Auxiliarii dependenti

Auxiliarii dependenti

Sunt persoanele prin intermediul carora comer­ciantii incheie acte juridice comerciale si care se afla in raporturi de munca sau subordonare cu comerciantii, fiind, de regula, salariatii acestora, in aceasta ca­tegorie intra prepusii, comisii pentru negot si comisii calatori pentru negot.

Prepusii sunt persoane insarcinate cu comertul in locul patronului lor; fie in locul unde acestea il exercita, fie in alt loc (art. 392 C. com.). Din aceasta definitie rezulta ca pentru ca o persoana sa fie prepus comercial trebuie sa indeplineasca 2 conditii:

- persoana in cauza sa fie "insarcinata cu comertul patronului sau', adica sa fie imputernicita sa conduca intreaga activitate comerciala si sa-1 reprezinte pe patron in toate actele comerciale;

- imputernicirea data sa priveasca "activitatea comerciala la locul unde co­merciantul isi exercita comertul (unde isi are sediul sau la un loc determinat) (de exemplu la o sucursala).

1). Prepusul, prin urmare, se deosebeste de oricare reprezentant prin: sfera intinsa de activitate si prin locul unde isi desfasoara activitatea. El nu este chemat sa incheie o operatiune, un act izolat in numele comerciantului, ci in­cheie toate actele referitoare la comertul reprezentatului sau la o ramura distincta din comertul acestuia.

2). Prepusii se deosebesc de ceilalti reprezentanti si prin locul unde isi des­fasoara activitatea si anume la sediul comerciantului sau la o sucursala, pe cand ceilalti reprezentanti isi pot exercita imputernicirea oriunde. Prepusul este sub­stituitul unui comerciant la locul negotului.

O persoana nu are calitatea de prepus daca el trebuie sa supuna patronului spre aprobare toate actele ce vrea sa le incheie.

Prepusul este un alter ego al comerciantului. El nu poate face nici un act care ar contrazice scopul pentru care a fost numit, el avand numai indatoriri profesionale.

Continutul raportului juridic dintre prepus si comerciant este reglementat de dispozitiile art. 393-400 C. com.. Din analiza acestor texte legale rezulta ca prepusul este in acelasi timp conducator de intreprindere si reprezen­tant. Pe de o parte, el este investit cu atributii de exercitare a activitatilor pe care le implica comertul, pe de alta parte, este un salariat al comerciantului, retribuit cu o suma fixa sau cu o cota procentuala din beneficiu. Aceste 2 aspecte ale raportului de prepusenie sunt, totodata, suportul calitatii sale de reprezentant al comerciantului.

Intinderea puterilor prepusului .Prepusul dispune de puteri largi pentru executarea operatiilor necesare de­sfasurarii comertului. Ca urmare, puterea de reprezentare a prepusului este ge­nerala si permanenta.

Reprezentarea este generala, in sensul ca puterile prepusului sunt determi­nate de obiectul comertului pe care este imputernicit sa-1 exercite.

Legea nr. 31/1990 prevede in disp. art. 194-209 sanctiuni si pentru prepusii care au savarsit infractiuni in executarea imputernicirii lor. Prepusul nu poate fi insa pedepsit pentru infractiunea de bancruta frauduloasa ori alte infractiuni privi­toare la comert daca nu este vinovat, pedeapsa potrivit legii penale fiind per­sonala, insa ori de cate ori savarseste fapte penale, de exemplu ascunderea unei parti din actiunile societatii, legea il pedepseste desi nu este comerciant.

Prepusul nu poate face concurenta comerciantului pe care-1 reprezinta. Potrivit art. 397 C. com., prepusul nu poate fara invoirea expresa a comerciantului sa faca operatiuni comerciale in nume propriu sau sa ia parte pe seama sa ori a altei persoane la un comert de felul celui cu care a fost insarcinat. Asemenea acte sunt interzise, fiind considerate acte de concurenta neloiala, in cazul in care prepusul savarseste acte de acest fel, el datoreaza comerciantului despagubiri pentru prejudiciul cauzat. Mai mult, comerciantul are dreptul sa retina si sa revendice pentru sine foloasele ce ar rezulta din aceste operatiuni.

Calitatea de prepus inceteaza prin:

1. Revocarea imputernicirii;

2. Renuntarea prepusului;

3. Moartea, interdictia, insolvabilitatea si lichidarea judiciara (falimentul) comerciantului sau a prepusului.

Prepusenia poate produce efecte si sa oblige, chiar dupa ce aceasta calitate a incetat; daca actele incheiate cu tertele persoane sunt de buna credinta, actele sunt valabile.

