Studiu asupra aspectelor fundamentale juridice si economice ale notiunii de patrimoniu

Studiu asupra aspectelor fundamentale juridice si economice ale notiunii de patrimoniu

Rezumatul tezei de doctorat

Tema aleasa pentru elaborarea lucrarii este clasica, aparent simpla, insa tratarea ei a impus o ampla activitate de cercetare, finalizata cu elaborarea unei lucrari complexe.

Desi institutia patrimoniului a fost tratata de autori consacrati in domeniu, alegerea unei astfel de teme nu este lipsita de interes atat din punct de vedere teoretic cat si practic, deoarece exista putine lucrari in literatura de specialitate in care autorii se preocupa cu precadere de realizarea unei cercetari aprofundate asupra aspectelor fundamentale de natura juridica si economica ale notiunii de patrimoniu.

Prin studiul realizat am incercat sa atrag atentia asupra lacunelor existente in legislatia actuala si asupra inconvenientelor pe care le prezinta actuala reglementare in materia cercetata.

Lucrarea incearca sa evidentieze importanta teoretica dar mai ales practica a institutiilor cercetate, contribuind la clarificarea unor aspecte cu privire la care opiniile exprimate in doctrina si jurisprudenta sunt contradictorii.

La elaborarea lucrarii am urmarit un plan de cercetare judicios si sistematic alcatuit, accentul fiind pus pe aspectele juridice si economice fundamentale pe care le prezinta institutia analizata, valorificand cele mai importante contributii in materie ale literaturii si practicii de specialitate.

Lucrarea are o structura simpla, clara, continand opt capitole, structurate la randul lor pe mai multe sectiuni.

Capitolul I - este intitulat 'Conceptul de patrimoniu'. El se constituie intr-o parte introductiva a cercetarii pe care am realizat-o asupra institutiei analizate, prin aceasta urmarind incadrarea temei tratate in problematica ampla privind dreptul civil in general. Am pornit in intelegerea conceptului de patrimoniu de la notiunea de continut al raportului juridic civil, definit ca totalitatea drepturilor si obligatiilor civile pe care la au partile lui, subliniind faptul ca, in mod evident, pentru definirea conceptului de patrimoniu, au importanta numai drepturile si obligatiile patrimoniale, analizate in totalitatea lor, ca un ansamblu sau  o universalitate juridica ce apartine unui subiect de drept.

Cum a aparut termenul de patrimoniu si ce semnificatii avea el? La aceasta intrebare am incercat sa raspund pornind de la termenul latin patrimonium, care insemna mostenirea tatalui. Am continuat cu numeroasele evolutii pe care le-a cunoscut notiunea de patrimoniu in special pe planul continutului: ea a inceput sa desemneze bunurile culturale ale unei tari, cuprinzand dimensiunea istorica si constructia nationala si/sau de identitate, patrimoniul cultural, patrimoniul arheologic, patrimoniul istoric, patrimoniul artistic. Cuvantul a fost preluat si in dreptul international public in expresia patrimoniul comun al umanitatii.

In continuare, in cadrul aceluiasi capitol, am urmarit evolutia cronologica a termenilor intrebuintati pentru exprimarea ideii de patrimoniu in dreptul roman.

Conceptul de patrimoniu in dreptul modern este tratat prin realizarea unei antiteze intre teoriile patrimoniului: teoria patrimoniului-personalitate si  teoria patrimoniului de afectatiune, amintind si de incercarea literaturii noastra de a construi o alta teorie - teoria mixta sau eclectica, prin imbinarea unor elemente de la celelalte doua teorii.

Sectiunea a II-a din capitolul I al tezei analizeaza dispozitiile legale referitoare la patrimoniu existente in dreptul roman contemporan, atat in Codul civil, cat si in alte legi speciale.

Capitolul II este intitulat 'Patrimoniul - Notiune, caractere si modalitati juridice' acest capitol fiind consacrat cercetarii la nivel de maxima generalitate a acelor elemente care justifica multe dintre patricularitatile regimului juridic al acestei institutii. In acest capitol am incearcat o definire a notiunii de patrimoniu, incepand cu anumite precizari de ordin terminologic privitoare la notiunea analizata.

O sectiune distincta din acest capitol este consacrata analizei elementelor patrimoniului care sunt cercetate pe cele doua laturi, respectiv latura activa si latura pasiva. In mod distinct am analizat regimul juridic al drepturilor si obligatiilor personal-nepatrimoniale. In finalul aceste sectiuni, am argumentat propunerea de lege ferenda privind necesitatea unei reglementari legale exprese care sa contina o definitie a institutiei analizate, definitie care sa cuprinda trasaturile si structura acestuia.

