Transmisiunea activului si pasivului mostenirii

Transmisiunea activului si pasivului mostenirii

Sectiunea I - Obiectul transmisiunii

Mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate uneia sau mai multor persoane fizice sau juridice in fiinta (art. 953 C.civ.).

Patrimoniul este o universalitate juridica care cuprinde totalitatea drepturilor si obligatiilor cu continut patrimonial (economic) ale persoanei, precum si bunurile la care se refera aceste drepturi.

Transmisiunea mostenirii cuprinde atat activul, cat si pasivul patrimonial al defunctului.

Activul patrimonial succesoral este format numai din drepturile patrimoniale existente la data deschiderii mostenirii.

In activul mostenirii intra deci drepturile patrimoniale ale defunctului, indiferent de natura lor, drepturi reale principale sau accesorii, drepturi de creanta, drepturi patrimoniale de autor si actiunile in justitie patrimoniale la care defunctul avea dreptul si care pot fi continuate sau chiar pornite de mostenitori.

Vor fi incluse in activul mostenirii si fructele naturale si civile produse de bunurile succesorale, dupa deschiderea mostenirii, precum si drepturile generate de raportul donatiilor sau de reductiunea liberalitatilor excesive, desi acestea nu faceau parte din patrimoniul defunctului la data deschiderii mostenirii.

Nu vor intra in activul mostenirii drepturile cu caracter viager care se sting la moartea titularului, drepturile constituite in favoarea defunctului intuitu personae si actiunile in justitie prin care se valorifica aceste drepturi.

Pasivul mostenirii este constituit din datoriile si sarcinile mostenirii.

Datoriile mostenirii sunt obligatiile patrimoniale ale defunctului indiferent de izvorul si natura lor ori de persoana creditorului, existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii succesiunii.

Nu sunt datorii ale mostenirii si ca atare nu sunt incluse in pasivul moste­nirii obligatiile defunctului care se sting prin moartea sa (viagere) sau cele intuitu personae.

Sarcinile mostenirii sunt obligatiile care se nasc in persoana mosteni­torilor la deschiderea succesiunii sau ulterior.

Sunt sarcini ale mostenirii: cheltuielile de inmormantare si cele facute cu pomenile (parastasele) pentru rememorarea defunctului, cheltuielile pentru administrarea si lichidarea mostenirii, inclusiv taxele si impozitele pentru bunurile succesorale sau pentru efectuarea procedurii succesorale, plata legatelor cu titlu particular (si a sarcinilor impuse de defunct moste­nitorilor) daca acestea au ca obiect o suma de bani sau bunuri determinate generic ori obligatii de a face sau a nu face, conferind astfel legatarului calitatea de creditor al succesiunii.

In schimb, daca legatul are ca obiect un drept real asupra unui bun individual determinat, legatarul dobandeste calitatea de titular al dreptului real (de proprietate, uzufruct etc.) din momentul deschiderii succesiunii, deci legatul nu va reprezenta un pasiv al succesiunii. Pentru predarea bunului, legatarul va actiona in calitate de proprietar si nu in calitate de creditor.

Sectiunea a II‑a - Transmisiunea activului mostenirii

Transmisiunea activului si pasivului succesoral se produce de drept, prin efectul legii, in momentul decesului titularului parimoniului.

Transmisiunea succesorala poate fi universala, cu titlu universal sau cu titlu particular.

Transmisiunea universala are ca obiect patrimoniul defunctului la data decesului acestuia.

Titularii transmisiunii sunt mostenitorii cu vocatie universala: moste­ni­tori legali sau legatari universali, care sunt virtual chemati la intreg patrimoniul succesoral, chiar daca concret emolumentul succesoral pe care il vor culege va fi mai mic decat activul succesoral.

Transmisiunea cu titlu universal are ca obiect o fractiune (cota‑parte) din mostenire.

Titularul dreptului este succesorul cu titlu universal: mostenitor legal sau legatar cu titlu universal care este chemat la mostenire in limita cotei la care are vocatie legala sau, dupa caz, testamentara.

Transmisiunea cu titlu particular are ca obiect unul sau mai multe bunuri, determinate sau determinabile, privite ut singuli (singular).

Titular al transmisiunii cu titlu particular este legatarul cu titlu particular.

Natura dreptului dobandit de legatarul cu titlu particular depinde de obiectul legatului.

Daca acesta este un drept real asupra unui bun individual determinat sau un drept asimilat acestuia (dreptul defunctului asupra unei succesiuni deschise, dar nelichidate), legatarul cu titlu particular devine proprietar din momentul deschiderii succesiunii, dobandind dreptul de la defunct.

