea naturala este rupta, afirma fiziocratii, produsul net va disparea. Tocmai intr-o asemenea perspectiva Fr. Quesnaz arata ca "Abundenta si ieftinitatea nu-i bogatie. Lipsa si scumpetea este saracie. Abundenta si scumpetea este imbelsugare". Idei interesante, desigur, dar in buna masura eronate, avand in vedere si cadrul general al erorilor amintite comise de fiziocrati.

c)   Circulatia bogatiei. Fiziocratii reprezinta primii dintre cercetatorii economiei care au elaborat o teorie sintetica a "distribuirii circulatiei bogatiilor". Au vrut sa releve ca "bogatiile circula de la sine" de la o clasa la alta, ca se duc si vin pe canale mereu aceleasi, ca circulatia bogatiilor reprezinta viata corpului economic asa cum circulatia sangelui reprezinta viata corpului animal. "Tabloul economic" - elaborat astfel de Fr. Quesnay - , a trezit in mod deosebit admiratia contemporanilor sai dar si a posteritatii. "Tabloul economic" a lui Fr. Quenay - un sistem de corelatii cifrice pe de o parte intre valoarea mijloacelor cu ajutorul carora se desfasoara productia si valoarea productiei obtinute, iar pe de alta parte intre repartitia si circulatia produsului social si crearea conditiilor pentru reluarea productiei pe aceeasi scara (reproductia simpla) - reprezinta o prima si reusita incercare de modelare - este drept primitiva - a productiei si reproductiei. Acest "tablou" este intocmit sub forma de coloane suprapuse si linii in zig-zag care se incruciseaza de la o coloana la alta. Faptul ca Quesnay a recurs in incercarea sa la calculul matematic si la modelare ii da dreptul - dupa cum o afirma nu putini istorici ai gandirii economice - sa fie considerat precursorul "Scolii economice matematice". Dar in ce consta "Tabloul economic" al lui Fr. Quesnay, care sunt premisele si concluzile sale ?

c1) - Premise ale "Tabloului economic". Quesnay are in vedere trei mari clase sociale:

clasa productiva (compusa sin agricultori, inclusiv arendasii);

clasa propritarilor, care cuprinde pe propritarii pamantului si pe aceia care exercita suveranitatea, in virtutea unei doctrine care leaga suveranitatea, in virtutea unei doctrine care leaga suveranitatea de propritate - regi, ministri si demnitari regali, etc;

clasa sterila, cuprinzand "oameni de industrie", comert, cei cu "ocupatii domestice" si profesiile liberale.

Unitatea de baza a economiei o constituie ferma capitalista care-si desfasoara activitatea in conditiile unei depline libertati de actiune cu scopul crearii produsului net. Deopotriva lucreaza, sunt intreprinzatori cei din clasa sterila.

Quesnay intreprinde apoi o analiza a capitalului, examinand partile materiale componente ale acestuia. Are astfel in vedere impartirea "avansurilor pentru productie" ale intreprinzatorilor in "avansuri initiale" (capital fix, n.n.) si "avansuri anuale" (capital circulant, n.n.), primele avansuri transmitandu-si trteptat valoarea asupra noii productii, ultimele dintr-o data.

In realizarea "Tabloului", Fr. Quesnay face abstractie de oscilatia preturilor marfurilor, de comertul exterior, de actele de vanzare - cumparare dintre membrii aceleasi clase, etc.calculul matematic de constituire si reconstituire a valorilor de intrare contine cateva erori si inexatitati asupra carora nu insistam. Sunt mult mai relevante ideile si directiile in care Fr. Quesnay si-a desfasurat "Tabloul".

c2) - Continultul "Tabloului economic" (vezi si anexa). Fr. Quesnay arata ca la inceputul anului clasele amintite aveau urmatoarele "avansuri intiale" (capital fix), "avansuri anuale" (capital circulant) si mijloace de circulatie (bani):

a) clasa productiva

10 mld. livre avansuri initiale

2 mld. livre avansuri anuale

2 mld. livre bani

b) clasa proprietarilor

- 2 mld. livre obiecte de consum individual (mijloace de subzistenta si produse manufacturate)

c) clasa sterila

1 mld. livre materii prime

1 mld. livre mijloace de subzistenta

Ca urmare a muncii depuse in timpul anului de clasa productiva si clasa sterila (clasa proprietarilor doar consuma), Quesnay apreciaza ca pentru anul respectiv se obtine un produs total de 7 mld. livre din care 5 mld. livre sunt marfuri agricole si 2 mld. livre sunt marfuri industriale . Valoarea productiei agricole obtinute - de 5 mld. livre se compune din:

1 mld. livre amortisment, parte din avansurile initiale (respectiv 10 % din avansurile initiale).

