Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni

Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni

Potrivit Legii nr. 31/1990, cu modificarile ulterioare, societatile pe actiuni pot emite obligatiuni la purtator sau nominative, pentru o suma care sa nu depaseasca trei patrimi din capitalul varsat si existent, conform celui din urma bilant contabil aprobat. Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale. Obligatiunile pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont.

Obligatiunile se ramburseaza de societatea emitenta la scadenta. Inainte de scadenta, obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorti, la o suma superioara valorii lor nominale, stabilita de societate si anuntata public inainte de data tragerii la sorti. Obligatiunile convertibile pot fi preschimbate in actiuni ale societatii emitente, in conditiile stabilite in prospectul de oferta publica.

In functie de modul de plata a veniturilor ce se cuvin obligatarilor, obligatiunile pot fi:

Obligatiuni obisnuite sau ordinare - care asigura obligatarilor un venit fix sub forma de dobanda. Acestea se emit si se rascumpara la valoarea nominala;

Obligatiuni cu prima - a) se emit la valoarea de emisiune (mai mica) si se rascumpara la valoarea nominala (mai mare), diferenta fiind prima de rambursare care se achita la scadenta;

               b) se emit la valoarea nominala (mai mica) si rascumpara la  scadenta la valoarea de rambursare (mai mare), diferenta fiind prima de emisiune.

Obligatiuni cu loterie - se vand si se rascumpara la valoarea nominala iar unii cumparatori, prin tragere la sorti vor castiga sume echivalente cu dobanda ce se cuvine tuturor obligatiunilor emise.

Asadar, obligatiunile au pe langa valoarea nominala (Vn) si o valoare de emisiune (Ve), care poate fi egala sau mai mica decat valoarea nominala, precum si o valoare de rambursare (Vr) care poate fi egala sau superioara valorii nominale.

Diferenta dintre valoarea nominala mai mare si valoarea de emisiune mai mica reprezinta prima de emisiune, iar diferenta dintre valoarea de rambursare mai mare si valoarea nominala mai mica reprezinta prima de rambursare.

    Pentru contabilizarea operatiilor cu privire la obligatiuni consideram urmatoarele exemple:

1. O societate comerciala emite 1.000 de obligatiuni care se vand la valoarea nominala de 25 lei/bucata. Dobanda anuala este de 18%. Dupa un an si jumatate obligatiunile se rascumpara la valoarea nominala, iar apoi se anuleaza. Se inregistreaza si plata dobanzii. Atat vanzarea cat si cumpararea obligatiunilor, precum si plata dobanzii se realizeaza cu numerar.

2. O societate comerciala emite un pachet de 1.000 de obligatiuni cu valoarea nominala de 25 lei, care se vand prin banca la pretul de 20 lei/bucata. Obligatiunile se rascumpara in numerar dupa 2 ani, apoi se anuleaza. Primele de rambursare se amortizeaza in doua transe anuale egale.

3. O societate comerciala emite 1.000 de obligatiuni cu loterie la valoarea nominala de 30 lei. La tragerea la sorti se acorda castiguri in numerar de 3.000 lei. Ulterior, se rascumpara la bursa 100 de obligatiuni la pretul de 29 lei/bucata si 200 de obligatiuni la pretul de 32 lei/bucata, care apoi se anuleaza. Toate decontarile se fac in numerar.

Nota: In primul exemplu am abordat obligatiunile cu dobanda, in al doilea obligatiunile cu prima si in ultimul exemplu obligatiunile cu loterie.

4. O societate comerciala emite 1.000 de obligatiuni cu valoarea nominala de 30 lei. Dobanda anuala este de 15% . La scadenta - dupa un an - obligatiunile se convertesc in actiuni, in conditiile in care valoarea de emisiune a actiunilor este de 25.000 lei si valoarea nominala totala a actiunilor emise este de 21.000 lei. Toate decontarile se fac in numerar.

 Nota de calcul