Contabilitatea datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale - proiect

INTRODUCERE

"Toata lumea socoteste fie pentru a face la sfirsit

de luna bilantul veniturilor si cheltuielilor, fie pentru a stabili

un buget de vacanta sau pentru a vedea finantarea cumpararii

unei masini sau locuinte ". Michel Carpon

Realitatile actuale ne arata ca dezvoltarea economiei de piata si sporirea gradului de complexitate a acesteia necesita asigurarea unei informatii economice operative si complete. Astfel de informatii economice ne ofera bilantul contabil si ne ajuta sa cunoastem si sa controlam modul de utilizare a resurselor materiale si umane in vederea luarii deciziilor ce se impun.

In conditiile economiei de piata, datele continute de bilant pot oferi o imagine cuprinzatoare si reala asupra situatiei economice si financiare a fiecarei entitati. Asemenea informatii sunt la fel de utile atit pentru entitatea insasi, cit si pentru furnizori, clienti, banci, investitori, concurenti s.a.

Astfel, bilantul contabil constituie "o sinteza a informatiilor ce caracterizeaza la un moment dat elementele constitutive ale patrimoniului fiecarei entitati in parte".

Bilantul constituie un sistem care reprezinta corelatia dintre mijloacele economice si resursele de formare a acestora, intr-o relatie de echilibru dintre activ si pasiv, asigurata prin rezultatele financiare - profit sau pierdere - obtinute in perioada de referinta.

Odata cu trecerea la analiza bilantului contabil, sfera sa de activitate s-a extins, acestea dobindind atributii economico-financiare, cu caracter informational documentar, de control gestionar, de analiza si previziune. Deci, prezentind starea si miscarea elementelor patrimoniale, bilantul se instituie ca fiind cel mai sistematic model de control gestionar, atit in ceea ce priveste situatia patrimoniala, cit si sub raportul schimbarilor intervenite in volumul si structura elementelor componente.

In acest context examinarea critica a modului de intocmire a bilantului contabil si analiza acestuia este actuala in plan stiintific, cit si practic, ceea ce de fapt si a determinat selectarea temei date.

Scopul tezei consta in studierea experientei entitatii analizate la capitolul intocmirii bilantului contabil si analiza acestuia, depistarea deficientelor existente in cadrul entitatii, elaborarea si argumentarea propunerilor pentru inlaturarea acestora.

Realizarea scopului de mai sus presupune solutionarea urmatoarelor obiective:

- evidentierea bazelor teoretice ale bilantului contabil;

- prezentarea modului de intocmire a bilantului contabil in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P.

- efectuarea analizei situatiei patrimoniale a entitatii;

- analiza eficientei utilizarii activelor si capitalului;

- analiza lichiditatii bilantului contabil al entitatii "Basarabia" C.A.P.

Obiectul cercetarii il constituie modul de intocmire al bilantului contabil si analiza acestuia in baza materialului entitatii "Basarabia" C.A.P., fondata la 26 decembrie 2001, amplasata in satul Hirbovat, raionul Anenii Noi, a carei principal gen de activitate economica pe care o desfasoara este producerea, pastrarea, vinzarea si comertul cu amanuntul a produselor agricole obtinute-n cadrul entitatii.

La momentul actual suprafata totala de terenuri agricole ocupata de catre entitatea "Basarabia" C.A.P. constituie 2680 ha.

Pentru a determina nivelul economic de dezvoltare al intreprinderii "Basarabia" C.A.P., locul ei in cadrul unitatii administrativ-teritoriale, cit si a agriculturii se utilizeaza proportia de productie a acestora. Proportia de productie se determina pe baza unui sistem de indicatori ce reflecta conditiile necesare pentru organizarea activitatii entitatii, precum si rezultatele utilizarii acestora, si anume:

suprafata terenurilor agricole;

numarul mediu anual de lucratori incadrati in productie agricola;

efectivul mediu de animale agricole;

valoarea medie anuala a mijloacelor fixe de productie cu destinatie agricola;

valoarea productiei agricole globale (in preturi comparabile ale anului 2000) etc.

Informatia despre componenta si dinamica proportiei de productie, precum si nivelul de dezvoltare al entitatii "Basarabia" C.A.P. pe perioada anilor 2005-2007 va fi prezentata in tabelul ce urmeaza.

Tabelul 1 - Dinamica proportiei de productie in entitatea "Basarabia" C.A.P. in anii 2005 - 2007

Analizind datele tabelului "Dinamica proportiei de productie" in entitatea "Basarabia" C.A.P., descriem modificarile indicatorilor enumerati, ceea ce ne ofera posibilitatea sa apreciem nivelul de dezvoltare al entitatii. Astfel, putem mentiona ca suprafata terenurilor agricole in perioada anului 2007 in confruntare cu anii 2005 si 2006 s-a redus cu 40 si 36 ha in marime absoluta, din motiv ca o parte din lucratori si-au retras cotele parti ce le apartin ca proprietate.

Totodata, o reducere in dinamica inregistreaza si efectivul mediu anual de lucratori respectiv cu 27 si 4 persoane in anul 2007 in confruntare cu anii 2005 si 2006. Aceasta reducere este cauzata din motivul procurarii de noi mijloace fixe de productie, ceea ce a permis inlocuirea muncii efectuate de personalul entitatii cu munca mecanizata. Fapt ce a determinat majorarea valorii productiei agricole globale in anul 2007 cu 1776 si respectiv cu 2124 mii lei in marime absoluta comparativ cu anul 2005 si 2006, ceea ce se apreciaza pozitiv.

In perioada analizata se inregistreaza si majorarea venitului din vinzari care s-a majorat in 2007 in confruntare cu anii 2005 si 2006, respectiv cu 2825 mii lei si 6557 mii lei in marime absoluta sau in marime relativa cu 17,11 si 51,32 %, ceea ce demonstreaza faptul ca in anul 2007 s-a realizat mai multa productie agricola si la un pret mai avantajos.

In concluzie mentionam ca dinamica proportiei de productie la intreprinderea "Basarabia" C.A.P. in anul de gestiune este favorabila, ceea ce se apreciaza pozitiv pentru activitatea de mai departe a entitatii.

Specializarea ca o forma superioara a diviziunii sociale a muncii ce se caracterizeaza prin dezvoltarea unor ramuri sau culturi in conditiile unei concentrari a productiei pina la dimensiunile ce asigura maximum de productie si eficienta economica, ne arata unde din punct de vedere economic este mai eficient de investit mijloace de productie si munca vie la o unitate de teren.

Importanta economica a specializarii unei entitati consta in aceea ca duce la:

- mecanizarea complexa si automatizarea proceselor de productie pentru folosirea mai eficienta a fondului funciar, a mijloacelor de productie si a resurselor de munca;

organizarea ritmica de producere a produselor pe baza industriala ;

posibilitatea de a aplica in practica elementele progresului tehnico-stiintific.

Gradul de specializare a unei exploatari agricole poate fi apreciat in baza indicatorilor directi si indirecti.

Indicatorul direct principal al specializarii il reprezinta structura productiei-marfa, iar indicatorii indirecti sunt reprezentati de structura productiei globale, structura suprafetelor cultivate, s.a.

In timpul dat specializarea gospodariei se determina dupa produsele care au fost produse pentru realizare, adica productia - marfa. Date despre componenta, structura si dinamica venitului din vinzari in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P. sunt evidentiate in urmatorul tabel.

Tabelul 2 - Componenta, structura si dinamica venitului din vinzari in entitatea "Basarabia" C.A.P. pe anii 2005 - 2007

Reesind din datele prezentate in tabelul 2, putem afirma ca in cadrul C.A.P. "Basarabia" venitul din vinzari in perioada anului 2007 inregistreaza majorari comparativ cu anul 2005 si 2006 respectiv cu 4410 si 5100 mii lei in marime absoluta sau cu 51,79 si respectiv 65,18 % in marime relativa, ceea ce se apreciaza pozitiv.

Ponderea cea mai mare in totalul venitului din vinzari este obtinut din comercializarea productiei vegetale cu o cota de 99,85 % pentru anul 2007 si numai 0,15% revine productiei animaliere.

Deci, conform datelor obtinute mentionam faptul ca C.A.P. "Basarabia" este specializata in recoltarea strugurilor cu o cota de 33,86 %, urmat de cereale cu o cota de 32,36 %, inclusiv a griului cu 22,06 % din totalul venitului din vinzari obtinut in anul 2007.

Analiza gradului de dezvoltare a unei entitatii, a capacitatii acesteia de supravietuire, a directiei de dezvoltare finala, presupune definirea si masurarea exacta a eficientei economice.

De aceea un rol important revine conceptului de eficienta economica, aceasta realizind legatura dintre resursele alocate pentru desfasurarea unei actiuni si rezultatele obtinute de pe urma acesteia, concept care orienteaza dozarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se asigura folosirea cu eficienta maxima a acestora in conditiile unei dezvoltari rationale, armonioase a economiei nationale.

In continuare vom efectua o analiza a eficientei economice a intensificarii productiei agricole in cadrul C.A.P. "Basarabia", datele fiind prezentate in tabelul 3.

Analizind datele prezentate in tabelul 3 in C.A.P. "Basarabia" putem evalua intensificarea productiei agricole eficient, deoarece majoritatea indicatorilor analizati s-au majorat in anul 2007 in comparatie cu anii 2005 si 2006.

O majorare inregistreaza venitul global si profitul obtinut din comercializarea productiei agricole la ha in anul 2007 fata de 2006 cu 2200,9 si 995,36 lei in marime absoluta, fapt ce se apreciaza pozitiv.

Entitatea analizata este specializata in producerea strugurilor, faptul dat este prezentat si prin sporirea in dinamica productiei medii obtinuta la 1 ha in anul 2007 comparativ cu anii 2005 si 2006, respectiv cu 6,4 si 27,38 q ha.

Totodata, pozitiv se inregistreaza majorarea productiei agricole globale obtinuta la 1 leu consumuri de productie in anul 2007 care s-a majorat fata de anul 2005 si 2006 respectiv cu 0,046 si 0,033 lei. Situatia data denota faptul ca entitatea "Basarabia" C.A.P. utilizeaza eficient activele ceea ce ii permite obtinerea majorata a profitului de la an la an.

Tabelul 3 - Eficienta economica a intensificarii productiei agricole in intreprinderea "Basarabia" C.A.P. in anii 2005 - 2007

Maximizarea averii actionarilor este functia scop a oricarei entitati. Realizarea acestui obiectiv este posibila numai prin desfasurarea unei activitati rentabile, profitul net obtinut putind servi pentru remunerarea imediata a actionarilor, prin devidente, sau pentru remunerarea la termen prin cresterea valorii entitatii ca urmare a alocarii acestuia pentru autofinatare.

Rentabilitatea se defineste ca capacitatea unei entitati de a obtine profit prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor, indiferent de provenienta acestora.

Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficientii intregii activitati economico-financiare a entitatii, respectiv a tuturor mijloacelor de productie utilizate si a fortei de munca, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si vinzare.

Indicatorii ce reflecta activitatea economico - financiara a entitatii "Basarabia" C.A.P. vor fi prezentati in urmatorul tabel, in baza Rapoartelor financiare pentru anii 2005 - 2007

Tabelul 4 - Indicatorii activitatii economico - financiare la C.A.P. "Basarabia"

Sintetizind datele tabelului "Indicatorii activitatii economico-financiare" in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P., constatam o majorare a indicatorilor de profit in anul 2007 in confruntare cu anii 2005 si 2006, ceea ce a dus si la majorarea rentabilitatilor.

Rentabilitatea mijloacelor de productie este pozitiva-n perioada anului 2007 si anume, daca in anul 2006 entitatea obtinea la fiecare leu de consumuri doar 2,33 bani - profit, atunci in 2007 obtine 8,98 bani - profit, ceea ce a dus la majorarea rentabilitatii cu 6,65 p.p.

Astfel, putem afirma ca activele, patrimoniul si capitalul propriu al entitatii se utilizeaza eficient si asigura obtinerea profitului de catre C.A.P. "Basarabia"

CAPITOLUL 1 MODUL DE INTOCMIRE SI PREZENTARE A BILANTULUI CONTABIL AL ENTITATII "BASARABIA" C.A.P.

ASPECTE GENERALE AFERENTE BILANTULUI CONTABIL

Determinarea obiectului contabilitatii trebuie inceputa de la clasificarea sferei de aplicare a acesteia. Contabilitatea reflecta patrimoniul si sursele de formare ale acesteia care apartin unei intreprinderi concrete.

O importanta deosebita are principiul autonomiei intreprinderii care consta in faptul ca in contabilitate si in rapoartele financiare isi gasesc reflectare nu mijloacele proprietarilor, ci ale intreprinderii.

Continutul obiectului contabilitatii nu poate fi evidentiat fara luarea in considerare a interdependentei dintre relatiile economice si juridice ale subiectului. Aceasta legatura reciproca permite de a determina patrimoniul ca un complex de mijloace economice care au valoare, iar drepturile si obligatiile ca relatiile aparute la procurarea acestora. Mijloacele prin care se exprima patrimoniul au un continut concret, pot fi determinate nu numai din punct de vedere economic, ci si fizic.

Unul din elementele de baza ale metodei contabilitatii care da posobilitatea de a reflecta la o data determinata patrimoniul intreprinderii, pe de o parte, si pe surse de formare a acestora, pe de alta parte este bilantul contabil. Aceasta se asigura prin faptul ca diversele tipuri de bunuri si sursele acestora sunt evaluate in expresie baneasca, obtinindu-se astfel de indicatori importanti ai situatiei financiare a intreprinderii, cum sunt profitabilitatea, solvabilitatea, lichiditatea, viteza de rotatie a mijloacelor circulante etc.

Bilantul este o notiune de baza, deosebit de importanta, cu care se opereaza frecvent in teoria si practica contabilitatii.

Bilantul contabil asigura sintetizarea si generalizarea datelor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Daca prin intermediul contului si a sistemului de conturi se descrie si analizeaza morfologia structurii economice si financiare a patrimoniului, prin bilantul contabil se realizeaza sintaxa aceleiasi structuri.

Bilantul este o oglinda economica a activitatii unitatilor patrimoniale, care asigura prezentarea in forma generalizata, sintetizata in etalon valoric, la un moment dat, a elementelor patrimoniale si a rezultatelor activitatii.