Comisii pentru negot, asa cum rezulta din disp.art. 404 C. com., sunt prepusii pentru vanzarea in detaliu a marfurilor, iar in literatura juridica  se face distinctie ca, desi legea ii numeste prepusi, ei nu au insa aceasta calitate in sensul precizat de art. 392 si urmatoarele din C. com. roman.

Comisii pentru negot sunt salariati ai comerciantului care il ajuta pe acesta in interiorul localului, in desfasurarea activitatii si sub supravegherea sa. Ei sunt salariati insarcinati sa intre in raporturi juridice cu clientela.

In aceasta categorie intra si alte persoane care indeplinesc operatiuni speci­fice comertului cum sunt: receptionerul de la hotel, soferul taximetrist, salariatii care presteaza servicii la domiciliul clientilor. Aceste persoane numiti comisi pentru negot au puterea de a trata si de a-1 reprezenta pe patron, numai in localul in care acesta isi desfasoara activitatea unde pot incheia contracte co­merciale in schimbul lucrului vandut pot cere si incasa pretul, dand chitanta valabila in numele patronului lor. Pentru operatiunile din afara localului ei au nevoie de o imputernicire speciala expresa sau tacita din partea comerciantului. Disp.art. 404 C. com. prevede in acest sens ca "afara de magazin, ei nu pot cere plata creantelor patronului, fara autorizarea speciala'. Autorizatia poate rezulta, de exemplu, din faptul ca acest comis preda marfa la domiciliul clientilor si le cere plata. Nu trebuie sa fie confundati comisii de comert cu alti salariati ai patronului care depun activitate in interiorul localului; sunt si ei auxiliari, dar nu au puterea de a reprezenta. Acesti functionari nu sunt insarcinati sa intre in raporturi cu tertele persoane. Codul comercial roman nu se ocupa de con­tractul de munca intre comerciant si auxiliari care nu au putere de a reprezenta, aceasta fiind o problema de legislatia muncii.

Comisii calatori pentru comert denumiti si comisi voiajori ori comerciali sunt auxiliari independenti, salariati ai comerciantului retribuiti cu un salariu fix sau cu un comision pentru fiecare afacere incheiata. Statutul lor decurge din dispozitiile art. 402-403 C. com.

Spre deosebire de comisii pentru negot care isi desfasoara activitatea la locul unde se exercita comertul patronului, activitatea comisilor calatori se desfasoara in afara acestui loc, in alte localitati, de regula stabilite de comerciant. Aceste persoane pot avea imputernicirea de la patron, printr-o procura, cat si prin cir­cularele sau prin corespondenta trimisa de patron clientilor.

Comisii voiajori sunt de 2 feluri: comisi voiajori cu reprezentanta si comisi voiajori fara reprezentanta. Daca comisii calatori au puterea de a incheia con­tracte care obliga pe patron, sunt reprezentanti; daca comisii voiajori au de scop numai de a colecta oferte sau comenzi pentru patroni, care urmeaza sa fie apro­bate apoi de comerciant si, eventual, sa fie comercializate in raporturi contrac­tuale, ei nu au puterea de a-1 reprezenta pe patron; sunt comisi voiajori fara reprezentare.

Comisii voiajori cu puteri de reprezentare incheie acte juridice intocmai ca si prepusii. regulile pentru prepusi sunt valabile si pentru aceasta categorie de auxiliari (art. 403 C. com.).

La incheierea actelor juridice comisii calatori pentru negot trebuie sa aduca la cunostinta tertilor calitatea lor de reprezentanti ai comerciantilor. Ei nu pot sa semneze insa cu mentiunea "prin procura', ci numai sa arate numele patro­nului lor. in caz contrar, ei se obliga personal fata de terti.

Rezumand, retinem ca principalele trasaturi caracteristice ale acestor auxiliari sunt: a) se afla cu patronul intr-un raport juridic de munca, fiind remunerati cu un salariu fix sau cu un comision pentru fiecare afacere incheiata; ei nu au calitatea de comerciant; b) au o activitate de teren pentru cautarea clientelei; c) intinderea prerogativelor comis voiajorului este stabilita de patron; d) in toate operatiunile de comert, comis voiajorul trebuie sa arate calitatea sa de repre­zentant al patronului.