Daca obiectul legatului este un bun de gen, o obligatie de a face sau a nu face sau un bun al altuia, legatarul dobandeste un drept de creanta impotriva mostenitorului obligat la plata legatului.

Drepturile reale succesorale se transmit la mostenitori in stare de indiviziune, comostenitorii dobandind cote‑parti ideale din dreptul real, corespunzator cotelor lor succesorale.

Drepturile exclusive ale fiecarui mostenitor asupra bunurilor mostenirii vor fi stabilite prin partaj.

In schimb, creantele defunctului (chiar si cele solidare) se divid la deschiderea succesiunii intre comostenitori universali sau cu titlu universal, corespunzator cu cota succe­sorala a fiecaruia.

Prin urmare, fiecare mostenitor va putea urmari pe debitor numai pentru partea lui de creanta.

Fac exceptie creantele al caror obiect este indivizibil, fiecare mosteni­tor putand cere in totalitate executarea obligatiei.

Sectiunea a III‑a - Transmisiunea pasivului mostenirii

Pasivul mostenirii, alcatuit din datoriile si sarcinile mostenirii, se suporta de catre succesorii universali sau cu titlu universal, fie ei mostenitori legali sau legatari testamentari universali sau cu titlu universal, deoarece ei sunt chemati la un patrimoniu sau la o fractiune din el.

Intrucat patrimoniul succesoral este o universalitate juridica care cuprin­de totalitatea drepturilor si obligatiilor defunctului, odata cu trans­miterea activului mostenirii si in aceeasi proportie cu cota succesorala a fiecaruia opereaza de la data deschiderii succesiunii si transmisiunea pasivului mostenirii.

Mostenitorii universali si cu titlu universal contribuie la plata datoriilor si sarcinilor mostenirii proportional cu cota succesorala ce ii revine fiecaruia (art. 1155 alin. (1) C.civ.).

In acelasi sens, art. 1114 alin. (2) C.civ. prevede ca "Mostenitorii legali si legatarii universali sau cu titlu universal raspund pentru datoriile si sarcinile mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia".

Succesorii universali sau cu titlu universal raspund de patrimoniul succesoral numai daca au acceptat mostenirea. Renuntatorul, fiind socotit ca nu a fost vreodata succesor, nu are aceasta obligatie.

Legatarii particulari care sunt dobanditori cu titlu particular ai unui anumit drept nu raspund in principiu pentru pasivul succesoral.

Totusi, in mod exceptional, legatarul cu titlu particular va fi obligat sa suporte plata unor datorii si sarcini ale mostenirii in urmatoarele cazuri:

a) daca testatorul a impus expres sau tacit legatarului cu titlu particular obligatia de a plati anumite datorii sau legate

b) daca legatul are ca obiect un imobil ipotecat, legatarul cu titlu particular, desi nu este obligat personal sa plateasca datoria defunc­tului, nefiind debitor, totusi, in calitate de proprietar al bunului (propter rem), este tinut de obligatiile garantate prin ipoteca.

Daca pentru a salva imobilul de urmarirea creditorului ipotecar el plateste, datoria se va subroga in drepturile creditorului platit si se va regresa impotriva mostenitorilor obligati sa suporte pasivul mostenirii.

c) daca legatul particular are ca obiect o universalitate cuprinsa in patrimoniul succesoral (cum ar fi o succesiune acceptata ,dar nelichidata ori o parte sociala dintr‑o societate); in acest caz asupra legatarului particular trec nu numai drepturile, dar si obligatiile cuprinse in acea universalitate;

d) daca totalul legatelor facute de testator intrece activul net al mostenirii, toate legatele - inclusiv cel cu titlu particular - vor fi reduse in mod proportional, pentru ca nimeni nu poate face liberalitati atat timp cat nu si‑a platit creditorii (Nemo liberalis, nisi liberatus.); in acest fel, legatarul cu titlu particular va suferi indirect efectele pasivului succesoral;

e) legatarul uzufructului intregii mosteniri sau al unei fractiuni din mostenire este obligat sa achite, in proportie cu obiectul uzufructului si fara niciun drept de restituire, legatele cu titlu particular avand ca obiect obligatii de intretinere sau, dupa caz, rente viagere (art. 743 alin. (3) C.civ.).

Legatarul uzufructului asupra unui bun determinat (cand atat legatul, cat si uzufructul sunt cu titlu particular) nu raspunde pentru plata datoriilor si sarcinilor succesiunii.