Pentru a indeplini functia de prezentare generala a activitatii "bilantul trebuie sa fie real, sincer, clar, corect, complet si intocmit la timp". Astfel, "bilantul este principalul calcul de sinteza al contabilitatii, care prezinta in mod sistematizat situatia miscarilor de valori, evaluate in bani, punindu-se fata in fata activul cu pasivul".

Continutul informational al bilantului este deosebit de cuprinzator si complex. Astfel, daca avem in vedere toate conditiile foarte riguroase de intocmire si continut, se poate aprecia ca bilantul contabil, in toata complexitatea lui, este un tablou sintetic de informatii, un model economic si un instrument de control al gestiunii, continind un bogat material pentru analiza si studierea situatiei intreprinderii.

In acest sens sunt relevante citevai functii fundamentale pe care le indeplineste bilantul contabil in procesul decizional si anume:

functia de generalizare a datelor contabilitatii care se realizeaza prin insasi modul sau de alcatuire si tehnica contabila insasi;

functia de informare, cunoastere si apreciere a modului de desfasurare a intregii activitati, pe perioada la care se refera bilantul;

functia de previziune, ca rezultanta a analizei si menirii fundamentale a bilantului in conditiile economiei moderne, cind conducerea previzibila pe baza cunoasterii evolutiei fenomenelor din trecut devine cheia absoluta a eficientei.

Insa, ca modalitate de prezentare a datelor, bilantul indeplineste urmatoarele functii:

functia de generalizare a datelor;

functia de analiza si cunoastere a activitatii desfasurate, ce permite efectuarea analizei si pe baza acesteia cunoasterea modului in care este folosit patrimoniul;

functia de control consta in posibilitatea ce o ofera bilantul de a urmari modul cum este respectata legislatia in vigoare;

functia previzionala sau de previziune, consta in aceea ca bilantul ofera posibilitatea orientarii viitoare a activitatii unitatilor patrimoniale, in functie de rezultatele activitatii curente.

Valorificarea acestor functii ale bilantului este o problema de conducere pe baze stiintifice, in care reflexiei financiare a fenomenelor economice si tendintei lor evolutive trebuie sa li se acorde importanta cuvenita, caci pe un astfel de temei se poate asigura rentabilitatea si eficienta intreprinderilor, fenomen de mare importanta in lupta concurentiala.

De asemenea, in sistemul contabilitatii, bilantul indeplineste o functie tehnico-contabila, asigurind deschiderea si inchiderea conturilor, precum si prezentarea la sfirsit de perioada a mijloacelor economice existente cu resursele lor de formare, inclusiv rezultatele activitatii desfasurate.

Bilantul contabil reprezinta deci cea mai completa si exacta sursa de caracterizare a activitatii trecute, dar si de elaborare a prognozelor pentru intreprindere. Bilantul contabil reprezinta un procedeu de grupare a mijloacelor economice a entitatii pe tipuri si surse de formare a acestora in expresie baneasca la o data determinata.

Totodata, bilantul contabil reprezinta documentul oficial de gestiune al oricarui agent economic asigurind formarea unei imagini fidele, clare si complete asupra situatiei patrimoniului acesteia. Bilantul contabil este forma principala a rapoartelor financiare prezentat utilizatorilor pentru analiza si luarea deciziilor economice si manageriale.

Daca examinam in particular esenta acestei definitii putem mentiona ca gruparea mijloacelor pe tipuri si surse de formare a acestora se efectuiaza cu scopul ca utilizatorii de informatii sa-si imagineze de ce mijloace dispune intreprinderea, care este structura si starea acestora.

Exprimarea mijloacelor economice in bilantul contabil sub forma grupata si generalizata se efectueaza numai datorita etalonului valoric al acestora, deoarece chiar in cadrul unei grupe, diversele mijloace au diferite unitati de masura. Deci, exprimarea mijloacelor economice in expresie baneasca da posibilitate de a grupa mijloacele dupa anumite criterii, de a prezenta in bilantul contabil sub forma generalizata atit mijloacele, cit si sursele de formare a acestora de a calcula totalurile si diferiti indicatori economico-financiari.

Pregatirea zilnica a informatiei pentru intocmirea bilantului contabil necesita mari cheltuieli de munca si timp. Insa utilizatorii vor sa ia cunostinta de situatia financiara a intreprinderii periodic, la expirarea unei perioade determinate a activitatii economice (trimestrului, semestrului, anului). Din aceste considerente bilantul contabil se intocmeste si se prezinta la o data determinata.

Este de remarcat ca bilantul contabil reflecta doar mijloacele de care dispune intreprinderea, datele carora nu se obtin prin calcule ci cu ajutorul evidentei integrale, exacte si sistematice. Informatia se include in bilantul contabil numai in cazul in care aceasta este perfectata cu documente primare si reflectata in conturile contabile in baza unei metode de evaluare.

Toate acestea permit ca bilantul contabil sa oglindeasca real si obiectiv situtia patrimoniului, sa cuprinda mai exact si integral toate mijloacele economice ale intreprinderii si sursele de formare ale acestora.

Bilantul constituie un sistem care reprezinta corelatia dintre mijloacele economice si sursele de formare a acestora, intr-o relatie de echilibru dintre activ si pasiv, asigurata prin rezultate financiare - profit si pierdere - obtinute in perioada de referinta.

Bilantul serveste la reflectarea pozitiei financiare a entitatii, oferind informatii depre capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar, precum si despre necesitatile de creditare viitoare si capacitatea de onorare a acestora. Se prezinta sub forma de lista si reflecta elementele patrimoniale de activ, grupate in ordine crescatoare a lichiditatii lor, si elemente de pasiv, grupate in ordinea descrescatoare a exigibilitatii lor.

Bilantul contabil consta din doua parti: partea stinga numita activ si partea dreapta numita pasiv.

In activul bilantului se reflecta mijloacele grupate pe tipurile acestora, in pasiv - pe surse de formare. Prin urmare, atit in activul bilantului, cit si in pasivul bilantului sunt grupate aceleasi mijloace numai ca dupa diverse criterii, de aceea totalurile activului si pasivului trebuie sa fie intotdeauna egale. Altfel spus, ecuatia bilantiera se exprima prin egalitatea activului si pasivului care reprezinta principala particularitate a bilantului contabil si da posibilitate contabilului sa verifice corectitudinea reflectarii in contabilitatea curenta a tuturor operatiunilor economice.

Ambele parti ale bilantului contabil constau din cinci capitole, doua capitole in activ si trei capitole in pasiv, fiecare capitol arata un grup generalizat de active sau pasive ale intreprinderii format dupa un criteriu determinat.

Activele reprezinta mijloacele economice aflate la dispozitia intreprinderii si gestionate de catre aceasta. Acestea se reflecta in partea stinga a bilantului si sunt grupate dupa perioada de exploatare si utilizare a acestora in active pe termen lung si active curente.

Astfel, in capitolul I se reflecta activele pe termen lung, care dupa rolul functional in procesul reproductiei sociale se impart in trei grupe:

active nemateriale - sunt valorile economice care nu au forma fizica concreta, dar se prezinta printr-un document juridic sau comercial care determina drepturile intreprinderii intr-un anumit domeniu. La ele se refera: brevetele, licentele, embleme comerciale, programe informatice, s.a.;

active materiale pe termen lung - reprezinta bunurile materiale care participa in procesul reproductiei o perioada indelungata de timp. Ele cuprind: mijloacele fixe, activele in curs de executie, terenurile, resursele naturale;

active financiare pe termen lung - cuprind creantele si investitiile financiare pe termen lung. Creantele reprezinta datoriile altor intreprinderi sau persoane fizice intreprinderii date. Investitiile financiare sunt cheltuielile intreprinderii legate de procurarea hirtiilor de valoare, alocarea mijloacelor in capitalul statutar al altor intreprinderi si acordarea de imprumuturi altor persoane fizice si juridice.

In capitolul II al bilantului contabil se reflecta activele curente, care cuprind mijloacele economice ale intreprinderii cu termen de utilizare nu mai mare de un an. In dependenta de rolul functional in procesul reproductiei sociale se impart in:

stocurile de marfuri si materiale care cuprind materialele, obiectele de mica valoare si scurta durata, productia in curs de executie, produse si marfuri;

creante pe termen scurt, ele apar ca urmare a realizarii produselor, serviciilor cumparatorilor, acordarii avansurilor furnizorilor, titularilor de avans;

investitii pe termen scurt, analog cu investitiile pe termen lung se reflecta in bilant cu gruparea acestora in investitii in parti legate si in parti nelegate;

mijloacele banesti cuprind mijloace banesti in casierie, mijloacele banesti pastrate in conturile curente deschise la banci si alte mijloace banesti.

In partea dreapta a bilantului contabil se reflecta pasivele care reprezinta sursele de finantare ale mijloacelor economice ale intreprinderii.

In practica economica ele se clasifica dupa doua criterii:

I. Dupa gradul de apartenenta a intreprinderii avem:

a) surse proprii sau capitalul propriu in componenta caruia sunt incluse:

capital statutar reflecta valoarea aporturilor proprietarilor la momentul infiintarii intreprinderii in scopul asigurarii activitatii acesteia;

capitalul suplimentar constituie diferenta din valoarea nominala a actiunilor si pretul de vinzare a acestora;

rezervele - care au caracter de capital propriu. Acestea sunt de trei categorii: stabilite de legislatie, prevazute de statut si alte rezerve;

profitul nerepartizat - reprezinta rezultatul financiar al activitatii economico-financiare a intreprinderii;

capitalul secundar cuprind diferentele din reevaluarea activelor pe termen lung si subventiile.

b) sursele mijloacelor imprumutate, acestea reprezinta datoriile intreprinderii fata de alte unitati economice sau persoane fizice si se clasifica in:

datorii financiare - ele prezinta datoriile fata de banca pentru creditele primite, fata de alte persoane fizice si juridice pentru imprumuturile primite de la ei;

datorii comerciale - apar in urma operatiilor comerciale ale intreprinderii ca datorii fata de furnizori;

datorii calculate - care includ datorii fiscale, datorii sociale, datorii privind retribuirea muncii.

II. Dupa termenul de achitare se deosebesc:

datorii pe termen lung - durata de achitare a carora este mai mare de un an;

datorii pe termen scurt - durata de achitare a carora este mai mica de un an.

La intocmirea si prezentare bilantului contabil agentii economici care desfasoara activitatea de antreprenoriat se conduc de urmatoarele acte legislative si normative:

Legea contabilitatii 131-XVI din 27 aprilie 2007.

Planul de conturi contabile al activitatii economico-financiare a intreprinderii.

Standardul National de Contabilitate 1 "Politica de contabilitate" (in continuare S.N.C.).

S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare".

S.N.C. 21 "Efectele variatiilor cursurilor valutare".

Prevederile Legii contabilitatii 131-XVI din 27 aprilie 2007 (in continuare Legea contabilitatii) se extind asupra tuturor persoanelor juridice si fizice care desfasoara activitate de intreprinzator, organizatiilor necomerciale, inclusiv asupra institutiilor publice, notarilor, avocatilor si birourilor infiintate de acestia, precum si asupra reprezentantelor si filialelor intreprinderilor (organizatiilor) nerezidente, inregistrate in Republica Moldova (in continuare - entitate), indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate si forma de organizare juridica.

Conform Legii contabilitatii, contabilitatea trebuie sa asigure:

inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile, obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute, utilizate atit pentru necesitatile proprii cit si in relatiile cu actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane fizice si juridice;

controlul operatiilor patrimoniale efectuate, procedeelor de prelucrare si al exactitatii datelor contabile;

furnizarea informatiei necesare determinarii patrimoniului national, executarii bugetului, precum si intocmirii darii de seama financiare pe ansamblul economiei nationale.

In conformitate cu prevederile Legii contabilitatii, referitor la tema analizata bilantul contabil se intocmeste in mod obligatoriu anual, precum si in situatii de fuziune sau incetare a activitatii, respectindu-se urmatoarele reguli:

posturile inscrise in bilant sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;

nu se admite compensari intre posturile ce se inscriu in bilant si nici in veniturile si cheltuielile din contul de profit si pierdere;

bilanturile contabile anuale se supun verificarii si certificarii atestind astfel autenticitatea, veridicitatea, precum si respectarea normelor de intocmire a acestora.

Unul din elementele de baza ale sistemului contabil este Planul de conturi contabile al activitatii economico-financiare a intreprin­de­rilor (in continuare Planul de conturi). Planul de conturi cuprinde patru capitole:

dispozitii generale:

terminologia;

nomenclatorul conturilor contabile;

normele metodologice de utilizare a conturilor contabile.

Planul de conturi reprezinta un act normativ important aprobat de Ministerul Finantelor, ce sta­bileste nomenclatorul obligatoriu de conturi sintetice ale contabilitatii financiare, reu­ni­te in clasele 1-7; lista facultativa de conturi sintetice ale contabilitatii de gestiune, intrunite in cla­­sa 8, precum si modul de folosire a conturilor pentru inregistrarea operatiilor economice in pa­rti­da dubla s. a.

Conturile contabilitatii financiare se impart in:

conturi de bilant care includ clasele de conturi 1-5, adica ele se reflecta in bilantul contabil;

conturi de rezultate care includ clasele 6-7, ele sunt destinate pentru determinarea rezultatului activitatii economico-financiare a intreprinderii. In baza acestor conturi se intocmeste Raportul de profit si pierderi;

Obiectivul S.N.C. 1 "Politica de contabilitate" il constituie stabilirea bazelor de elaborare a politicii de contabilitate si de publicitate a prevederilor principale ale acestuia, utilizate la intocmirea si prezentarea rapoartelor financiare ale subiectului economic.

In conformitate cu prezentul standard, gospodariile agricole, por­nind de la conditiile de activitate proprii (calificarea aparatului contabil si a ges­ti­o­n­arilor, asigurarea cu mijloace moderne de calcul si prelucrare a informatiei, dis­per­sa­rea sectoarelor de productie s.a.), stabilesc de sine statator regulile de tinere a evi­den­tei si intocmire a rapoartelor interne. Procedura determinarii acestor reguli consta in selectarea metodei optime din cele citeva prevazute de standard sau in elaborarea si argumentarea unei metode noi de tinere a evidentei pe intrebarile nereglementate de actele normative in vigoare.