2 mld. livre avansuri anuale

2 mld. livre produs net

Valoarea productiei industriale se compune din:

1 mld. livre materii prime

1 mld. livre mijloace de subzistenta

Reamintim ca Fr. Quesnay a facut abstractie de circulatia marfurilor intre membrii aceleasi clase. Tot Quesnay apreciaza ca din produsul total de 7 mld. livre, 2 mld. livre sunt retinute pentru nevoile clasei productive si doar 5 mld. livre intra in circulatia dintre cecle 3 clase (respectiv 3 mld. livre produse agricole si 2 mld. livre produse industriale). Se desfasoara trei circulatii: doua circulatii "imperfecte", doar intre doua din cele trei clase; o circulatir "perfecta", care cuprinde toate cecle trei clase.

Prima circulatie (imperfecta) - se desfasoara intre clasa productiva si proprietari. Are doua momente:

Momentul 1: se plateste renta funciara de catre arendasi si tarani proprietarilor - renta in valoare de 2 mld. livre sub forma de bani.

Momentul 2: cu o parte din banii primiti drept renta - 1 mld. livre - proprietarii cumpara de la clasa productiva produse agricole necesare pentru consumul lor individual.

A doua circulatie (perfecta) - se desfasoara intre toate cele trei clase, tot in doua momente:

Momentul 1: cu restul de 1 mld. livre ramas din renta funciara primita, proprietarii si cei asimilati lor cumpara marfuri manufacturate de la clasa sterila.

Momentul 2: cu acesti bani obtinuti de la proprietari, clasa sterila cumpara de la clasa productiva mijloace de subzistenta - 1 mld. livre.

A trreia circulatie (imperfecta) - se realizeaza intre doua din cele trei clase si tot in doua momente:

Momentul 1: cu banii obtinuti de la clasa sterila (circulatia a 2-a, momentul 2), arendasii, clasa productiva cumpara de la clasa sterila produse manufacturate necesare agriculturii - 1 mld. livre.

Momentul 2: cu acesti bani obtinuti de la clasa productiva, clasa sterila cumpara de la clasa productiva materii prime 1 mld. livre.

Se observa in acest final restabilirea situatiei de la inceputul anului, in conditiile in care:

a) a avut loc rambursarea valorilor;

b) a avut loc restabilirea formei naturale a elementelor cu care s-a inceput procesul de productie;

c) procesul de productie poate deci sa inceapa pe aceiasi scara ca in anul anterior (reproductia simpla). Desigur sunt nu putine inexactitati si lucruri discutabile in acest tablou, dar esentiala ramane surprinderea aspectelor fundamentale ale reproductiei capitalului.

c3) - Insemnatatea "Tabloului economic". Limite. "Tabloul economic" reprezinta prima incercare de a prezenta sub forma unei scheme posibilitatea reproductiei capitalului social - reproductia simpla. In acest "Tablou", procesul de productie nu este analizat in mod izolat ci ca un proces de reproductie, atat material cat si valoric. Quesnay subliniaza in fapt mobilul productiei - reproductiei: crearea produsului net. Se pune accentul pe latura productiei, (chiar daca in agricultura) iar circulatia marfurilor si a banilor este privita doar ca o latura a procesului complicat al reproductiei si nu ca sursa exclusiva a bogatiei asa cum considerau eronat mercantilistii. "Tabloul" dezvaluie circulatii mai complexe ale economiei, cum ar fi schimbul dintre capital si venit; raportul dintre consumul reproductiv si cel final; circulatia dintre doua mari sectoare ale activitatii economice: productia de materii prime si industria prelucratoare.

In "Tabloul Economic" Fr. Quesnay opereaza si cu erori. Astfel, produsul net este interpretat si ca un "dar divin", ca un "dar al naturii" in realitate insa acesta fiind creat prin munca. Pe de alta parte este ignorata existenta "avansurilor initiale" pentrru clasa sterila. Proprietarii au in "Tabloul economic" un statut efectiv compromitator, "o clasa care ia fara sa dea ceva in schimb, circa 2/5 din venitul national". Tot din "Tabloul economic" reiese insa ca fiziocratii iu considera pe proprietari ca "un adevarat sacerdotiu economic", ca o "institutie divina". "Daca cultivatorul a facut si face produsele, ei, proprietarii, au facut si fac pamantul". Tocmai in acest sens Quesnay afirma: "Siguranta proprietatii este fundamentul esential al ordinei economice a societatii". Sunt mai multi economisti de seama care au apreciat in mod deosebit "Tabloul economic". J. Schumpeter arata astfel ca : "Quesnay a intrtodus capitalul in teoria economica ca bogatie acumulata inainte de inceperea productiei" iar P.A. Samuelson scria: "Quesnay a prezentat pentru prima oara fluxul circular al vietii economice, al ceea ce numim venit national . Tabloul  a fost perfectionat abia in zilele noastre sub forma sistemului fluxului monetar input-output".