Art. 1114 alin. (3) C.civ. prevede in sensul celor aratate ca "Legatarul cu titlu particular nu este obligat sa suporte datoriile si sarcinile mostenirii. Prin exceptie, el raspunde pentru pasivul mostenirii, insa numai cu bunul sau bunurile ce formeaza obiectul legatului, daca:

a) testatorul a dispus in mod expres in acest sens;

b) dreptul lasat prin lege are ca obiect o universalitate, cum ar fi o mostenire culeasa de catre testator si nelichidata inca;

c) celelalte bunuri ale mostenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor si sarcinilor mostenirii."

In cazul instrainarii bunurilor mostenirii dupa deschiderea acesteia, bunurile intrate in patrimoniul mostenirii prin efectul subrogatiei pot fi afectate stingerii datoriilor si sarcinilor mostenirii.

Regula fundamentala a transmisiunii pasivului mostenirii este cea a divizarii sale de drept, de la data deschiderii mostenirii, intre mostenitorii universali si cu titlu universal proportional cu partile lor ereditare, calculate dupa vocatia fiecarui mostenitor, indiferent de marimea emolu­mentului cules efectiv de acesta.

Riscul insolvabilitatii unuia dintre mostenitorii universali sau cu titlu universal se imparte intre ceilalti mostenitori universali sau cu titlu universal proportional cu cotele succesorale ale fiecaruia (art. 1157 alin. (2) C.civ.).

Riscul insolvabilitatii succesiunii va fi suportat de creditor.

Calitatea mostenitorului de a fi sezinar sau nesezinar nu are importanta sub aspectul divizarii pasivului succesoral intre mostenitori, deci creditorii pot actiona si impotriva mostenitorilor nesezinari.

In cazul in care partea ereditara a succesorului nu este stabilita sub forma unei fractiuni din mostenire (cum ar fi in cazul legatului cu titlu universal al tuturor bunurilor imobile), ea se va calcula raportand valoarea legatului la valoarea intregii mosteniri, legatarul fiind tinut la pasiv in aceasta proportie.

Diviziunea de drept a pasivului mostenirii proportional cu partea ereditara nu este o regula imperativa si de la ea legea, de cujus‑ul sau mostenitorii prin conventia lor pot deroga.

Regula divizarii de drept a pasivului mostenirii nu se aplica, prevede art. 1155 alin. (3) C.civ. daca:

a) obligatia este indivizibila;

b) obligatia are ca obiect un bun individual determinat ori o prestatie determinata asupra unui astfel de bun;

c) obligatia este garantata cu o ipoteca sau o alta garantie reala, caz in care mostenitorul care primeste bunul afectat garantiei va fi obligat pentru tot, insa numai in limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului mostenirii se reduce corespunzator; unul dintre mostenitori este insarcinat, prin titlu, sa execute singur obligatia. In acest caz, daca titlul il reprezinta testamentul, scutirea celorlalti mostenitori constituie o liberalitate, supusa reductiunii daca este cazul.

Precizam ca numai obligatiile indivizibile se transmit nefractionat la mostenitori; obligatiile solidare se divid, in lipsa de stipulatie sau de prevedere contrara a legii, intre mostenitori proportional cu partile lor succesorale (art. 1445 C.civ.).

Daca datoria este garantata cu ipoteca, mostenitorul care primeste (detine) imobilul ipotecat "va fi obligat pentru tot pana la concu­renta valorii imobilului".

Mostenitorul solvens are actiune in regres impotriva comostenitorilor propor­tional cu partea ereditara a fiecaruia.

Inainte de partajul succesoral, creditorii, ale caror creante provin din conservarea sau din administrarea bunurilor mostenirii ori s-au nascut inainte de deschiderea mostenirii pot cere sa fie platiti din bunurile aflate in individziune. De asemenea, ei pot solicita executarea silita asupra acestor bunuri.

Mostenitorul are dreptul de a cere plata creantelor pe care le are fata de mostenire de la ceilalti mostenitori, ca orice alt creditor al mostenirii.

Mostenitorul universal sau cu titlu universal care, din cauza garantiei reale sau din orice alta cauza, a platit din datoria comuna mai mult decat partea sa, are drept de regres impotriva celorlalti mostenitori, insa numai pentru partea din datoria comuna ce revenea fiecaruia, chiar si atunci cand mostenitorul care a platit datoria ar fi fost subrogat in drepturile creditorilor (art. 1157 alin. (1) C.civ.).