Obiectivul S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare" il constituie stabilirea principiilor pregatirii si prezentarii rapoartelor financiare, care ofera posibilitatea de a aprecia activitatea intreprinderii in perioadele de gestiune precedenta si curenta si a compara datele acestei intreprinderi cu datele din rapoartele financiare ale altor intreprinderi. Standardul dezvaluie cerintele fata de structura si continutul rapoartelor financiare, stabileste formularele, modul de intocmire si de prezentare a acestora. Cerintele concrete pentru constatarea, evaluarea si dezvaluirea operatiilor si evenimentelor concrete sint expuse in alte S.N.C.-uri.
Standardul analizat nu contine cerintele referitoare la informatiile, care trebuie sa fie prezentate in alte rapoarte, cu exceptia celor financiare.

In conformitate cu S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare", in componenta raportului financiar agentii economici includ:

Bilantul contabil.

Raportul de profit si pierderi.

Raportul privind fluxul mijloacelor banesti.

Raportul privind fluxul capitalului propriu.

Anexa la Bilantul contabil.

Anexa la Raportul de profit si pierderi.

Nota explicativa.

Acest standard prevede ca Rapoartele financiare sa fie intocmite in corespundere cu urmatoarele principii:

Prezentarea obiectiva.

Continuitatea activitatii.

Metoda calcularii (contabilitatii de angajamente).

Separarea bunurilor (averii).

S.N.C. 21 "Efectele variatiilor cursurilor valutare", aprobat prin ordinul Ministerului Finantelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29.01.1999 reflecta aspectele generale ale contabilitatii mijloacelor banesti din conturile curente in valuta straina.

Potrivit paragrafului 13 mijloacele banesti in valuta straina se recalculeaza in valuta nationala la cursul oficial al Bancii Nationale a Moldovei la data incasarii-transferarii mijloacelor valutare.

Soldul mijloacelor banesti in valuta straina la data intocmirii Bilantului Contabil se reflecta in valuta nationala prin aplicarea cursului valutar la data incheierii perioadei de gestiune. Diferentele de curs valutar privind soldurile mijloacelor banesti in conturile curente in valuta straina se constata ca cheltuieli (diferente nefavorabile) si venituri (diferente favorabile) din activitatea financiara.

Diferentele de curs care rezulta din operatiunile aferente fluxului de capital se reflecta in rapoartele financiare ale intreprinderii rapoarte drept capital suplimentar pina la iesirea investitiilor. Dupa iesirea acestor investitii diferentele de curs se trec la veniturile sau cheltuielile intreprinderii.

O importanta deosebita la intocmirea bilantului contabil o reprezinta evaluarea mijloacelor economice si a rezultatului obtinut reflectat in bilant. Evaluarea reprezinta cuantificarea si masurarea in expresie valorica a mijloacelor materiale, creantelor, datoriilor, costurilor, veniturilor, rezultatelor financiare si a fiecarei operatii economice folosind preturi si tarife.

Deci, evaluarea elementelor patrimoniale consta in stabilirea valorii fiecarui element de activ sau pasiv, tinind seama de valoarea de intrare in patrimoniu si valoarea actuala sau de utilitate determinata cu ocazia inventarierii. Evaluarea este srins legata de calculatie, intrucit pentru reflectarea exacta in conturi a existentei si miscarii elementelor patrimoniale in faza circuitului economic este necesara stabilirea precisa a valorii lor.

Necesitatea evaluarii este impusa de calculul costului produselor, deoarece elementele componente ale acestuia nu se pot insuma, fiin exprimate in mod diferit, decit prin intermediul etalonului banesc.

De asemenea, centralizarea si generalizarea informatiilor privind existenta, miscarea si transformarea elementelor patrimoniale cu ajutorul bilantului, calcularea unor indicatori economico-financiari sintetici este posibila numai daca acestea sunt exprimate valoric.

Evaluarea corecta a patrimoniului prezinta importanta deosebita pentru exactitatea si sinceritatea informatiilor pe care le contine bilantul referitoare la situatia patrimoniului si a rezultatelor obtinute in exercitiul financiar incheiat, comparativ cu exercitiul financiar precedent.

Pentru ca prin evaluare sa se dea o imagine fidela patrimoniului, situatiei financiare si rezultatelor, la efectuarea evaluarii trebuie sa se respecte anumite principii cum sunt:

Prezentarea obiectiva a informatiei - care presupune ca elementele patrimoniale sa fie evaluate la un pret care sa exprime valoarea lor reala, in vederea asigurarii unui bilant real. Situatia patrimoniala si financiara, fluxul mijloacelor banesti si al capitalului propriu al intreprinderii trebuie sa fie reflectate obiectiv. Daca pentru constatarea, prezentarea, evaluarea sau dezvaluirea unor pozitii nu exista standardul national de contabilitate respectiv, obiectivitatea prezentarii informatiilor se asigura prin aplicarea unor metode speciale, admise spre utilizare de politica de contabilitate, care garanteaza esentialitatea, siguranta, comparabilitatea si accesibilitatea informatiei. Importanta, veridicitatea, claritatea (inteligibilitatea) si comparabilitatea sint caracteristici calitative care asigura utilitatea informatiilor prezentate pentru utilizatori in bilantul contabil.

Continuitatea activitatii La pregatirea rapoartelor financiare conducerea trebuie sa aprecieze activitatea intreprinderii in ceea ce priveste posibilitatile functionarii continue a acesteia, adica capacitatea intreprinderii de a-si continua activitatea intr-un viitor previzibil. Rapoartele financiare trebuie sa fie intocmite in baza principiului continuitatii, cu exceptia cazurilor in care conducerea are intentia sa lichideze intreprinderea sau sa reduca esential dimensiunile activitatii ei sau conducerea are temeiuri sa considere realizarea acestei intentii ca eventuala. Daca in cadrul acestei aprecieri, conducerea conchide ca sint posibile situatii sau premise care pot influenta continuitatea activitatii intreprinderii, este necesar ca aceste situatii sau conditii sa fie dezvaluite. Daca rapoartele financiare sint pregatite fara a tine cont de principiul continuitatii activitatii intreprinderii, este necesar sa fie argumentata cauza intocmirii rapoartelor financiare fara utilizarea acestui principiu.
Inainte de a intocmi un oarecare raport financiar, conducerea este obligata sa se determine, daca principiul continuitatii este aplicabil intreprinderii si sa ia decizia respectiva. La luarea acestei decizii conducerea trebuie sa ia in consideratie toate informatiile de care dispune pentru viitorul previzibil, ce cuprind, de regula, un interval de timp de minimum 12 luni de la data de gestiune. In fiecare caz concret aceasta decizie depinde de un sir de factori.
Daca intreprinderea anterior a fost rentabila si a avut acces direct la resursele financiare, concluzia privind legalitatea intocmirii raportului in baza principiului continuitatii poate fi facuta fara o analiza detaliata. In celelalte cazuri conducerea trebuie sa examineze o serie de factori ce tin de rentabilitatea curenta si previzibila a intreprinderii, graficul de achitare a datoriilor si sursele potentiale ale finantarii de alternativa, anticipind luarea deciziei privind posibilitatea utilizarii principiului continuitatii.
Metoda calcularii (specializarea exercitiilor) in contabilitate. Conform acestui principiu intreprinderea trebuie sa-si intocmeasca rapoartele financiare, cu exceptia raportului privind fluxul mijloacelor banesti, conform principiului calcularii.
Conform principiului calcularii, in contabilitate se determina activele, datoriile si capitalul propriu. Veniturile si cheltuielile sunt constatate anume atunci cind s-au produs (dar nu atunci cind au fost incasate sau platite mijloacele banesti), au fost reflectate in evidenta contabila si au fost incluse in rapoartele financiare in perioada la care acestea se refera.
Aplicarea principiului calcularii in contabilitate asigura constatarea tuturor rezultatelor operatiilor si evenimentelor in rapoartele financiare vizavi de perioada in care s-au produs.
Totodata, aplicarea principiului concordantei nu admite recunoasterea posturilor bilantului contabil, care nu corespund definitiilor activelor sau datoriilor.
Separarea bunurilor (averii). Bunurile (averea) si datoriile intreprinderii exista (se reflecta) in rapoartele financiare separat de bunurile (averea) si datoriile proprietarilor acestor intreprinderi si a altor intreprinderi.

Principiul prudentei care impune ca la evaluarea elementelor sa se tina seama de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii in viitor. Ca urmare, nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea cheltuielilor si a elementelor de pasiv, tinind seama de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior.

Principiul permanentei metodelor care impune continuitatea in aplicarea normelor si regulilor utilizate la evaluarea in tot cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul in vederea asigurarii comparabilitatii informatiilor contabile.

Principiul dublei reprezentari a patrimoniului se concretizeaza in reflectarea averii unitatilor economice sub cele doua aspecte:

a) sub aspect concret material, al componentei si utilitatii bunurilor in activitatea desfasurata de agentii economici, bunuri ce constituie obiect al proprietatii si pentru care se utilizeaza notiunea de mijloace economice;

b) sub aspectul raporturilor de proprietate in cadrul carora se dobindesc elementele de avere, respectiv al modului de dobindire, de provenienta, pentru care se utilizeaza notiunea de surse de formare.

Dubla reprezentare a averii, ca element al patrimoniului, constituie trasatura esentiala a metodei contabilitatii, o lege de baza permanenta si universala a acesteia.

Dubla reprezentare este determinata de faptul ca reflectarea, urmarirea si controlul averii agentilor economici nu se pot limita doar la modul de utilizare (alocare) a bunurilor materiale si banesti, in activitatea desfasurata de acestia, ci este necesar sa se urmareasca si relatiile de proprietate, faptul ca aceste bunuri apartin cuiva, ca sunt in posesia unei persoane fizice sau juridice, deci sa se reflecte regimul juridic al bunurilor.

Potrivit dublei reprezentari, relatia dintre structurile patrimoniale la un moment dat, precum si miscarile de valori economice intervenite in masa patrimoniului sunt analizate si evidentiate ca un raport de echivalenta.

Deci, dubla reprezentare a patrimoniului se evidentiaza prin bilant cu cele doua parti ale sale: activul si pasivul. Activul patrimonial cuprinde bunurile economice ca obiecte de drepturi si obligatii, iar pasivul cuprinde drepturile si obligatiile titularilor de patrimoniu cu privire la elementele ce constituie activul.

Bilantul contabil are un rol deosebit deoarece, pe de o parte, caracterizeaza activitatea trecuta a intreprinderii, iar pe de alta parte, sta la baza elaborarii previziunilor si prognozelor.

1.2 LUCRARILE PREMERGATOARE AFERENTE GENERALIZARII DE BILANT

Operatiunile economice la intreprindere se inregistreaza cu ajutorul contabilitatii curente care efectueaza doar gruparea intermediara a datelor acestora. Insa utilizatorii au nevoie de informatia generalizata obtinuta in urma unei sistematizari si grupari mai inalte. Rapoartele financiare reprezinta un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori care caracterizeaza situatia patrimoniala si financiara a intreprinderii si rezultatele activitatii economice acestei obtinute in cursul perioadei de gestiune respective.

Rapoartele se intocmesc prin calcularea, gruparea si prelucrarea speciala a datelor contabilitatii curente si constituie stadiul final al acesteia.

O atare informatie este necesara tuturor utilizatorilor de rapoarte financiare, adica tuturor persoanelor juridice si fizice cointeresate in obtinere informatiei veridice privind intreprinderea in vederea luarii unor decizii economice referitoare la aceasta intreprindere  

Agentii economici care aplica sistemul contabil complet intocmesc si prezinta rapoartele financiare in baza unor formulare unice prevazute de S.N.C. 5 "Prezentarea rapoartelor financiare" si S.N.C. 7 "Raportul privind fluxul mijloacelor banesti".

In componenta raportului financiar agentii economici includ:

Bilantul contabil.

Raportul de profit si pierderi.

Raportul privind fluxul mijloacelor banesti.

Raportul privind fluxul capitalului propriu.

Anexa la Bilantul contabil.

Anexa la Raportul de profit si pierderi.

Nota explicativa.

Bilantul contabil este definit ca un tablou al situatiei patrimoniului care reprezinta in unitati monetare marimea valorica a bunurilor economice in corelatie cu sursele de finantare a acestora, precum si cu rezultatul obtinut. Acesta se intocmeste la anumite termene care, de regula, coincid cu sfirsitul perioadei de gestiune.

Exigentele continutului informational al Bilantului contabil sunt foarte mari, iar regulile de intocmire sunt foarte precise. Pentru finalizarea lui este obligatorie parcurgerea unor lucrari premergatoare a caror executare se desfasoara succesiv intr-o ordine logica si anume:

verificarea inregistrarilor din conturi a tuturor operatiunilor economice si financiare efectuate in cursul anului sau in perioada pentru care se intocmeste bilantul;

intocmirea primei balante de verificare a rulajelor si soldurilor inainte de inventariere;

inventarierea mijloacelor materiale si banesti, precum si a resurselor de provenienta a capitalului, drepturilor de creanta si datoriilor;

verificarea concordantei dintre datele inregistrate in conturi si realitatea constata la inventariere, stabilirea diferentelor de inventar;

inregistrarea in conturi a diferentelor constatate si executarea tuturor regularizarilor: a amortizarilor, delimitarii in timp a cheltuielilor si veniturilor;

denumirea rezultatelor financiare ale exercitiilor;

intocmirea bilantului contabil si anexelor la acesta.

In cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P. pina la intocmirea bilantului contabil se efectueaza urmatoarele lucrari premergatoare:

A. Inchiderea contului 813 "Consumuri indirecte de productie". Calculul nemijlocit de inchidere a contului se efectueaza intr-un borderou de forma libera (anexa 1), care este intocmit la data de 01 ianuarie 2009. In acest document se indica suma totala a consumurilor indirecte de productie care urmeaza a fi repartizate si constituie 1589455,16 lei, iar baza de repartizare 7421465 lei. In continuare se determina coeficientul de repartizare ca raportul dintre suma totala a consumurilor indirecte de productie si baza de repartizare si acesta constituie 0,21417, apoi se repartizeaza pe directii de utilizare cu intocmirea corespondentei conturilor.