d) Alte ideei de seama ale fiziocratilor

d1) - Comertul. Potrivit conceptiei fiziocrate, schimbul nu produce nimic, acest schimb implicand echivalenta valorilor schimbate. "Daca schimb sticla mea de vin cu painea ta, ar fi aici o dubla deplasare de bogatie care, fara indoiala, satisface mai bine nevoile fiecaruia dintre noi, dar n-ar fi o creare de bogatie deoarece, prin definitie, cele doua obiecte schimbate sunt echivalente" - scria in acest sens Le Trosne. Se arata insa ca comertul, chiar daca "nu produce bogatie, poate produce castig", in sensul ca cineva poate castiga atunci cand altcineva poate pierde. Tocmai intrr-o astfel de perspectiva, ca si de pe pozitia lor de liber-schimbisti, fiziocratii promoveaza libertatea comertului. Ei evidentiaza totodata "stupiditatea" localizarii bogatiei doar in balanta comerciala activa - consideratie hotaratoare a mercantistilor. M. de la Rivière releva astfel ca: "Iti dau intreaga cantitate de bani care circula la natiunile cu care faceai comert. Ce vrei sa faci cu dansa? Nici o tara nu va mai putea cumpara si prin urmare intregul export va inceta. Deci vei saraci . Iar scumpetea excesiva va necesita cumparatori din afara si iesiri de numerar, ceea ce este singurul remediu . "

d2) - Rolul statului. Exista o "ordine naturala" care trebuie respectata cu sfintenie. "Opera cea mai utila a legiuitorului este de a desfiinta legile inutile care afecteaza aceasta ordine". Fiziocratii recomanda astfel amestecul cat mai putin posibil a l legislatiei, dar cat mai mult posibil al legislatiei, dar cat mai mult posibil al autoritatii, chemata sa apere si sa faca pe oameni sa respecte ordinea naturala. In ordinea naturala a fiziocratilor, Suveranul, ierarhiile reprezintt elemente divine, care dau continut acestei ordini, pazesc, conserva proprietatea. Scriu in acest sens (Dupont de Nemours): "Respecta intreaga ierarhie sociala pana la capat. Protesteaza impotriva oricarui gand de a voi sa ataci nobilimea si monarhia . Este necesara o monarhie ereditara". "Ceea ce vor fiziocratii, subkiniaza Gide si Rist, si nu se teme s-o spuna, e despotismul".

d3) - Despre impozit. Fiziocratii apreciaza ca statul, condus dupa "ordinea naturala" si urmarind respectarea ei, are nevoie de resurse menite sa asigure punera in valoare a terenurilor, lucrari publice, drumuri, etc. in aceste conditii, impozitul, din care se asigura asemenea resurse trebuie platit din produsul net, de proprietari. Pentru a respecta principiile economice - mai afirma fiziocratii - si a "nu incarca" pe nedrept pe proprietari, este insa necesar ca pamantul sa fie cumparat, adus in proprietate deducandu-se din pret impozitul respectiv. In acest fel impozitul nu-l vor plati proprietarii ci societatea. Intr-un asemenea spirit confuz, fiziocratii releva superioritatea impozitelor directe asupra celor indirecte. Tot fiziocratii intuiesc si "Legea de arama a salariilor", potrivit careia cu cat cererea de salarii este mai mare iar oferta de salarii este mai mica, salariile se vor "stabili cat mai mici".

e) Scurte concluzii

Fiziocratii promoveaza ideea liberala potrivit careia interesul personal lasat liber va gasi si va actiona in sensul a tot ceea ce-i mai avantajos pentru el si in acelasi timp a tot ce-i mai avantajos tuturor. Libera concurenta este cea care stabileste "pretul bun".

Fiziocratii intreprind o prima analiza mai aprofundata a productiei si capitalurilor.

Sunt relevante argumentele clasice in favoarea proprietatii funciare.

Urmaresc limitarea functiilor statului.

Promoveaza ideea libertatii comertului intern si extern.