QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente economie

Bugetul local - baza sistemului finantelor publice locale



Bugetul local - baza sistemului finantelor publice locale


Un buget local poate fi definit ca fiind documentul prin care sunt prevazute si aprobate, in fiecare an, veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ - teritoriale sau, dupa caz, numai cheltuielile in functie de sistemul de finantare a institutiilor publice.




Veniturile bugetare sunt reprezentate de resursele banesti care se cuvin bugetelor locale, bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local, bugetelor activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, in baza unor prevederi legale.

Veniturile proprii ale bugetelor locale cuprind:

Impozite, taxe locale si varsaminte de venituri cuvenite de la platitori (agenti economici si institutii publice) de importanta locala si din impozite si taxe locale (de la populatie sau de la persoanele juridice), precum si cote defalcate din impozitul pe venit. In mod normal, aceste venituri ar trebui sa reprezinte majoritatea in totalul veniturilor bugetelor locale.

Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. sume defalcate - partea din unele venituri ale bugetului de stat, care se aloca unitatilor administrativ- teritoriale in vederea echilibrarii bugetelor proprii ale acestora, potrivit prevederilor legale.

- Subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete.

- Donatii si sponsorizari.

Cheltuielile bugetare sunt cheltuieli aprobate si efectuate din bugetele locale, din bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local si din bugetele activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, in limita si cu destinatia stabilite prin bugetele respective.

Suma aprobata in bugetele locale care reprezenta limita maxima pana la care se pot angaja si efectua cheltuieli poarta denumirea de credit bugetar.

Deschiderea de credite bugetare consta in aprobarea comunicata trezoreriei

statului de catre ordonatorul principal de credite, in limita careia se pot efectua plati de casa din bugetele locale.

Partea cheltuielilor ce nu poate fi acoperita din veniturile bugetare ale anului respectiv constituie deficitul bugetar.

Inscrierea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-un singur document se face pentru a se asigura utilizarea acestora in mod corelat si eficient, precum si pentru a inlesni procesul de monitorizare a resurselor financiare.

Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet, respectiv municipiul Bucuresti, intocmeste bugetul local, in conditii de autonomie, intre aceste bugete neexistand relatii de subordonare.

Institutiile publice cuprind autoritatile unitatilor administrativ-teritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora.

Ordonatorii  principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale.

Conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarui consiliu local, judetean si a Consiliului General al Municipiului

Bucuresti sunt, dupa caz, ordonatori de credite secundari sau tertiari.

Componentele sistemului bugetar local la nivelul unitatilor administrativ- teritoriale sunt urmatoarele:

● Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale:

- Bugetele judetelor si municipiului Bucuresti;

- Bugetele municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti;


- Bugetele oraselor;

- Bugetele comunelor;

Bugetele institutiile publice si serviciilor publice de interes local subor- donate unitatilor administrativ-teritoriale (finantate integral din bugetele locale);

- Bugetele institutiilor publice si serviciilor publice de interes local (finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul local);

- Bugetele institutiilor publice autonome locale finantate integral din venituri proprii.

Cum institutiile si serviciile publice pot fi de interes judetean, municipal, orasenesc sau comunal, ca urmare si subordonarea lor pastreaza aceeasi ierarhizare si in bugetarea activitatilor proprii.


. Principii si reguli privind bugetele locale


Unele dintre principiile privind formarea, administrarea, folosirea si controlul resurselor financiare specifice unitatilor administrativ-teritoriale, institutiilor si serviciilor publice de interes local corespund si poarta amprenta principiilor generale ale bugetarii, respectiv universalitate, publicitate, unitate, unitate monetara, anualitate, specializare bugetara si echilibru, in timp ce alte principii sunt specifice bugetarii locale si anume: autonomia locala, subsidiaritatea si proportionalitatea.

Veniturile si cheltuielile publice locale se grupeaza conform clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, elaborata de Ministerul Finantelor Publice.