Astfel, la repartizarea consumurilor indirecte de productie in entitatea "Basarabia" C.A.P. se intocmesc urmatoarele formule contabile:

1. Repartizarea consumurilor indirecte de productie aferente activitatii de baza (anexa 1):

debit contul 811 "Activitati de baza" - 1205395,45 lei,

credit contul 813 "Consumuri indirecte de productie" - 1205395,45 lei.

2. Repartizarea consumurilor indirecte de productie aferente lucrarilor de constructie (anexa 1):

debit contul 121 "Active materiale in curs de executie" - 9300,20 lei,

credit contul 813 "Consumuri indirecte de productie" - 9300,20 lei.

B. Urmatoarea etapa o constituie inchiderea contului de consumuri aferente activitatii de baza. In cadrul acestei etape se determina abaterea dintre costul efectiv si cel planificat al productiei obtinute in cadrul intreprinderii si repartizarea acesteia pe directii de utilizare. Astfel, in cadrul entitatii analizate abaterea dintre costul efectiv si cel planificat este negativa, ceea ce se apreciaza pozitiv. In cazul dat repartizarea abaterii se va repartiza in conturi in felul urmator:

1. Repartizam abaterea negativa dintre costul efectiv si cel planificat la finele perioadei de gestiune aferenta productiei comercializate (anexa 2):

debit contul 711 "Costul vinzarilor" - (1426673) lei,

credit contul 811 "Activitati de baza" - (1426673) lei.

2. Repartizam diferenta dintre costul efectiv pozitiva dintre costul efectiv si cel planificat aferente productiei stocate la depozit (anexa 2):

debit contul 216 "Produse" - 174924 lei,

credit contul 811 "Activitati de baza" - 174924 lei.

3. Trecem soldul productiei in curs de executie la contul contabilitatii financiare (anexa 2):

debit contul 215 "Produse" - 1185968 lei,

credit contul 811 "Activitati de baza" - 1185968 lei.

C. O alta etapa premergatoare este inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli in C.A.P. "Basarabia" se efectueaza la finele perioadei de gestiune prin perfectarea unui borderou de forma libera (anexa 3) in care sunt redate formulele contabile de trecere la rezultatul financiar a veniturilor si cheltuielilor si determinarea rezultatului financiar al activitatii economico-financiare.

Deci, la trecerea veniturilor dupa destinatie se intocmesc urmatoarele formule contabile:

1. Raportam dupa destinatie suma totala a veniturilor acumulate in anul de gestiune in entitatea "Basarabia" C.A.P. (anexa 3):

debit contul 611 "Venituri din vinzari" - 15931192 lei,

debit contul 612 "Alte venituri operationale" - 8389254,7 lei,

debit contul 621 "Venituri din activitatea de investitii" - 2927658,14 lei,

debit contul 622 "Venituri din activitatea financiara" - 2266309,66 lei,

credit contul 351 "Rezultat financiar total" - 29509414,95 lei.

2. Raportam dupa destinatie suma totala a cheltuielilor acumulate in anul de gestiune in entitatea "Basarabia" C.A.P. (anexa 3):

debit contul 351 "Rezultat financiar total" - 22429687,71lei,

credit contul 711 "Costul vinzarilor" - 11917930,26 lei,

credit contul 712 "Cheltuieli comerciale" - 28501,03 lei,

credit contul 713 "Cheltuieli generale si administrative" - 1274995,97 lei,

credit contul 714 "Alte cheltuieli operationale" - 8036639,89 lei,

credit contul 721 "Cheltuieli ale activitatii de investitii" - 648708,3 lei.

3. Determinarea rezultatului activitatii economico-financiare a entitatii "Basarabia" C.A.P. (anexa 3):

debit contul 351 "Rezultat financiar total" - 7079727,24 lei,

credit contul 333 "Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune" - 7079727,24 lei.

Rezultatul activitatii economico-financiare se determina prin compararea veniturilor si a cheltuielilor.

D. Dupa inchiderea conturilor de calculatie, de venituri si cheltuieli se intocmeste balanta de verificare a conturilor sintetice. In cadrul balantei de verificare se indica conturile corespondente, precum si sumele de control pentru fiecare luna in parte. In felul urmator se efectueaza pentru toate conturile sintetice utilizate in entitate (anexa 4).

E. O alta etapa este verificarea decontarilor reciproce a intreprinderii cu furnizorii. In acest scop se intocmeste actul de verificare (anexa 5) a datelor contabilitatii din entitate cu datele reflectate in contabilitatea furnizorului. Actul de verificare se perfecteaza in contabilitate si se transmite furnizorului pentru confirmarea datelor.

Astfel, observam ca la verificarea decontarilor dintre entitatea "Basarabia" C.A.P. si S.A. "Moldtelecom" s-a constatat ca datele reflectate atit in contabilitatea unei entitati analizate, cit si a celeilalte sunt identice (anexa 5).

In entitatea "Basarabia" C.A.P. anual se efectueaza inventarierea mijloacelor fixe. In acest scop se intocmeste Actul de inventariere a mijloacelor fixe (anexa 6) in care se confrunta datele contabilitatii cu datele reale. La procesul de inventariere a mijloacelor fixe participa o comisie speciala formata din membrii entitatii, care confirma participarea lor prin prezenta semnaturii in Actul de inventariere.

Astfel, in baza Actului de inventariere (anexa 6) perfectat in entitatea "Basarabia" C.A.P putem mentiona ca datele contabilitatii coincid cu cele reale.

Dupa parcurgerea tuturor etapelor in continuare se purcede la verificarea datelor reflectate in Cartea mare si intocmirea Bilantului contabil.

Cartea mare se deschide pe un an pentru fiecare cont sintetic utilizat la intreprindere.

In primul rind se inscrie soldul la 31 decembrie, apoi la finele fiecarei luni din jurnalele order se trec datele rulajelor creditor si debitor ale conturilor. Rulajul debitor al tuturor conturilor efectuate in cursul lunii, inscrise in Cartea mare trebuie sa fie egal cu totalul rulajului creditor al acestor conturi, ceea ce rezulta din esenta dublei inregistrari. O astfel de construire a registrului nu necesita intocmirea lunara obligatorie a balantei de verificare a conturilor sintetice (anexa 7).

1.3 INTOCMIREA SI PREZENTAREA BILANTULUI CONTABIL

Contabilitatea isi aduce o contributie deosebita in economie, deoarece imbina armonios teoria abstracta cu realitatea fenomenelor studiate. Prin mecanismul sistemului de conturi, contabilitatea furnizeaza un sistem de informatie corelat si verificat, nelasind loc subiectivismului si promovind rigurozitatea si exactitatea in reflctarea fenomenelor economico-financiare. Pentru atingerea obiectivelor sale, contabilitatea utilizeaza atit in procese care furnizeaza informatii operative, cit si procedee care permit, periodic efectuarea uni analize aprofundate si multilaterale a activitatii desfasurate.

Pentru a putea satisface cerintele informationale ale analizei financiare, contabilitatea a fost confruntata cu necesitatea elaborarii unui procedeu propriu de generalizare si sintetizare a datelor si infromatiilor, ceea ce a implicat crearea unui instrument corespunzator, si anume Bilantul contabil, care reprezinta documentul oficial utilizat la incheirea exercitiului financiar.

Bilantul contabil este unul dintre formularele principale ale Rapoartelor financiare, in care se reflecta toate bunurile economice si resursele de formare ale entitatii la finele perioadei de gestiune. Referindu-ne la importanta intocmirii acestui raport putem mentiona urmatoarele:

informatia cuprinsa in raport permite calcularea diferitor indicatori care permite aprecierea activitatii economice in intreprindere

informatia poate fi utilizata la determinarea capacitatii de plata, lichiditatii si solvabilitatii entitatii.

Pina la intocmirea bilantului contabil, in entitate se efectueaza un sir de lucrari premergatoare referitoare la obtinerea datelor generalizatoare si reflectarea acestora in bilant Lucrarile de completare ale bilantului reprezinta prin continutul lor operatiuni de prelucrare si transpunere a datelor din Bilantul contabil precedent si Balanta de verificare a conturilor sintetice. Prin structura lor, operatiunile de prelucrare a datelor privind exercitiul curent constau din selectarea, gruparea, insumarea soldurilor din Balanta de verificare a conturilor sintetice.

Conform Standardelor Nationale de Contabilitate, Bilantul contabil cuprinde trei elemente principale legate nemijlocit de evaluarea situatiei patrimoniale si financiare a intreprinderii, si anume:

active;

capital propriu;

datorii.

Echilibrul global al acestor elemente patrimoniale poate fi prezentat prin intermediul ecuatiilor. Ecuatiile Bilantului contabil permit compararea capitalurilor proprii cu datoriile titularului de patrimoniu, ca rezultat determinindu-se gradul de asigurare a independentei financiare a intreprinderii. Analizata din acest punct de vedere ecuatia releva capacitatea intreprinderii de a putea face fata achitarii obligatiilor si de a asigura reproductia largita a patrimoniului pe seama surselor proprii.

In conditiile in care se au in vedere cele trei parti componente ale bilantului (activele, capitalul propriu si datoriile), ecuatia generala a acestuia reprezinta:

sub forma de diferenta:

activ - datorii = capital propriu;

sub forma de sectiuni separate:

activ = capital propriu + datorii

Activele sunt resursele controlate de intreprindere si rezultatele din evenimentele anterioare care vor genera in viitor, dupa cum se prevede, un aflux de avantaje economice.

In cadrul activului, posturile sunt grupate in doua capitole in functie de modul de valorificare si gradul de lichiditate si anume:

active pe termen lung;

active curente.

Activele pe termen lung au o durata de functionare utila mai mare de un an, ele se reflecta in capitolul 1 "Active pe termen lung" si cuprind:

active nemateriale;

active materiale pe termen lung;

active financiare financiare pe termen lung;

alte active pe termen lung;

Activele nemateriale cuprind toate acele valori economice care din punct de vedere fizic nu imbraca forma de bunuri materiale concrete. Ele se contin in capitolul 1 "Active pe termen lung", subcapitolul 1.1 "Active nemateriale" din Bilantul contabil. Modul de includere a elementelor respective in componenta activelor nemateriale, evaluarea si calcularea amortizarii acestora sunt reglementate de prevederile S.N.C. 13 "Contabilitatea activelor nemateriale"

In continuare vom reflecta modul de determinare a indicatorilor care urmeaza sa fie reflectati pe posturile Bilantului contabil al entitatii "Basarabia" C.A.P. Drept surse de date servesc Cartea mare (anexa 7) si Balanta de verificare a conturilor sintetice ale entitatii analizate (anexa 6).

Referitor la valoarea activelor nemateriale reflecate in postul 010 "Active nemateriale" amortizarea acestora care se reflecta in postul 020 "Amortizarea activelor nemateriale" in entitatea analizata este egala cu zero. Astfel si valoarea de bilant a activelor nemateriale reflectata in postul 030 "Valoarea de bilant a activelor nemateriale" va fi egala cu zero, deoarece aceasta se determina ca diferenta dintre indicatorii rindurilor 010 "Active nemateriale" si 020 "Amortizarea activelor nemateriale".

Activele materiale, denumite si active fixe tangibile, cuprind bunurile materiale de folosinta indelungata in activitatea intreprinderii si se gasesc sub forma de terenuri, cladiri, constructii speciale, masini, utilaje si instalatii de transmisie, mijloace de transport, animale si plantatii, s.a. In bilant activele materiale pe termen lung sunt reflectate pe posturile 040-080 din subcapitolul 1.2 "Active materiale pe termen lung".

In entitatea "Basarabia" C.A.P. soldul activelor materiale in curs de executie, conform datelor Cartii mari constituie 159477 lei, in componenta carora se include soldul activelor materiale in curs de executie si soldul utilajului destinat instalarii (anexa 7), care se reflecta pe postul 040 "Active materiale in curs de executie".

Un alt post al bilantului contabil, in care se reflecta valoarea terenurilor asupra carora entitatea are dreptul de proprietate sau sunt luate in arenda finantata este 050 "Terenuri". Conform datelor contului sintetic valoarea acestora la finele perioadei bde gestiune la entitatea analizata constituie 128125 lei.

Pe postul 060 "Mijloace fixe" se indica valoarea de intrare corectata sau evaluata a mijloacelor fixe aflate in functiune si a celor conservate, care apartin intreprinderii cu drept de proprietate, precum si celor predate in arenda operationala.

In entitatea analizata conform datelor Cartii mari, soldul mijloacelor fixe existente in entitate constituie la finele anului 2008 - 43592903 lei (anexa 7), care se reflecta pe postul 060 "Mijloace fixe".

Pe postul 080 "Uzura si epuizarea activelor materiale pe termen lung" se indica cu semnul minus suma uzurii calculate, precum si epuizarea resurselor naturale ce apartin intreprinderii cu drept de proprietate sau preluate in arenda finantata. Astfel, in entitatea analizata uzura si epuizarea activelor materiale pe termen lung constituie 9581446 lei.

Indicatorul postului 090 "Valoarea de bilant a activelor materiale pe termen lung" se determina ca diferenta dintre suma activelor materiale in curs de executie, terenurilor, mijloacelor fixe, resurselor naturale si suma uzurii si epuizarii activelor materiale pe termen lung.

Folosind datele furnizate de intreprinderea analizata, se determina valoarea de bilant a activelor materiale pe termen lung care este egala cu 34279459 lei (159477 + 108525 + 43595903 - 9581446).

Activele financiare cuprind valorile financiare investite de intreprindere in patrimoniul unitatii pe un termen mai mare de 12 luni, sub forma de actiuni, cote de participatie, obligatiuni procurate, etc. De asemenea, in componenta activelor financiare sunt incluse activele aminate privind impozitul pe venit, creantele si avansul pe termen lung acordate. Suma investitiilor pe termen lung in parti nelegate inregistrata pe postul 100 "Investitii pe termen lung in parti nelegate" constituie 284440 lei, care se contin in subcapitolul 1.3 "Active financiare pe termen lung". In celelalte posturi la subcapitolul dat in entitatea analizata nu sunt date.

Totalul subcapitolului 1.3 se reflecta pe postul 160 "Total subcapitolul 1.3" cu denumirea Active financiare pe termen lung si constituie in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P. 284440 lei

Totodata, in componenta activelor materiale pe termen lung se cuprind cheltuielile anticipate pe termen lung si alte active pe termen lung reflectate in subcapitolul 1.4 "Alte active pe termen lung" pe postul 170 "Alte active pe termen lung". Aici se reflecta suma cheltuielilor anticipate pe termen lung efectuate in perioada de gestiune, care urmeaza sa fie incluse in consumurile si cheltuielile perioadei pe parcursul mai multor perioade. In entitatea "Basarabia" C.A.P. astfel de cheltuieli nu sunt inregistrate.

Totalul capitolului 1 "Total capitolul 1" se determina ca suma dintre urmatoarele posturi de bilant 030 "Valoarea de bilant a activelor nemateriale" + 090 "Valoarea de bilant a activelor materiale pe termen lung" + 160 "Total subcapitolul 1.3" + 170 "Alte active pe termen lung". Conform datelor furnizate de Cartea mare si Bilantul contabil, totalul activelor pe termen lung in entitatea "Basarabia" C.A.P. este egal cu 34563899 lei.

Activele curente, la rindul lor se impart in :

stocuri de marfuri si materiale;

creante pe termen scurt;

investitii pe termen scurt;

mijloace banesti;

alte active curente.

In Bilantul contabil stocurile de marfuri si materiale sunt reprezentate de materiale, animale la crestere si ingrasat, obiecte de mica valoare si scurta durata, productia in curs de executie, produse si marfuri. Ele se refera in capitolul 2 "Active curente", subcapitolul 2.1 "Stocuri de marfuri si materiale".

Folosind datele bilantului contabil, valoarea materialelor, care se includ in componenta stocurilor de marfuri si materiale, in entitatea "Basarabia" C.A.P. constituie 5435966 lei, aceasta indicindu-se in postul 190 "Materiale".

Valoarea animalelor la crestere si ingrasat se reflecta in postul 200 "Animale la crestere si ingrasat" al bilantului contabil si reprezinta valoarea acestora la finele perioadei de gestiune in cadrul entitatii. La entitatea "Basarabia" C.A.P. valoarea totala a animalelor la crestere si ingrasat este de 19927 lei.

Obiectele de mica valoare si scurta durata se reflecta in bilant in postul 210 "Obiectele de mica valoare si scurta durata", valoarea de bilant a acestora se determina ca suma dintre valoarea de intrare a obiectelor de mica valoare si scurta durata aflate in stoc si scurta durata aflate in exploatare (valoarea de intrare diminuata cu suma uzurii calculata). In perioada de gestiune valoarea obiectelor de mica valoare si scurta durata la entitatea analizata a alcatuit 278722 lei.

Dupa cum am mentionat la lucrarile premergatoare, la finele perioadei de gestiune soldul consumurilor inregistrate in intreprindere se reflecta in bilantul contabil ca productie in curs de executie si se indica pe postul 220 "Productie in curs de executie". Potrivit datelor reflectate in Cartea mare si Bilantul contabil valoarea productiei in curs de executie in entitatea "Basarabia" C.A.P. este de 1185968 lei.

In componenta stocurilor de marfuri si materiale un element principal reprezinta produsele obtinute la intreprindere, care se reflecta in postul 230 "Produse" al bilantului contabil si in entittatea analizata valoarea acestora constituie 10664057 lei.

Valoarea de bilant a marfurilor se contine pe postul 240 "Marfuri", care se reflecta la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.

Valoarea totala a stocurilor de marfuri si materiale se determina ca suma indicatorilor din urmatoarele rinduri 190 "Materiale" + 200 "Animale la crestere si ingrasat" + 210 "Obiectele de mica valoare si scurta durata" + 220 "Productie in curs de executie" + 230 "Produse" + 240 "Marfuri" si se reflecta pe postul 250 "Total subcapitolul 2.1" cu denumirea "Stocuri de marfuri si materiale".

La intreprinderea analizata suma totala a stocurilor de marfuri si materiale la finele anului 2008 constituie 17584640 lei.

Creantele pe termen scurt sunt reflectate in subcapitolul 2.2 "Creante pe termen scurt" si cuprind datoriile diferitelor persoane fizice si juridice cu termenul de achitare nu mai mare de 12 luni: aferente facturilor comerciale ale partilor legate si nelegate, privind decontarile cu personalul, bugetul, precum si avansurile acordate si alte creante pe termen scurt.

In componenta creantelor pe termen scurt il detin creantele pe termen scurt aferente facturilor comerciale care se reflecta pe postul 260 "Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale". In intreprinderea examinata suma acestora constituie 9436590 lei.

Un alt element al creantelor pe termen scurt sunt creantele privind decontarile cu bugetul care se reflecta in postul 300 "Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul". Conform datelor bilantului contabil in entitatea "Basarabia" C.A.P. este de 92900 lei.

Referitor la creantele pe termen scurt ale personalului, care se reflecta in postul 320 "Creante pe termen scurt ale personalului", putem mentiona ca suma acestora in entitatea analizata este de 29934 lei.

Creantele pe termen scurt privind veniturile calculate se reflecta in postul 330, care are aceeasi denumire si suma acestora constituie 24133 lei.

Ultimul element din componenta creantelor pe termen scurt este reflectat in postul 340 "Alte creante pe termen scurt", la valoarea de 9696 lei.

Marimea tuturor creantelor existente la intreprindere se inregistreaza in bilantul contabil pe postul 350 "Total subcapitolul 2.2" cu denumirea "Creante pe termen scurt" si se determina ca suma indicatorilor din rindurile 260 "Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale" + 270 "Corectii la creante dubioase" + 280 "Creante pe termen scurt ale partilor legate" + 290 "Avansuri pe termen scurt acordate" + 300 "Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul" + 310 "Creante preliminate" + 320 "Creante pe termen scurt ale personalului" + 330 "Creante pe termen scurt privind veniturile calculate" + 340 "Alte creante pe termen scurt".

La intreprinderea analizata suma totala a creantelor pe termen scurt la finele anului 2008 constituie 9593253 lei.

Investitiile financiare pe termen scurt sunt valorile financiare investite de intreprindere in patrimoniul altor unitati, pe un termen nu mai mare de 12 luni. In bilantul contabil acestea se reflecta in subcapitolul 2.3 "Investitii pe termen scurt", care dupa directiile de investire se impart in investitii in parti legate si nelegate.

Valoarea investitiilor pe termen scurt in parti nelegate se indica pe postul 360, cu aceeasi denumire. In baza datelor reflectate in Cartea mare si Bilantului contabil in C.A.P. "Basarabia" valoarea acestora constituie 2780000 lei.

Suma totala a investitiilor pe termen scurt se reflecta pe postul 390 "Total subcapitolul 2.3" si este egala cu suma investitiilor pe termen scurt in partile nelegate si legate diminuata cu suma micsorarii valorii investitiilor pe termen scurt. In cazul nostru aceasta valoare constituie 2780000 lei.

Mijloacele banesti sunt valori economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de bani. Structural ele se pot gasi sub forma de numerar in casierie, disponibil in conturile curente la banci in valuta nationala si straina, transferuri banesti in expeditie, etc. si se reflecta in subcapitolul 2.4 "Mijloace banesti" din Bilantul contabil.

Suma numerarului din casierie se reflecta pe postul 400 "Casa". Astfel, in baza datelor entitatii "Basarabia" C.A.P., suma numerarului aflat in casierie constituie 41788 lei.

Disponibilitatile banesti aflate in conturile curente la banci in valuta nationala si straina se reflecta in posturile de bilant 410 "Conturi curente in valuta nationala" si 420 "Conturi curente in valuta straina". In baza datelor entitatii examinate suma mijloacelor banesti aflate in conturile curente in valuta nationala constituie 113497 lei.

Suma totala a mijloacelor banesti se inregistreaza pe postul 440 "Total subcapitolul 2.4" si se determina ca suma posturilor cuprins in acest capitol 400 "Casa" + 410 "Conturi curente in valuta nationala" + 420 "Conturi curente in valuta straina" + 430 "Alte mijloace banesti".

Trebuie de mentionat ca in componenta activelor curente sunt incluse si alte active pe termen scurt, reflectate in subcapitolul 2.5 "Alte active pe termen scurt" unde se reflecta cheltuielile anticipate curente si alte active pe termen scurt neevidentiate anterior, suma carora constituie 63463 lei.

Suma totala a activelor curente existente la intreprindere la finele perioadei de gestiune se inregistreaza pe postul 460 "Total capitolul 2" si se determina ca suma indicatorilor continuta in rindurile 250 "Total s. 2.1" + 350 "Total s. 2.2" + 390 "Total s. 2.3" + 440 "Total s. 2.4" + 450 "Alte active curente". In baza datelor practice furnizate de entitatea "Basarabia" C.A.P. suma totala a activelor curente constituie 30176649 lei.

Indicatorul postului 470 "Total general activ" reflecta suma indicatorilor indicata in capitolul 1 "Active pe termen lung" si capitolul 2 "Active curente", adica suma rindurilor 180 "Total capitolul 1" + 460 "Total capitolul 2" care trebuie sa fi egala cu suma reflectata in postul 980 "Total general pasiv". Astfel, suma totala a activelor existente la finele anului 2008 in entitatea "Basarabia" C.A.P. constituie 64740540 lei.

In cadrul pasivului, posturile sunt grupate in functie de caile de formare a surselor de finantare (proprii si imprumutate) si gradul lor de exigibilitate ce presupune posibilitatea achitarii datoriilor la anumite termene (pe termen lung si pe termen scurt), in urmatoarele capitole:

capital propriu;

datorii pe termen lung;

datorii pe temen scurt.

Capitalul propriu este marimea ramasa in activele intreprinderii dupa scaderea datoriilor si este formata din vcapitalul statutar si secundar, rezerve, profitul nerepartizat al anilor precedenti, profitul net al perioadei de gestiune si diferentele din reevaluarea activelor pe termen lung. Capitalul propriu se reflecta in Bilantul contabil in capitolul 3 "Capital propriu".

La rindul sau capitalul propriu este constituit din urmatoarele subcapitole:

• capital statutar si suplimentar;
• rezerve;
• profit nerepartizat (piedere neacoperita).
• capital secundar.

In postul 480 "Capital statutar" se indica marimea valorii privind aporturile proprietarilor intreprinderii la patrimoniul acesteia. Astfel, marimea capitalului statutar al entitatii "Basarabia" C.A.P. constituie 2140180 lei.

Postul 490 "Capital suplimentar" reflecta fluxul capitalului suplimentar sub forma de diferenta dintre pretul de realizare a actiunilor si valoarea nominala a acestora, precum si sub forma de diferente de curs aferente aporturilor valutare la capitalul statutar. In baza datelor prezentate in bilantul contabil al entitatii "Basarabia" C.A.P. valoarea capitalului suplimentar constituie 40000 lei.

Valoarea totala a capitalului statutar si suplimentar se indica in postul 520 "Total s. 3.1" care se determina ca suma posturilor 480 "Capital statutar" + 490 "Capital suplimentar" + 500 "Capital nevarsat" + 510 "Capital retras".

In cadrul entitatilor se formeaza rezerve pentru acoperirea pierderilor perioadei precedente, majorarea valorii nominale a actiunilor, etc. Valoarea acestora se reflecta in bilantul contabil in subcapitolul 3.2 "Rezerve". Astfel, in postul 530 "Rezerve stabilite de legislatie" se reflecta rezervele stabilite de legislatie, marimea carora in entitatea analizata constituie 371516 lei. Reetind din faptul ca la entitatea analizata nu se formeaza alte tipuri de rezerve, totalul subcapitolului 3.2 va coincide cu valoarea rezervelor reflectata pe postul 530.

Profitul nerepartizat al entitatii se reflecta in subcapitolul 3.3 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperita)", in componenta caruia in entitatea "Basarabia" C.A.P. se include urmatoarele posturi de bilant: 580 "Profit nerepartizat (pierdere neacoperita) a anilor precedenti" la suma de 14835402 lei, 590 "Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune" la suma de 7079727 lei si postul 600 "Profitul utilizat al perioadei de gestiune", suma caruia se reflecta in bilant in paranteze si se scade din suma totala la determinarea totalului subcapitolului 3.3, aceasta constituind 93954 lei.

In urma reevaluarii activelor pe termen lung si primirii subventiilor la entitate se formeaza capital secundar, care se reflecta in subcapitolul 3.3 "Capital secundar".

Totalul capitalului propriu se reflecta in postul 650 "Total capitolul 3" si se determina ca suma posturilor de bilant 520 "Total s. 3.1" + 560 "Total s. 3.2" + 610 "Total s. 3.3" + 640 "Total s. 3.4". In baza datelor prezentate in bilantul contabil al entitatii "Basarabia" C.A.P. valoarea capitalului propriu in anul 2008 este de 24372871 lei.

Datoriile sunt obligatiile reale ale intreprinderii, luate in baza evenimentelor anterioare calculului, care se va incheia cu retragerea de la intreprindere a resurselor ce constituie purtatori de avantaje economice. Acestea se impart in datorii financiare si conturi ale creditorilor privind operatiunile de comert si alte operatiuni.

Datoriile financiare, la rindul lor, se subdivizeaza in:

datorii pe termen lung;

datorii pe termen scurt.

Datoriile financiare sau capitalul strain pe termen lung exprima creditele pe termen lung contractate de la banci sau alte institutii financiare, imprumuturile si datoriile de arenda pe termen lung, veniturile anticipate, avansurile primite, finantarile si incasarile cu destinatie speciala, creditele bancare pe termen lung. Acestea se inregistreaza in capitolul 4 "Datorii pe termen lung", subcapitolul 4.1 "Datorii financiare pe termen lung" din Bilantul contabil.

Suma totala a datoriilor financiare pe termen lung ale intreprinderii pe postul 690 "Total s. 4.1" si se determina ca suma urmatoarelor rinduri: 660 "Credite bancare pe termen lung" + 670 "Imprumuturi pe termen lung" + 680 "Alte datorii financiare pe termen lung".

