Structura instantelor judecatoresti

Structura instantelor judecatoresti

Potrivit actualei legi privitoare la organizarea judiciara (art. 2), justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:

a) Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b) curti de apel;

c) tribunale;

d) tribunale specializate;

e)tribunale militare

f) judecatorii.

Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica si functioneaza in fiecare judet si in sectoarele municipiului Bucuresti. Localitatile care fac parte din circumscriptiile judecatoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti. Ele isi au sediul, de regula, in municipiul resedinta de judet. In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze pentru conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care pot functiona la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.

Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate. Numarul curtilor de apel, sediile lor, precum si tribunalele cuprinse in circumscriptiile respective sunt prevazute intr-o anexa la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. In prezent, in tara noastra functioneaza 15 curti de apel.

Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza in conformitate cu dispozitiile Legii privind organizarea judiciara. Ea este organizata in patru sectii: civila si de proprietate industriala; penala; comerciala; de contencios administrativ si fiscal. Inalta Curte de Casatie si Justitie se compune dintr-un presedinte, un vicepresedinte, patru presedinti de sectii si judecatori. Actuala lege privind organizarea judiciara nu mai determina numarul judecatorilor care alcatuiesc instanta suprema.

Complexitatea si diversitatea raporturilor juridice din societatea romaneasca, bazata pe o economie de piata in continua dezvoltare, a determinat si instituirea unui cadru juridic adecvat pentru organizarea unor instante specializate. Reforma constitutionala din anul 2003 a anuntat deja o "revolutie" in aceasta materie. Intr-adevar, potrivit art. 126 alin. (5) din legea fundamentala, "prin lege organica pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, cu posibilitatea participarii, dupa caz, a unor persoane din afara magistraturii". Noua lege privind organizarea judiciara a concretizat aceste dispozitii procedurale, astfel cum am precizat mai sus. Prin urmare, legiuitorul nostru se indreapta  pe un drum nou, acela al specializarii instantelor judecatoresti.

Orientarea forului legislativ si a autoritatilor guvernamentale a tinut seama de reglementarile existente in cele mai multe tari europene, fara sa putem vorbi insa de o exigenta majora si de o solutie uniforma in spatiul judiciar al Uniunii Europene. O reglementare interesanta, si in mare masura diferita, este si cea din dreptul suedez, in care instantele specializate nu ocupa un loc privilegiat, iar tendinta ce se manifesta in ultimul timp merge inspre stavilirea procesului de dezvoltare a unor asemenea jurisdictii, spre reducerea competentei lor si chiar spre trecerea unora din atributii in competenta instantelor ordinare.

Datele la care vor incepe sa functioneze tribunalele specializate se stabilesc, in mod esalonat, prin ordin al ministrului justitiei [art. 142 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara]. Instantele specializate pot contribui la o sporire considerabila a calitatii actului de justitie. Ele vor determina insa si o crestere simtitoare a cheltuielilor ocazionate de procesul general de infaptuire a justitiei, efort financiar care trebuie onorat prin cresterea responsabilitatii judecatorilor de la toate categoriile de instante.