Clasificatia bugetara este gruparea, intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare, precis determinate, a veniturilor si cheltuielilor cuprinse in bugetele locale, bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local si bugetele activitatilor finantate din venituri extrabugetare.

Clasificatia bugetara se utilizeaza atat in faza de elaborare si aprobare a bugetelor respective, cat si in executia acestora, servind la inscrierea in bugete a veniturilor in functie de provenienta lor si a cheltuielilor in raport cu obiectivul sau cu functia careia ii sunt destinate aceste cheltuieli si cu caracterul economic al operatiunilor in care acestea se concretizeaza;

Clasificatia indicatorilor privind finantele publice cuprinde la venituri - capitole si subcapitole, iar la cheltuieli - parti, capitole, subcapitole, titluri si articole, precum si alineate, dupa caz.

Articolul bugetar este o subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor bugetare in functie de caracterul economic al operatiunilor in care acestea se concretizeaza si care desemneaza natura unei cheltuieli, indiferent de actiunea la care se refera.

Principalele reguli bugetare care trebuie respectate sunt:

(1) Este interzisa efectuarea de plati direct din veniturile incasate, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

(2) Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute in legi specifice si in legile bugetare anuale.

(3) Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele locale si nici nu poate fi angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.

(4) Nici o cheltuiala din fonduri publice locale nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare si surse de finantare.

(5) Dupa aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicatii asupra acestora, dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuarii veniturilor sau a majorarii cheltuielilor bugetare aferente exercitiului bugetar pentru care s au aprobat bugetele locale respective.


. Veniturile bugetelor locale


Veniturile publice locale constituie resursele banesti care se cuvin bugetelor locale, bugetelor institutiilor publice de interes local, bugetelor serviciilor publice de interes local si bugetelor proprii ale judetelor in baza unor prevederi legale.

Resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe si alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale, transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat si venituri cu destinatie speciala.

Veniturile sunt grupate, in bugetele locale, pe an si pe trimestre intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare, precis determinate in functie de provenienta lor".


Resursele financiare ale unitatilor administrativ-teritoriale

Aceste resurse prezinta o anumita diferentiere de la o perioada la alta, insa in general sunt urmatoarele:

a. Prelevari obligatorii catre bugetele locale sub forma impozitelor si taxelor locale stabilite in limita si in conditiile legii", de catre consiliile locale (comunale, orasenesti sau municipale), consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Reprezinta ponderea principala in veniturile locale.

b. Prelevari din bugetul de stat:

b.1. Cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

b.2. Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat. c. Transferuri de la alte bugete;

d. Donatii si sponsorizari;

e.  Alte surse locale, cum sunt veniturile din confiscari, concesionari, inchirieri sau valorificari de bunuri sau terenuri proprietate publica sau privata a administratiilor locale etc.;

f. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate;

g. Imprumuturi din Trezoreria Statului.

* Sumele incasate din vanzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate in urma demolarii, dezmembrarii sau dezafectarii, in conditiile prevazute de lege, a unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor si serviciilor publice, finantate integral din bugetele locale, dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni, constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea.

* Sumele incasate de catre celelalte institutii si servicii publice de interes local se retin de catre acestea, in vederea realizarii de investitii.

Sumele incasate din concesionarea sau din inchirierea unor bunuri apartinand domeniului public sau privat, de interes local sau judetean, constituie venituri ale bugetelor locale.

* Sumele incasate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale si se utilizeaza pentru realizarea de investitii din competenta autoritatilor administratiei publice locale.

* Sumele incasate din valorificarea bunurilor confiscate se fac venit la bugetul local, in functie de subordonarea institutiilor care au dispus confiscarea acestora, in conditiile legii, dupa deducerea cheltuielilor legate de activitatea de valorificare.


Clasificarea veniturilor bugetelor locale

Clasificarea veniturilor bugetelor locale are la baza o multime de criterii folosite de teoria si practica financiar-bugetara.

Sunt cateva criterii de recunoastere generala, pe care le vom trata in ordinea folosirii lor practice.