Datoriile pe termen lung calculate cuprind:

datoriile de arenda pe termen lung, care se reflecta in postul 700 "Datorii de arenda pe termen lung" si suma acestora in cadrul entitatii constituie 37854338 lei;

venituri anticipate pe termen lung reflectate in postul 710 cu aceeasi denumire;

finantari si incasari cu destinatie speciala, suma caruia se indica in postul 720 "Finantari si incasari cu destinatie speciala" al bilantului contabil si constituie 232376 lei;

avansuri primite ce se inregistreaza in postul 730 "Avansuri pe termen lung primite";

datorii aminate privind impozitul pe venit - postul 740 cu aceeasi denumire;

alte datorii pe termen lung calculate - postul 750.

Marimea acestor datorii se inregistreaza in Bilantul contabil pe postul 760 "Total s. 4.2" si se determina ca suma indicatorilor din rindurile 700 + 710 + 720 + 730 + 740 + 750.

Conform datelor bilantului C.A.P. "Basarabia", intocmit la data de 1 ianuarie 2009, suma acestora constituie 38036714 lei si coincide cu totalul capitolului 4, reflectat in postul 770 "Total capitolul 4".

Una din sursele principale de formare a mijloacelor economice a intreprinderii constituie datoriile pe termen scurt care sunt reflectate in capitolul 5 "Datorii pe termen scurt", subcapitolele respective din Bilantul contabil.

Datoriile financiare pe termen scurt se contin in Bilantul contabil in subcapitolul 5.1. in componenta acestora se cuprind creditele bancare si imprumuturile pe termen scurt, cota curenta a datoriilor pe termen lung si alte datorii financiare pe termen scurt si se reflecta pe postul 820 "Total s. 5.1", marimea careia se determina ca suma indicatorilor din rindurile 780 "Credite bancare pe termen scurt" + 790 "Imprumuturi pe termen scurt" + 800 "Cota parte a datoriilor pe termen lung" + 810 "Alte datorii financiare pe termen scurt".

In urma tranzactiilor economice de procurare a bunurilor materiale apar datorii fata de furnizori. Acestea se inregistreaza in Bilantul contabil in subcapitolul 5.2 "Datorii comerciale pe termen scurt", cu urmatoarele componente, reflectate pe posturile de bilant:

830 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" -1596562 lei;

840 "Datorii pe termen scurt fata de partile legate"

850 "Avansuri pe termen scurt primite"

Pe postul 860 "Total subcapitolul 5.2" se reflecta suma totala a datoriilor comerciale pe termen scurt din rindurile 830 + 840 + 850, care constituie 1596562 lei.

Datoriile pe termen scurt calculate in entitatea "Basarabia" C.A.P. cuprind urmatoarele posturi din bilant, cu urmatoarele sume:

870 "Datoriile fata de personal privind retribuirea muncii" - 249437 lei;

880 "Datorii fata de personal privind alte operatii" - 212345 lei;

890 "Datorii privind asigurarile" - 25830 lei;

900 "Datoriiprivind decontarile cu bugetul" - 41425 lei;

930 "Datorii fata de fondatori si alti participanti" - 352 lei;

950 "Alte datorii pe termen scurt" - 15500 lei.

Suma totala a datoriilor pe termen scurt calculate se reflecta pe postul 960 "Total s. 5.3" si in entitatea analizata se determina ca suma totala a posturilor de bilant indicate mai sus, care constituie 684393 lei.

Suma totala a datoriilor pe termen scurt se reflecta pe postul 970 "Total capitolul 5" si se determina ca suma indicatorilor din rindurile 820 "Total s. 5.1"+ 860 "Total s. 5.2"+ 960 "Total s. 5.3

Totalul pasivului se indica pe postul 980 "Total general - pasiv" se determina ca suma totala a pasivului bilantului si anume a indicatorilor continuti in rindurile 650 "Total capitolul 3" + 770"Total capitolul 4" + 970"Total capitolul 5".

Conform datelor prezentatea de entitatea "Basarabia" C.A.P. in Cartea mare si Bilantul contabil valoarea totala a pasivelor este egala cu suma totala a pasivelor, ceea ce rezulta din principiul dublei inregistrari, si constituie 64740540 lei

Trebuie de mentionat ca unul din principalele obiective ce se urmareste in bilanturile anuale consta in furnizarea de informatii in domeniul situatiei financiare, a evolutiei acesteia, care prezinta utilitate pentru toate categoriile de utilizatori in luarea deciziilor pentru strategii curente si de perspectiva. Reflectarea detaliata a indicatorilor privind activitatea desfasurata si situatia economico-financiara se face in anexele la bilant care cuprind mai multe formulare. In anexe intreprinderea trebuie sa asigure specificarea ulterioara a fiecarui post de bilant, conform caracterului acestuia.

Datele reflectate in bilantului contabil ne dau posibilitate de a determina o serie de indicatori economici care permit de a analiza atat structura patrimoniului entitatii pe o perioada determinata, cit si evolutia acestuia in dinamica. Toate acestea se efectueaza cu ajutorul metodelor de analiza.

CAPITOLUL 2 ANALIZA SITUATIEI PATRIMONIALE A

ENTITATII "BASARABIA" S.R.L

2.1 ANALIZA PATRIMONIULUI ENTITATII LA VALOAREA REALA

Ca unul dintre instrumentele principale si caracteristice ale metodei contabilitatii, bilantul contabil indeplineste mai multe functii a caror cunoastere este necesara, pentru al utiliza in raport cu rolul deosebit pe care il are in sistemul de informatie al entitatii, dobindind atributii financiar - economice cu caracter informational, de analiza, de control gestionar, documentar si previziune.

Deoarece prezinta starea si miscarea elementelor patrimoniale, bilantul contabil se instituie ca cel mai sistematic model de control gestionar atit in ceea ce priveste situatia patrimoniala la un moment dat, cit si sub raportul schimbarilor intervenite in volumul si structura elementelor componente in decursul perioadei de activitate. 

Bilantul contabil asigura sintetizarea si generalizarea datelor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatelor obtinute. Daca prin intermediul contului si a sistemului de conturi se descrie si analizeaza morfologia structurii economice si financiare a patrimoniului, prin bilantul contabil se realizeaza sintaxa aceleeasi structuri.

Continutul informational al bilantului este deosebit de cuprinzator si complex. Astfel, daca avem in vedere toate conditiile foarte riguroase de intocmire si continut, se poate aprecia ca bilantul contabil, in toata complexitatea lui, este un tablou sintetic de informatii, un model economic si un instrument de control al gestiunii, continind un bogat material pentru analiza si studierea situatiei entitatii.

Astfel evidentiem citeva functii fundamentale pe care le indeplineste bilantul contabil in procesul decizional, si anume:

- functia de generalizare a datelor contabilitatii care se realizeaza prin insasi modul sau de alcatuire si tehnica contabila insasi;

- functia de informare, cunoastere si apreciere a modului de desfasurare a intregii activitati, pe perioada la care se refera bilantul;

- functia de previziune, ca rezultanta a analizei si menirii fundamentale a bilantului in conditiile economiei moderne, cind conducerea previzibila pe baza cunoasterii evolutiei fenomenelor din trecut devine cheia absoluta a eficientei.

Bilantul contabil reprezinta documentul oficial de gestiune al oricarui agent economic asigurind formarea unei imagini fidele, clare, complete asupra situatiei patrimoniului entitatii. Serveste la reflectarea pozitiei financiare a entitatii, oferind informatii despre capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar, precum si despre necesitatile de creditare viitoare si capacitatea de onorare a acestora. Se prezinta sub forma de lista si reflecta elementele patrimoniale de active, grupate in ordinea crescatoare a lichiditatii lor, si elementele de pasiv, grupate in ordinea descrescatoare a exigibilitatii lor.

Analizat prin prisma teoriei modelarii, bilantul contabil este simultan un model structural si global, prin intermediul caruia se asigura o reprezentare a patrimoniului pornind de la partile sale componente catre caracteristicile de ansamblu.

Patrimoniul pe care il detine agentul economic se prezinta pentru informare si analiza, in totalitate si structuralitatea sa, prin intermediul bilantului contabil, care constituie de regula, o lucrare de inchidere a exercitiului financiar. Totodata, patrimoniul entitatii reprezinta ansamblul de bunuri economice exprimat in forma valorica ce apartin persoanelor fizice si juridice.

Astfel in cadrul bilantului contabil, patrimoniul este reprezentat prin prisma activului si pasivului, in cadrul activului, elementele multimii de activ fiind grupate in raportul destinatiei bunurilor economice utilizate si gradul de lichiditate in active imobilizate, circulante, si active de regularizare si asimilate. La rindul lor activele imobilizate sunt diferentiate in imobilizari necorporale, corporale si financiare, cele circulante sunt impartite in raport cu forma pe care o imbraca in stocuri de productie in curs de executie, creante, plasamente si disponibilitati banesti.

Cit priveste pasivul, elementele multimii de pasiv sunt grupate in raport cu caile de formare a surselor de finantare in capitaluri proprii, provizioane pentru riscuri si cheltuieli, si pasive de regularizare, precum si in functie de gradul lor de exigibilitate, permanente si curente.

Dispunerea activului in cadrul bilantului contabil este de regula cea inversa lichiditatii activelor, de la cele mai putin lichide, cum sunt imobilizarile necorporale, pina la cele mai lichide, adica catre disponibilitatile banesti, care imbraca deja forma de bani. Analizind elementele pasivului putem observa dispunerea acestora invers exigibilitatii surselor de finantare incepind cu elementele capitalului propriu, continuind cu datoriile pe termen lung si cu cele curente sau pe termen scurt.

Pentru analiza financiar-patrimoniala sunt inaintate urmatoarele obiective:

- aprecierea dinamicii si structurii patrimoniului la valoarea reala;

stabilirea patrimoniului net, ca forma de evaluare a averii actionarilor;

stabilirea lichiditatii si solvabilitatii, care intereseaza in principal institutiile financiare si de credit;

determinarea starii financiare a entitatii;

caracterizarea eficientei elementelor patrimoniale.

Patrimoniul entitatii se analizeaza la valoarea reala (valoarea de bilant) si la valoarea neta. Valoarea reala a patrimoniului cuprinde bunurile economice care provin atit din surse proprii, cit si din cele imprumutate. Scopul analizei consta in examinarea marimii, componentei si corelatiei intre diferite elemente patrimoniale, aflate la dispozitia entitatii.

In continuare vom efectua analiza componentei si structurii patrimoniului entitatii "Basarabia" C.A.P. la valoarea reala, pentru perioada anilor 2006-2007, date ce vor fi prezentate in tabelul 5.

Generalizind datele indicate in tabelul "Analiza componentei si structurii patrimoniului" mentionam faptul ca la entitatea "Basarabia" C.A.P. valoarea reala a patrimoniului s-a majorat cu 5637727 lei in marime absoluta sau cu 10,28 %. Majorarea data se datoreaza atit majorarii activelor pe termen lung, cit si cresterii activelor curente, sub influenta carora valoarea reala a patrimoniului s-a majorat cu 1236474 lei si respectiv cu 4401253 lei.

In valoarea reala a patrimoniului entitatii "Basarabia" C.A.P. pentru anul 2007 este detinuta de catre activele pe termen lung cu o cota de 63,63 %, urmat de activele curente cu o cota de 36,37 %, fapt ce se apreciaza negativ, deoarece entitatea ar trebui pe viitor sa tinda spre reducerea activelor pe termen lung si majorarea activelor curente, fiindca ele se rotesc mai repede si contribuie la accelerarea rotatiei tuturor activelor.

Tabelul 5 - Analiza componentei si structurii patrimoniului entitatii "Basarabia" C.A.P. pe anii 2005-2007

Daca in tabelul de mai sus a fost analizata doar componenta si structura patrimoniului entitatii "Basarabia" C.A.P., in continuare insa vom efectua analiza modificarilor structurale ale patrimoniului. Analiza structurala se efectueaza prin calcularea ratelor de structura ale activelor, care includ:

- rata imobilizarilor;

- rata activelor curente;

- rata corelatiei dintre activele curente si imobilizari;

- rata stocurilor de marfuri si materiale;

- rata creantelor pe termen scurt;

- rata activelor perfect active.

In tabelul ce urmeaza se va efectua analiza structurala a patrimoniului entitatii "Basarabia" C.A.P. pentru anii 2006-2007, datele fiind selectate din Bilantul contabil.

Tabelul 6 - Calculul coeficientilor patrimoniului entitatii "Basarabia" C.A.P.

Sintetizind datele obtinute in tabelul Calculul coeficientilor patrimoniului" mentionam faptul ca in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P. in perioada anului de gestiune rata imobilizarilor s-a redus cu 0,044 in comparatie cu anul precedent, ceea ce se apreciaza pozitiv, deoarece ea indica reducerea activelor pe termen lung in componenta activelor totale. Totodata, rata activelor curente s-a majorat cu 0,044, ceea ce indica ca in anul 2007 activele curente in totalul activelor s-au majorat, fapt ce se apreciaza pozitiv, deoarece ele se rotesc mai repede si contribuie la accelerarea rotatiei tuturor activelor.

Majorarea creantelor pe termen scurt in totalul activelor este indicata de rata creantelor pe termen scurt care a crescut cu 0,058, ceea ce se apreciaza pozitiv. Rata patrimoniului cu destinatie agricola indica o reducere in anul 2007 in confruntare cu anul 2006 cu 0,094, ceea ce se apreciaza pozitiv, deoarece aceasta reducere se datoreaza in principal majorarii mijloacelor fixe.

Utilitatea informatiilor cu privire la resursele economice controlate de catre entitate si la modificarea acestora in trecut rezida din posibilitatea anticiparii capacitatii entitatii de a genera lichiditati in viitor, precum si a evaluarii aptitudinilor administrative ale conducerii. Informatiile referitoare la structura financiara sunt utile pentru a anticipa nevoile viitoare de creditare si sansele entitatii de a obtine finantare in viitor. Acestea sunt utile in anticiparea modului de repartizare a rezultatelor si fluxurilor de mijloace banesti viitoare intre cei care au un interes fata de intreprindere.

O importanta deosebita in acest context o au activele intreprinderii, a caror caracteristici esentiale sunt:

- sa fie o resursa controlata de intreprindere;

- sa fie rezultat al unor evenimente trecute;

- sa poata genera beneficii economice viitoare.

Desi capacitatea intreprinderii de a controla beneficiile este rezultatul drepturilor legale, inclusiv dreptul de proprietate, un element poate satisface cerintele definitiei unui activ, in lipsa unui control legal, dar ale carui beneficii intreprinderea le controleaza.

Pentru a raspunde solicitarilor definitiei, un activ trebuie sa provina din evenimente trecute. Tranzactiile sau evenimentele previzionate in viitor nu implica generarea de active. Intentia unei cumparari nu satisface definitia data unui activ.

Avantajele economice viitoare legate de un activ reprezinta potentilul acestuia de a contribui, direct sau indirect, la un flux de lichiditati sau de echivalente ale acestora. Acest potential poate:

- desemna posibilitatea de a transforma in numerar sau echivalente ale acestuia;

- avea capacitatea de reducere a iesirilor de numerar.

Modurile in care beneficiile economice viitoare generate de un activ sunt diverse. Astfel un activ poate fi:

- utilizat, separat sau in combinatie cu alte active, pentru producerea de bunuri sau prestarea de servicii, destinate vinzarii;

- schimbat pe alte active;

- utilizat pentru achitarea unei datorii;

- distribuit actionarilor intreprinderii.

Intre iesirile de numerar si generarea de active exista o legatura strinsa, dar nefiind neaparat necesar ca cele doua sa coincida. Astfel, efectuarea unei iesiri de numerar poate insemna urmarirea obtinerii de beneficii economice viitoare, dar acest fapt nu reprezinta o dovada concludenta ca elementul obtinut corespunde definitiei unui activ. Similar, absenta unei iesiri de numerar nu exclude faptul ca un element ar putea satisface definitia unui activ, putind fi recunoscut de bilant. De exemplu, elementele care au fost donate unei intreprinderi pot satisface conditiile impuse de catre definitia unui activ.

In continuare vom analiza eficienta utilizarii activelor in cadrul C.A.P. "Basarabia", care presupune gradul de valorificare a acestora, adica obtinerea unor efecte economice cit mai mari pe unitatea de resursa consumata.  

Analiza eficientei utilizarii activelor se efectueaza dupa urmatorii indicatori:

- rata recuperabilitatii activelor (numarul de rotatii a activelor);

- durata de rotatie a activelor;

- numarul de rotatii a activelor curente;

- numarul de rotatii al stocurilor de marfuri si materiale;

- durata de rotatie a activelor curente.

Analiza indicatorilor sus numiti se efectueaza in urmatorul tabel analitic in baza datelor entitatii "Basarabia" C.A.P.

Tabelul 7 - Calculul si analiza eficientei utilizarii activelor in cadrul C.A.P. "Basarabia" in anii 2006-2007

Continuarea tabelului 7

Analizind datele indicate in tabelul "Calculul si analiza eficientei utilizarii activelor" mentionam faptul ca in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P. pozitiv se apreciaza majorarea nivelului rentabilitatii activelor in anul 2007 comparativ cu anul 2006, ceea ce ne indica ca marimea profitului pina la impozitare la 1 leu venituri din vinzari a crescut cu 7,21 p.p.

Marimea venitului din vinzari la 1 leu de active este caracterizata de rata recuperabilitatii activelor, care s-a majorat cu 0,103 puncte. Insa cu toate acestea indicatorul nu atinge norma de 1,4-2,0.

Marimea vinzarilor la 1 leu active curente s-a majorat in anul 2007 in confruntare cu anul 2006 cu 0,243, ceea ce se apreciaza pozitiv, cu toate ca plafonul teoretic al acestui indicator este de 2,0-2,5, dar se vede totusi o tendinta a entitatii de a atinge aceasta norma.

Cu toate acestea, se observa o reducere a duratei de rotatie a activelor, si a activelor curente care s-a redus respectiv cu 454 si 117 zile, fapt ce se apreciaza pozitiv, deoarece acest indicator indica perioada de rotatie a activelor, iar cresterea in dinamica se apreciaza negativ.

Situatia obtinuta in tabelul 7, inca o data ne vorbeste despre utilizarea eficienta a activelor in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P., ceea ce se apreciaza pozitiv pentru activitatea de mai departe a entitatii.

La urmatoarea etapa de analiza vom calcula influenta factorilor la modificarea rentabilitatii activelor in cadrul C.A.P. "Basarabia", cum ar fi:

- profitul (pierderea) perioadei de gestiune pina la impozitare;

- valoarea medie anuala a activelor totale.

Analiza influentei factorilor la modificarea nivelului rentabilitatii activelor in cadrul C.A.P. "Basarabia" pentru anii 2006-2007 va fi prezentata in urmatorul tabel analitic.

Tabelul 8 - Calculul influentei factorilor la modificarea rentabilitatii activelor in entitatea "Basarabia" C.A.P. in anii 2006-2007

- determinam balanta influentei:

R₂ - R₁ R_D + R_I

+ 7,21 = + 7,21 p.p.

Reesind din calculele efectuate mai sus mentionam faptul ca in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P., nivelul rentabilitatii activelor s-a majorat cu 7,21 p.p. in anul 2007 in confruntare cu anul 2006, ceea ce ne arata ca s-a majorat profitul ce revine la 1 leu de active totale, fapt ce se apreciaza pozitiv.

Aceasta modificare a fost influentata de modificarea urmatorilor factori:

- majorarii profitului perioadei de gestiune pina la impozitare cu 4166,67 mii lei, ceea ce a dus la majorarea nivelului rentabilitatii activelor cu 7,35 p.p.;

- majorarii valorii medii anuale a activelor totale cu 3099,56 mii lei, care a dus la reducerea indicatorului rezultativ cu 0,14 p.p., ceea ce se apreciaza negativ.

In baza datelor din tabelul de mai sus vom efectua analiza rotatie a activelor. Deci la prima etapa vom analiza viteza de rotatie a activelor totale influentata de urmatorii factori:

- viteza de rotatie a activelor curente;

- rata activelor curente - reesind din faptul ca activele curente se rotesc mai repede si de aceea ponderea lor nu trebuie sa fie mai putin de 50 %.

In continuare vom efectua calculul influentei factorilor la devierea vitezei de rotatiei a activelor totale in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P., aplicind procedeul legaturilor directe si indirecte, prezentat in urmatorul tabel analitic.

Tabelul 9 - Calculul influentei factorilor la devierea vitezei de rotatie a activelor totale in C.A.P. "Basarabia" pe anii 2006-2007

Balanta influentei: 1056

- 454 = - 454 zile

Analizind datele obtinute in tabelul "Calculul influentei factorilor la devierea vitezei de rotatie a activelor totale", putem afirma faptul ca durata de rotatie a activelor totale in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P. s-a redus cu 454 zile in anul 2007 comparativ cu anul 2006, fapt ce se apreciaza pozitiv.

Asupra acestei modificari a influentat pozitiv urmatorii factori:

- reducerea duratei de rotatie a activelor curente cu 117 zile, ceea ce a dus la reducerea indicatorului rezultativ cu 341 zile;

- majorarii ratei activelor curente cu 2,60 %, ceea ce a dus la reducerea vitezei de rotatie a ctivelor totale cu 113 zile.

2.2 CALCULUL SI ANALIZA PATRIMONIULUI NET

Orice entitate sau agent economic dispune de un anumit patrimoniu care este constituit din totalitatea bunurilor corporale si necorporale, precum si a drepturilor si obligatiilor agentului economic la un moment dat.

Analiza situatiei financiare la nivelul agentului economic vizeaza studierea modalitatilor de realizare a autofinantarii in conditiile autonomiei decizionale, asigurarea unui echilibru financiar dinamic intre resursele si imbunatatiri ale acestora a unei corelatii optimale intre volumul si structura activelor si pasivelor folosite de catre agentul economic in realizarea obiectivului de activitate si asigurarea integritatii patrimoniului acestuia.

Patrimoniul pe care il detine agentul economic se prezinta pentru informare si analiza, in totalitate si structuralitatea sa, prin intermediul bilantului contabil, care constituie de regula, o lucrare de inchidere a exercitiului financiar.

Totodata, patrimoniul net reprezinta marimea patrimoniului care este format din surse proprii. Se determina ca diferenta dintre suma totala a activelor si suma datoriilor entitatii pe termen lung si scurt.

Patrimoniul net al entitatii poate fi atit pozitiv, cit si negativ. Patrimoniul net pozitiv indica atingerea obiectivului principal al gestiunii financiare al entitatii, respectiv maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri. Patrimoniul net poate obtine valoare negativa in cazul cind se obtine o depasire a activului real de catre datoriile totale contractate de catre entitate. O astfel de situatie este consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare. Suma acestor pierderi a consumat integral capitalurile proprii, iar partea neacoperita a ramas in sarcina creditorilor, ca rezultat al asumarii riscului de insolvabilitate al entitatii.

Elementele componente a patrimoniului net al entitatii sunt:

activele nete pe termen lung;

activele curente nete (mijloace circulante proprii).

Patrimoniul net (active nete) poate fi calculate dupa formula:

Patrimoniul net = Total general activ - (Datorii pe termen lung

+ Datorii pe termen scurt)

In continuare vom aprecia modificarea in dinamica a patrimoniului net in baza entitatii "Basarabia" C.A.P. sub aspectul componentii si structurii pe perioada anului 2006-2007, date ce vor fi prezentate in tabelul urmator in baza Bilantului contabil.

Tabelul 10 - Analiza componentii si structurii patrimoniului net in dinamica al entitatii C.A.P. "Basarabia" in anii 2006-2007

Generalizind datele obtinute in tabelul "Analiza componentii si structurii patrimoniului net in dinamica" indicam ca la entitatea "Basarabia" C.A.P. patrimoniului net in anul 2007 s-a majorat cu 17738540 lei, ceea ce se apreciaza pozitiv, deoarece activele comparative cu datoriile s-au majorat.

Astfel, activele curente detin o pondere de 102,74 % la finele anului 2007 in valoarea patrimoniului net, cu o reducere fata de anul 2006 cu 13,0 %. Aceasta reducere se apreciaza negativ, deoarece reducerea ponderii activelor curente va contribui la incetinirea rotatiei patrimoniului entitatii in ansamblu.

Totodata, negativ se apreciaza majorarea datoriilor pe termen lung in comparatie cu activele pe termen lung cu 486386 lei in anul 2007, iar componenta acestora in valoarea patrimoniului net s-a redus cu 13 % in anul de gestiune.

O importanta deosebita in componenta patrimoniului net al entitatii o detine fondul de rulment net. Indicatorul dat este necesar pentru aprecierea situatiei financiare a entitatii si poate fi determinat in baza urmatoarelor doua formule:

Fondul de rulment net = Active curente - Datorii pe termen scurt

Fondul de rulment net = (Capital propriu + Datorii pe termen lung) - Active pe termen lung

Deci, in continuare vom efectua calculul si analiza fondului de rulment net in baza datelor entitatii "Basarabia" C.A.P. selectate din Bilantul contabil pentru anii 2006-2007, date ce vor fi prezentate in tabelul ce urmeaza.

Tabelul 11 - Analiza dinamicii fondului de rulment net in C.A.P. "Basarabia", lei

Conform calculelor de determinare a fondului de rulment net prin cele doua variante prezentate in tabelul "Analiza dinamicii fondului de rulment net" mentionam faptul ca in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P., fondul de rulment net s-a majorat in dinamica in anul 2007 in confruntare cu anul 2006 respectiv cu 3795207 lei, ceea ce se apreciaza pozitiv.

Aceasta situatie ne indica faptul ca in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P., sursele de finantare pe termen scurt se folosesc corect si dupa destinatie.

Totodata, asupra valorii fondului de rulment net pot influenta un sir de factori, care pot fi atit cu actiune directa, cit si indirecta, si anume: stocurile de marfuri si materiale, creante pe termen scurt, mijloacele banesti, alte active curente (cu actiune directa) si datoriile financiare, comerciale si calculate (cu actiune indirecta). Pentru a evidentia cauzele modificarii fondului de rulment net se calculeaza influenta acestor factori.

Astfel, in continuare vom efectua calculul influentei factorilor la modificarea fondului de rulment net in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P. aplicind metoda balantiera, deoarece in formulele de calcul este prezenta forma aditiva de legatura, datele fiind prezentate in urmatorul tabel.

Tabelul 12 - Calculul influentei factorilor asupra modificarii fondului de rulment net in cadrul C.A.P. "Basarabia", lei

Continuarea tabelului 12

Generalizind calculele efectuate in tabelul 12 afirmam faptul ca in cadrul C.A.P. "Basarabia" valoarea fondului de rulment net s-a majorat in anul 2007 comparativ cu anul 2006 cu 3795207 lei in marime absoluta sau cu 26,30 % in marime relativa, ceea ce se apreciaza pozitiv.

Majorarea fondului de rulment net a fost determinata de actiunea pozitiva a urmatorilor factori:

- majorarii valorii activelor materiale in curs de executie cu 1809649 lei;

- majorarii valorii mijloacelor fixe cu 478832 lei;

- majorarii valorii activelor financiare pe termen lung cu 82503 lei;

- reducerii datoriilor pe termen lung cu 239225 lei.

Paralel sub actiunea negativa a urmatorilor factori, valoarea activelor curente nete s-a diminuat in anul 2007 comparativ cu anul 2006 respectiv sub influenta:

- majorarii rezervelor cu 1338058 lei;

- majorarii profitului nerepartizat (pierderi neacoperite) cu 3990758 lei.

Aceasta situatie ne demonstreaza faptul ca in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P. sursele de finantare pe termen scurt in anul 2007 se folosesc corect si dupa destinatie.

2.3 ANALIZA SURSELOR DE CONSTITUIRE A ACTIVELOR

Orice manager trebuie sa cunoasca structura capitalului si valoarea unei intreprinderi pentru a putea lua o decizie daca intreprinderea respectiva este finantata adecvat. Structura capitalului ofera in acest sens primele informatii despre situatia financiara a unei entitati. Pentru managerul unui grup de entitati, structura capitalului devine importanta pentru continuitatea activitatii acesteia.