Sectiunea a IV-a a acestui capitol trateaza caracterele juridice ale patrimoniului, a caror analiza mi-a permis ca, ulterior, sa subliniez, tocmai prin prisma acestor trasaturi, aspectele fundamentale de natura juridica si economica privind institutia cercetata. Sunt astfel explicate notiuni precum: universalitate juridica, caracterul universal al patrimoniului, unicitatea patrimoniului (a carei analiza a impus explicarea altor notiuni precum divizibilitatea patrimoniului, notiunea de patrimoniu comun, ipoteza acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar, separatia de patrimonii la cererea creditorilor succesiunii, ipoteza societatilor comerciale), inalienabilitatea patrimoniului.

Intr-o ordine absolut logica, dupa expunerea trasaturilor juridice ale patrimoniului, am tratat in acest capitol si functiile patrimoniului. Justificand aproape permanent, pe parcursul studiului realizat, importanta teoretica, dar mai ales practica a institutiei analizate, cu privire speciala asupra implicatiilor practice pe care raporturile juridice ce iau nastere in legatura cu patrimoniului subiectelor de drept, le au asupra securitatii dinamice a circuitului civil, am analizat aspectele privind functiile patrimoniului in sectiunea a V a capitolului II.  Sunt expuse aspecte precum: functia de gaj general a creditorilor chirografari; functia de exprimare si permitere a subrogatiei reale cu titlu universal, functia de explicare si permitere a transmisiunii universale si cu titlu universal.

Sectiunea a VI-a trateaza modalitatile juridice de gestiune si administrare a patrimoniului, aspecte care sunt in stransa legatura cu functiile patrimoniului. Ca modalitati juridice sunt tratate institutii precum indiviziunea, comunitatea matrimoniala, patrimoniul profesional  comun.

Capitolul III este intitulat 'Continutul patrimoniului' iar in cuprinsul sau sunt reluate notiuni care anterior au fost prezentate la nivel general precum notiunea de activ si pasiv patrimonial cu elementele care intra in continutul fiecarei laturi. Sunt explicate pe larg notiuni precum drepturi patrimoniale (cu drepturile subiective incluse in aceasta categorie, respectiv drepturile reale si drepturile de creanta); obligatii patrimoniale (obligatiile propter rem si scriptae in rem); bunurile cu clasificarea acestora, privite ca si componenta a activului patrimonial. Tratarea bunurilor, ca si componenta a activului patrimonial mi-au oferit posibilitatea de a analiza regimul juridic al anumitor categorii de bunuri in functie de modalitatea juridica a patrimoniului, indiviziune sau devalmasie in cazul patrimoniului comun al sotilor.

Capitolul IV trateaza drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului, ocazie cu care am abordat o serie de institutii juridice precum actiunea oblica si actiunea pauliana, precum si alte masuri conservatorii pe care legea le recunoaste in favoarea creditorului.

Dupa prezentarea aspectelor legate de continutul patrimoniului, si dupa explicarea caracterului sau de universalitate juridica, in capitolul V este tratata transmiterea patrimoniului.

In incercarea de a prezenta o imagine cat mai completa a institutiei transmisiunii succesorale ca unica modalitate de transmisiune a patrimoniului ca universalitate juridica, m-am preocupat de prezentarea diferitelor teorii privitoare la originea dreptului de mostenire si transmisiunii succesorale.

Sectiunea a II-a din Capitolul V, prezinta caracterele juridice ale transmisiunii succesorale. Prin modul de reglementare, de-a lungul timpului, transmisiunea succesorala a devenit una dintre principalele modalitati de transmitere a dreptului de proprietate.

Spre deosebire de alte moduri de transmitere a drepturilor si obligatiilor, transmisiunea succesorala, prezinta anumite trasaturi specifice, trasaturi care justifica in ultima instanta regimul juridic aplicabil acesteia.