● Dupa prevederile clasificatiei bugetare actuale, acestea sunt:

* Venituri curente - fiscale si nefiscale;

* Venituri din capital;

Venituri din sume, cote defalcate si transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat sau de la alti ordonatori principali de credite finantati din bugetul de stat;

* Venituri din donatii si sponsorizari.


Dupa provenienta bugetara a veniturilor sunt trei mari categorii de venituri: din incasarii proprii, de la bugetul de stat si de la alte bugete.

Veniturile administratiei publice locale sunt acele venituri ce se prevad, aproba si executa in bugete distincte ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor. Aceste venituri sunt definite si clasificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 3 modificata de OUG , separat pentru bugetele proprii ale judetelor si separat pentru cele ale localitatilor, comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarele municipiului Bucuresti si Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Venituri provenite de la bugetul statului care imbraca mai multe forme, si anume:

* Venituri din cote defalcate din anumite venituri ale bugetului statului (47% din impozitul pe venit pentru comune, orase, municipii si 1 % pentru bugetul propriu al judetului);

* Venituri din sume defalcate din unele venituri ale bugetului statului, din impozitul pe venit si din taxa pe valoarea adaugata;

* Subventii primite din bugetul statului pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe (transferuri de la bugetul de stat);

* Venituri prin transferuri cu destinatie speciala de la alte bugete (ministere).

Venituri provenite de la consiliile judetene pentru consiliile locale din cota de 22% din impozitul pe venit.


. Cheltuielile bugetelor locale


Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor publice locale, pe destinatii si ordonatori de credite, se efectueaza in concordanta cu atributiile care revin autoritatilor administratiei publice locale si cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul comunitatii respective.

Din bugetele locale se finanteaza actiuni social-culturale, sportive, de tineret, inclusiv ale cultelor, actiuni de interes local in beneficiul colectivitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a administratiei publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala


Formarea si utilizarea resurselor financiare publice locale si contul de executie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi,

Cheltuielile finantate din bugetele locale sau cheltuielile bugetare reprezinta sumele aprobate si efectuate din bugetele locale, din bugetele institutiilor publice de interes local, din bugetele serviciilor publice de interes local si din bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii, in limitele si potrivit destinatiilor stabilite prin bugetele respective.

Cheltuielile bugetare aprobate cu destinatie precisa si limitata (art.14 alin.(2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.45 20 3) prin bugete reprezinta limita maxima pana la care se pot angaja si efectua cheltuieli, dincolo de aceasta limita, operand responsabilitatea personala a conducatorilor institutiilor publice - ordonatori de credite.

In bugetele locale nu se pot inscrie si nu se pot aproba cheltuieli fara

asigurarea resurselor financiare corespunzatoare.

Cheltuielile prevazute in capitolele si articolele de cheltuieli au destinatie precisa si limitata.

Finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin deschideri de credite de catre ordonatorii principali ai acestora, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de

folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Efectuarea  cheltuielilor bugetare se face numai pe baza de documente justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din conventii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrari, plata salariilor si a altor drepturi banesti, plata obligatiilor bugetare, precum si a altor obligatii.

Fondul de rezerva bugetara este fondul prevazut la partea de cheltuieli a bugetelor locale.

Cuantumul fondului se stabileste o data cu elaborarea si adoptarea bugetului respectiv, fiind destinat finantarii unor actiuni sau sarcini intervenite in cursul anului, precum si inlaturarii efectelor unor calamitati naturale.


Clasificatia cheltuielilor din bugetele locale

Cheltuielile bugetare specifice unitatilor administrativ-teritoriale proiectate si gestionate de autoritatile administratiei publice locale executive si de catre managerii celorlalte institutii si servicii publice din subordinea autoritatilor locale se grupeaza dupa mai multe criterii.


● Dupa clasificatia bugetara a veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale, cheltuielile sunt privite din doua puncte de vedere: functional si economic. Aceasta clasificare in vigoare la data actuala, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, poate fi adaptata si completata, in functie de aparitia si modificarea legislatiei.