O structura optima a capitalului reprezinta de fapt, o decizie importanta pentru orice mediu de afaceri. Aceasta decizie nu e necesara doar din nevoia de a maximiza rezultatele, dar si pentru ca entitatile sa fie mai competitive in cadrul sectorului de activitate. O structura optima a capitalului exista doar daca realizam un echilibru intre riscul de faliment si riscul scutirii de impozite si taxe in cazul utilizarii imprumuturilor. Odata stabilit acest lucru, structura capitalului trebuie sa asigure un profit mai mare pentru toti actionarii, comparativ cu profitul care s-ar putea obtine de la o entitate care se finanteaza din sursele proprii.

In continuare vom efectua analiza structurii surselor de constituire a activelor care se efectueaza in urmatoarele directii:

- analiza generala a structurii surselor de finantare a activelor;

- analiza capitalului propriu;

- analiza datoriilor.

La prima etapa de analiza se studiaza structura capitalului intreprinderii in baza capitolelor pasivului bilantului contabil:

Capitolul III. Capitalul propriu.

Capitolul IV. Datorii pe termen lung

Capitolul V. Datorii pe termen scurt

Toate modificarile survenite in componenta acestor capitole vor caracteriza schimbarile cantitative si calitative ale capitalului propriu si celui imprumutat, care pot fi reflectate in urmatorul tabel analitic in baza datelor entitatii "Basarabia" C.A.P. pentru anii 2006-2007.

Tabelul 13 - Analiza structurii surselor de constiuire a activelor in dinamica in cadrul C.A.P. "Basarabia" in anii 2006-2007

Reesind din datele obtinute in tabelul "Analiza structurii surselor de constituire a activelor in dinamica", mentionam faptul ca in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P. sursele de constituire a activelor s-au majorat cu 5637,76 mii lei in anul 2007 comparativ cu anul 2006. Aceasta majorare a fost influentata de majorarea capitalului propriu cu 5270,91 mii lei si reducerea datoriilor pe termen lung cu 239,22 mii lei, fapt ce se apreciaza pozitiv.

Pozitiv se apreciaza si majorarea ponderii capitalului propriu in totalul surselor de constituire a activelor, care in anul 2006 detinea cota de 23,14 % iar in anul 2007 se majoreaza cu 6,6 % atingind cota de 29,74 %.

Totodata negativ se apreciaza majorarea datoriilor pe termen scurt in anul 2007 comparativ cu anul 2006 respectiv cu 606,05 mii lei.

Analiza structurii surselor de finantare a activelor se efectueaza in scopul aprecierii stabilitatii financiare a intreprinderii si a gradului de dependenta fata de sursele atrase dupa urmatorii indicatori:

a) coeficientul de autonomie

Coeficientul autonomiei indica cite surse proprii revin la 1 leu a surselor totale puse in circuitul economic al intreprinderii. Marimea minima nu poate fi mai mica decit 0,3, adica sursele proprii trebuie sa constituie in totalul surselor 30 %. Cresterea in dinamica se apreciaza pozitiv. In caz daca marimea acestui coeficient este egal cu 1, aceasta inseamna ca activitatea intreprinderii este finantata doar din sursele proprii.    

b) coeficientul de atragere a surselor imprumutate

Acest coeficient caracterizeaza marimea datoriilor intreprinderii la fiecare leu a surselor de finantare. Marimea teoretica se considera admisibila nu mai mare de 50 %, adica imprumuturile nu trebuie sa constituie mai mult de 50 % din toate sursele imprumutate. Pozitiv se apreciaza reducerea in dinamica.  

c) coeficientul corelatiei intre sursele imprumutate si proprii

Coeficientul dat ne indica cite datorii totale revine la 1 leu de surse proprii. Cresterea in dinamica se apreciaza negativ.

d) rata solvabilitatii generale

Solvabilitatea reprezinta capacitatea unui agent economic de a plati datoria pe care o are la termenul de plata stabilit in prealabil. Cresterea in dinamica se apreciaza pozitiv.

e) rata de acoperire a capitalului propriu

Calculul si modificarea acestor indicatori se efectueaza in urmatorul tabel analitic in baza datelor intreprinderii "Basarabia" C.A.P. pentru anii 2006-2007.

Tabelul 14 - Analiza structurii surselor de constituire a activelor prin metoda coeficientilor in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P. in anii 2006-2007

Analizind datele obtinute in tabelul 14 mentionam faptul ca in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P. coeficientul autonomiei s-a majorat in anul 2007 comparativ cu anul 2006 cu 0,067 puncte, ceea ce se apreciaza pozitiv, cu toate ca norma stabilita este de 3,0.

Coeficientul de atragere a surselor imprumutate pentru anul 2007 atinge valoarea de 0,702, ceea ce ne indica ca in cadrul entitatii analizate datoriile totale ce revin la 1 leu a surselor de finantare depaseste limita de 0,5, ceea ce se apreciaza negativ pentru activitatea entitatii. Totodata pozitiv se apreciaza reducerea acestui indicator in dinamica respectiv cu 0,067 puncte.

Reducerea datoriilor totale la 1 leu de surse proprii este caracterizata de coeficientul corelatiei intre sursele imprumutate si cele proprii, respectiv cu 0,966 puncte in anul 2007 comparativ cu anul 2006, fapt ce se apreciaza pozitiv.

Sporirea in dinamica a ratei solvabilitatii generale in anul curent comparativ cu anul precedent cu 0,124 puncte se apreciaza pozitiv.

2.4 ANALIZA LICHIDITATII BILANTULUI CONTABIL IN

C.A.P. "BASARABIA"

In cadrul echilibrului financiar capacitatea de plata, lichiditatea, solvabilitatea caracterizeaza una din cele mai importante conditii de existenta a entitatii pe piata - posibilitatea de a-si onora obligatiile de plata la termenele scadente.

Prin lichiditate se intelege capacitatea unei entitati de a-si onora in orice clipa datoriile. Entitatile, pentru a face fata datoriilor, trebuie sa dispuna de mijloace banesti cel putin la nivelul platilor exigibile. Lichiditatea exprima laturile calitative si cantitative de activitate economico-financiara, gradul de mentinere a echilibrului financiar, eforturile de a raspunde obligatiilor ce decurg din antrenarea entitatilor in mecanismul economic si financiar.

La definirea lichiditatii bilantului contabil pot fi evidentiate doua aspecte:

sub aspect static - o stare de proportionalitate intre mijloacele de plata disponibile la un moment dat si obligatiile de plata exigibile la aceeasi data;

sub aspect dinamic - o stare de concordanta intre fluxurile monetare pozitive si negative, adica - incasari si cele negative - plati. [ ,pag 283-284]

Metoda ratelor este un instrument traditional si deosebit de raspindit al analizei financiare, care a cunoscut in ultimii ani importante actualizari si aprofundari. Ratele lichiditatii exprima capacitatea entitatii de a face fata angajamentelor cu scadenta pe termen scurt.  

Din definitia lichiditatii bilantului contabil formulata mai sus poate fi dedusa formula de baza sau formula generala a acestui indice:

Lichiditatea =

In dependenta de componenta numaratorului si numitorului formulei de baza pot fi constituite numeroase variante de indicatori (coeficienti) ai lichiditatii. Coeficientii de lichiditate, in literatura de specialitate au rolul de a masura capacitatea de plata a entitatii, respectiv solvabilitatea pe termen scurt.

In continuare vom examina trei din cei mai frecventi utilizati coeficienti ai lichiditatii, si anume:

coeficientul lichiditatii

coeficientul lichiditatii intermediare;

coeficientul lichiditatii totale

Acesti coeficienti de aprecierea a lichiditatii bilantului contabil sunt multilateral examinati in literatura de specialitate si se foloseste pe larg in cadrul analizei exprese a situatiei financiare a entitatii [ ,pag 288-289].

Cel mai strict si dur criteriu de apreciere a lichiditatii este lichiditatea absoluta sau de gradul I. In cadrul calcularii acestuia, se compara cele mai lichide active curente cu datoriile pe termen scurt.

Sensul economic al lichiditatii absolute este ca acest coeficient caracterizeaza cota datoriilor pe termen scurt care intreprinderea este capabila sa achite imediat utilizind mijloacele banesti disponibile la moment.

Lichiditatea absoluta se determina ca raportul dintre mijloace banesti si datorii pe termen scurt. Nivelul teoretic al lichiditatii absolute constituie: 0,2 - 0,25, adica la un leu de datorii pe termen scurt entitatea trebuie sa dispuna de 20 - 25 bani de mijloace banesti, fapt ce indica ca entitatea este capabila in achitarea datoriilor exigibile.

Lichiditatea intermediara sau de gradul II reprezinta un caz particular al lichiditatii curente, conditionat de faptul excluderii din componenta activelor lichide a stocurilor de marfuri si materiale, precum si a altor active curente.

Sensul economic al lichiditatii intermediare este ca reflecta cota datoriilor pe termen scurt care entitatea este capabila sa le achite prin mobilizarea mijloacelor banesti, investitiilor pe termen scurt si a creantelor pe termen scurt.

Lichiditatea intermediara se determina ca raportul dintre suma mijloacelor banesti, investitii pe termen scurt, creante pe termen scurt la datorii pe termen scurt. Nivelul teoretic al lichiditatii intermediare constituie: 0,7 - 0,80, ceea ce indica ca la fiecare leu de datorii pe termen scurt, entitatea trebuie sa dispuna de 70 - 80 bani de mijloace banesti, investitii pe termen scurt si creante pe termen scurt.

In cadrul acestui sistem, coeficientul cel mai general si mai frecvent utilizat este lichiditatea curenta sau de gradul III, care presupune comparatia activelor curente cu datoriile pe termen scurt.

Sensul economic al coeficientului lichiditatii curente poate fi formulat in felul urmator: el arata daca entitatea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt in suma deplina.

Lichiditatea curenta se determina ca raportul dintre activele curente si datorii pe termen scurt. Marimea teoretica a coeficientului lichiditatii curente constituie 2,0 - 2,5, adica la fiecare leu de datorii pe termen scurt, entitatea trebuie sa dispuna de 2,0 - 2,5 lei active curente. In cazul in care coeficientul lichiditatii curente este subunitar, adica mai mic decit 1, aceasta inseamna ca activele curente ale entitatii nu acopera datoriile pe termen scurt si in aceasta situatie fondul de rulment este negativ. In asemenea situatii apare necesitatea de a apela la credite bancare si imprumuturi pe termen scurt.

In urmatorul tabel vom efectua calculul si analiza coeficientilor lichiditatii bilantului contabil in baza datelor entitatii "Basarabia" C.A.P., selectate din Bilantul contabil pentru anii 2006-2007.

Tabelul 15 - Calculul si aprecierea indicatorilor lichiditatii bilantului contabil ai entitatii "Basarabia" C.A.P. in anii 2006-2007

Reesind din datele obtinute in tabelul Calculul si aprecierea indicatorilor lichiditatii bilantului contabil afirmam ca entitatea "Basarabia" C.A.P. in perioada anului 2006-2007 inregistreaza tendinte de majorare a lichiditatilor

Lichiditatea absoluta inregistreaza o majorare, la un nivel foarte inalt fata de nivelul optim (0,2-0,25), ceea ce se apreciaza pozitiv. Adica valoarea acestui coeficient nu corespunde cerintelor atit la finele anului 2006 (0,019), cit si la finele anului 2007 (0,372), ceea ce demonstreaza evolutia negativa in urma majorarii mijloacelor banesti disponibile in conditiile intr-un ritm mai sporit decit cresterii datoriilor pe termen scurt. Daca e sa analizam coeficientul lichiditatii totale, atunci mentionam ca pe parcursul anului de gestiune el s-a majorat cu 0,201 puncte. Iar valoarea acestui coeficient in anii 2006 si 2007 este mai inalt decit nivelul optim (2,0-2,5), ceea ce ne arata ca C.A.P. "Basarabia" dispune de active curente suficiente pentru a achita toate datoriile pe termen scurt.

Necorespunderea coeficientilor lichiditatii parametrilor recomandati, existenta tendintelor negative in evolutia acestor coeficienti impune depistarea cauzelor ce au conditionat modificarea lichiditatii. In acest scop se efectueaza analiza factoriala a lichiditatii bilantului contabil. [ ,pag 292-293]

De aceea, in continuare vom efectua calculul influentei factorilor la modificarea lichiditatii totale in cadrul entitatii "Basarabia" C.A.P., in baza datelor din Rapoartele financiare pentru anii 2006-2007 prezentate in urmatorul tabel.

Tabelul 16 - Calculul influentei factorilor la modificarea lichiditatii totale a bilantului contabil ai C.A.P. "Basarabia" in anii 2006-2007

In continuare pentru a determina influenta factorilor asupra indicatoruilui rezultativ, se aplica procedeul legaturilor directe si indirecte cu cifre concrete din tabel:

- calculam marimea influentei activelor curente la modificarea lichiditatii totale:

R_D = = = 6,329 - 5,042 = + 1,287 puncte

- calculam influenta datoriilor pe termen scurt la modificarea indicatorului rezultativ:

R_I = = = 5,042 - 6,128 = - 1,086 puncte

- determinam balanta influentei:

+ 0,201 = + 0,201 puncte

Reesind din calculele efectuate mai sus mentionam faptul ca in cadrul C.A.P. "Basarabia", coeficientul lichiditatii totale s-a majorat in anul 2007 in confruntare cu anul 2006 cu 0,201 puncte, ceea ce ne arata ca entitatea analizata dispune de active curente suficiente pentru a achita toate datoriile pe termen scurt.

Aceasta modificare a fost influentata de urmatorii factori:

- majorarii valorii activelor curente cu 4401,28 mii lei, care a dus la majorarea indicatorului rezultativ cu 1,287 puncte, ceea ce se apreciaza pozitiv;

- majorarii datoriilor pe termen scurt cu 606,05 mii lei, ceea ce a dus la reducerea lichiditatii totale in anul curent comparativ cu anul precedent cu 1,086 puncte, fapt ce se apreciaza negativ.

Concluzia este ca din cauza depasirii esentiale a ritmului cresterii activelor curente asupra ritmului cresterii datoriilor pe termen scurt, lichiditatea curenta a bilantului contabil obtinuta in C.A.P. "Basarabia" a depatit nivelul optimal de 2,0-2,5.