Am analizat detaliat cele cinci caractere:

- caracterul transmisiunii succesorale ca transmisiune pentru cauza de moarte;

- caracterul universal, justificat de obiectul transmisiunii succesorale si anume patrimoniul privit ca universalitate juridica, cu aceasta ocazie insistand pe specificul transmisiunii succesorale in comparatie cu transmisiunea intre vii, precum si cu vanzarea de drepturi succesorale;

- caracterul unitar in prezentarea caruia se porneste de la dispozitiile din dreptul roman si intelesul conferit acestuia de sistemele de drept feudal si burghez; sunt analizate exceptiile de la caracterul unitar, constand in mase de bunuri apartinand defunctului dar care sunt guvernate de norme de drept speciale;

- caracterul indivizibil - dat de faptul ca transmisiunea poarta asupra intregului patrimoniu, vizand atat latura activa cat si latura pasiva. Cu aceasta ocazie este analizata ca situatie derogatorie de la caracterul indivizibil, dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor care la data decesului defunctului nu faceau parte din patrimoniul acestuia. Analizand procedura de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit Legii nr. 18/1991 se evidentiaza ca terenurile se constituie intr-o masa distincta de bunuri, la care un mostenitor desi acceptant poate renunta prin abstentiune.

Capitolul VI este intitulat 'Regimul juridic al transmisiunii patrimoniului pe cale succesorala' si constituie o analiza a obiectului transmisiunii succesorale. Inainte de a analiza cele doua laturi ale masei succesorale, respectiv continutul activului succesoral si al pasivului succesoral, m-am preocupat de analiza temeiului in baza caruia mostenitorii dobandesc activul si respectiv pasivul succesoral. Am pornit astfel de la conceptii afirmate in acest sens in dreptul roman, prezentate comparativ cu sistemul de drept romanesc, insistandu-se pe explicarea ideii de continuare a  personalitatii defunctului.

Sunt prezentate formele de transmitere a activului succesoral cu prezentarea principiului diviziunii de drept a activului succesoral.

O cercetare amanuntita am realizat cu privire la transmiterea pasivului succesoral, fiind avute in vedere aspecte precum: mostenitorii obligati sa suporte pasivul mostenirii, principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral si exceptiile de la acest principiu, contributia mostenitorilor la plata datoriilor, termenul de prescriptie a actiunii in regres si raspunderea succesorilor universali si cu titlu universal pentru pasivul succesoral.

O analiza completa a institutiei transmisiunii succesorale presupune cercetarea nu numai a raporturilor juridice dintre comostenitori dar si a modului in care transmisiunea succesorala influenteaza raporturile dintre creditorii mostenirii si mostenitori. In acest sens, intr-o sectiune distincta este prezentata institutia separatiei de patrimonii, ca privilegiu prin intermediul caruia creditorii succesiunii impiedica confuziunea de patrimonii pastrand intact patrimoniul succesoral pentru gajul lor general.

Analiza acestui privilegiu sub aspectul conditiilor, efectelor si stingerii sale, evidentiaza nevoia unei noi reglementari in aceasta materie, care sa corespunda noilor realitati economico-sociale si conceptiei pe care jurisprudenta a creat-o cu privire la aceasta.

Capitolul VII contine o tratare a notiunii de patrimoniu in cazul persoanei juridice. Am subliniat in acest sens caracterul patrimoniului de a fi unul dintre elementele constitutive ale persoanei juridice. Acest capitol a prilejuit realizarea unui studiu interdisciplinar, fiind realizat un studiu comparativ cu regimul juridic al patrimoniului in cazul societatilor comerciale, ca  subiecte de drept colective cu o pondere foarte mare atat in raporturile juridice de drept comercial dar si in raporturi juridice de drept civil. In cadrul acestui capitol, am prezentat de asemenea, in mod distinct, modalitatile juridice de transmitere a patrimoniului in cazul persoanelor juridice.

Capitolul VIII este intitulat 'Administrarea patrimoniului' si contine o tratare a actelor juridice considerate de lege ca fiind acte de administrare a patrimoniului ca universalitate juridica. Și aceasta analiza se face diferentiat avand in vedere atat ipoteza persoanei fizice cat si pe cea a persoanei juridice.

Pe tot parcursul studiului s-a incercat evidentierea importantei acestei institutii dar si a inconvenientelor prezentate de actuala reglementare, subliniind necesitatea unei noi reglementari care sa confere acestei institutii un caracter flexibil, conferindu-i o reala utilitate practica.

Finalul lucrarii sintetizeaza concluziile autoarei in urma studiului efectuat, evidentiind si o parte din propunerile de lege ferenda formulate.

Am speranta ca prin lucrarea de fata am contribuit la elaborarea unor solutii care sa serveasca la inlaturarea lacunelor legislative si la sedimentarea principiilor generale care guverneaza regimul juridic al institutiilor studiate.