Dupa caracterul economic sau natura operatiunilor in care se concretizeaza

cheltuielile bugetare, acestea sunt:



A   - Cheltuieli curente

- Cheltuieli de personal

- Cheltuieli materiale si servicii


- Subventii

- Transferuri

- Dobanzi

B    - Cheltuieli de capital sau pentru investitii

C    - Operatiuni financiare

- Imprumuturi acordate

- Rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite

D   - Rezerve, excedent, deficit


Dupa obiectivul sau domeniul functional carora le sunt destinate cheltuielile, acestea sunt clasificate in:

A Cheltuieli care se prevad in bugetele proprii ale judetelor.

B Cheltuieli care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si al Municipiului Bucuresti


● Dupa institutiile publice cu personalitate juridica ce realizeaza executia bugetara a cheltuielilor prevazute in bugetele aprobate, cheltuielile privesc:


Unitatile administrativ-teritoriale; (2) Institutiile publice de interes local; (3) Serviciile publice de interes local.


Dupa felul ordonatorilor de credite implicati in cheltuielile proprii, acestea

sunt:



Cheltuieli proprii ale ordonatorilor principali de credite. (2) Cheltuieli proprii ale ordonatorilor secundari de credite. (3) Cheltuieli proprii ale ordonatorilor tertiari de credite.


Dupa indicatorii privind finantele publice elaborati  de Ministerul

Finantelor Publice (art.45 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 45/ 03), cheltuielile sunt clasificate pe subdiviziuni, dupa cum urmeaza:


Divizarea cheltuielilor bugetelor locale


Nr.

crt.

Diviziunea

Exemplificare


Parti

Partea a III a Cheltuieli social-culturale


Capitole

Cap.57 Invatamant"


Subcapitole

Subcap.02 Invatamant prescolar"


Titluri

Titlul 20 Cheltuieli materiale si servicii"


Articole

Art.24 Cheltuieli de intretinere si gospodarire"


Alineate

Al.24.01 Incalzit"


. Criterii de echilibrare a bugetelor locale


Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unitati administrativ-teritoriale, prin legea bugetului de stat se pot stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si criterii de repartizare a acestora pe unitatile administrativ-teritoriale.


Pentru  echilibrarea bugetelor locale, reglementarile in vigoare prevad alocarea de cote din impozitul pe venit dupa cum urmeaza:

- 47% la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor;

- 13% la bugetul propriu al judetului;

- 22% la consiliile judetene pentru echilibrarea bugetelor locale.

Echilibrarea interjudeteana este de competenta Ministerului Finantelor Publice si se realizeaza prin repartizarea din sumele defalcate din impozitul pe venit de la nivel central la nivel judetean, astfel:

-70% din suma in functie de capacitatea financiara calculata avand in vedere impozitul pe venit incasat pe locuitor;

-30% din suma in functie de suprafata unitatii administrativ-teritoriale.

Echilibrarea intrajudeteana

Sumele defalcate din impozitul pe venit si suma din cota de 22% din impozitul pe venit, dupa ce se aloca 25% pentru bugetul propriu al consiliului

judetean, se repartizeaza astfel:

- 30% din sume in functie de capacitatea financiara calculata in baza impozitului pe venit incasat pe locuitor;

- 30% din sume in functie de suprafata unitatii teritorial administrative;

% din sume in functie de populatia fiecarei unitati administrativ teritoriale;

- 15% din suma pe criterii specifice stabilite de consilii judetene, care sa asigure cu prioritate sustinerea programelor cu finantare externa, care necesita cofinantare locala.

Repartizarea sumelor se face cu consultarea primarilor de catre o comisie formata din:

presedintele consiliului judetean, in calitate de reprezentant al Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania;

- prefectul judetului;

- reprezentantul din judetul respectiv, desemnat de Asociatia Municipiilor din Romania;

reprezentantul din judetul respectiv, desemnat de Asociatia Oraselor din Romania;

- reprezentantul din judetul respectiv, desemnat de Asociatia Comunelor din Romania;

- directorul general al directiei generale a finantelor publice judetene.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }