Sanctiunile de drept penal

Sanctiunile de drept penal

In cuprinsul oricareaiu norme jur. penale regasim alaturi de dispozitie si sanctiunea ce se aplica in situatia in care actiunea sau inactiunea unei persoane intruneste elementele constitutive ale infractiunii respective

Sanctiunile de drept penel nu pot fi aplicate decat de organele judiciare si in temeiul legii.

Aplicarea sanctiunii de dr. penal se face pe baza urmatoarelor principii :

Sanctiunile au caracter revocabil , pt. ca daca ar avea caracter irevocabil , in cazul existentei unei noi erori jud, sanctiunile nu ar mai putea fi inlaturate.0

Sanctiunile au caracter impersonal , pt. ca aceste sanctiuni nu pot fi aplicate decat persoanelor care au savarsit infractiuni

Sanctiunile au caracter legal , pt ca acestea pot fi aplicate numai in masura in care sunt prevazute de lg. si in limitele legii.

Aplicarea unor sanctiuni compatibile cu ordinea juridica si morala

a societatii

Ex : lg. penala a incriminat ca sanctiune posibilele abuzuri ale organelor judiciare(tortura)

5) Sanctiunile au caracter de individualizare potrivit acestuia oridecate ori s-a savarsit o infractiune , organele jud. , atunci cand aplica o sanctiune , tin cont de toate criteriile de individualizare a pedepsei , prevazute de lege :

-pers. infractionala

-conduita infractorului inainte si dupa infractiune

-modul si mijloacele de savarsire a faptei

-circumstantele agravante si atenuante

-concussul de infractiuni si

-starea de recidiva

Sanctiunile de dr. penal sunt :

- masuri educationale - pedepsele

- sanctiuni de dr. penal -masuri educative

­-masuri de siguranta

Pedepsele sunt -principale

-complimentare

-accesorii

Masurile de siguranta intervin cand o persoana savarseste o fapta prevazuta de lg. penala fie ca aceasta este considerata sau nu infractiune , si atunci cand exista indicii ca persoana respectiva va savarsi o noua fapta prevazuta de lg. penala .

Masurile educative sunt cele care se iau fata de infractorii minori cand acestia savarsesc infractiuni , pt. reeducarea lor.

Masurile educative sunt:

- mustrarea

- libertatea supravegheata

- Internarea in centre de reeducare

- internarea in institute medicale educative

In functie de diferite criterii pedepsele pot fi :

-unice

-alternative

Alternative sunt pedepse cumulative in masura in care legiuitorul prevede ca se vor aplica impreuna (amandoua)

Pedepsele aplicabile persoanei fizice:

Pedepse principale : -detentiunea pe viata

-inchisoare de 15 zile la 30 ani

-amenda de la 100 lei l 50000 lei

Detentiunea pe viata este pedeapsa principala prevazuta de c. penal ce se aplica atunci cand se savarsesc infractiuni deosebit de grave si constau in scoaterea infractorului din societate si trimiterea lui in centre de detentie pana la sfarsitul vietii.

Aceasta pedeapsa se executa in penitenciare anume destinate pentru aceasta sau in sectii speciale ale celorlalte penitenciare . regimul concret de executare al acestei pedepse este reglementat de legea privind executarea pedepselor.

Detentiunea pe viata se aplica pentru unele infractiuni grave prevezute de codul penal:

n o parte din infractiunile privind siguranta statului

n infractiuni de omar deosebit de grav

n infractiuni contra pacii si omenirii

n unele infractiuni prevazute in legi speciale ca:

- impiedicarea exloatarii navei

- impiedicarea exloatarii aeronavei

In toate aceste situatii detentiunea pe viata este prevazuta alternativ cu pedeapsa inchisorii

In legislatia romaneasca f. rar se intalneste situatia in care detentiunea pe viata este singura pedeapsa in cazul savarsirii unei infractiuni ca : tratamente neomenoase in timp de razboi.

Aceasta pedeapsa nu se aplica persoanelor care la data pronuntarii hotararii de condamnare au implinit varsta de 60 ani ( in cazul lor se aplica 25 ani de inchisoare si interzicerea unor drepturi pe durata maxima) si minorilor. Minorilor li se aplica pedeapsa intre 5-20 ani inchisoare .

Facem precizarea ca pedeapsa de 25 ani inchisore pentru cei peste 60 ani , si pedeapsa de la 5 la 20 ani pentru minori se aplica numai in masura in care dintre pedepsele prevazute de lg. pentru infractiunea savarsita instanta judecatoreasca s-a oprit asupra detentiunii pe viata .

In situatia in care condamnatul la detentiune pe viata implineste 60 ani in timpul executarii pedepsei , aceasta se inlocuieste cu inchisoare pe 25 ani .

Cel condamnat la inchisoare pe viata poate fi eliberat conditionat dupa executarea a 20 ani de detentie daca indeplineste urmatoarele conditii :

-safi fost disciplinat

- sa fi fost staruitor    - sa fi dat dovezi temeinice de indreptare

-cand instanta considera util acest lucru si tinand cont de antecedentele penale ale condamnatului.

Condamnatul trecut de 60 ani barbati si 55 ani femei , poate fi eliberat conditionat daca sunt indeplinite conditiile de mai sus si daca a executat cel putin 15 ani inchisoare.

Daca in termen de 10 ani de la eliberare nu savarseste alta infractiune se considera ca liberatul aexecutat toata pedeapsa .

In cazul comutarii sau inlocuirii pedepsei det. pe viata cu inchisoarea pdeapsa deja executata din det. pe viata se deduce din pedeapsa cu inchisoarea ce urmeza a fi executata.

Inchisoarea pdeapsa principala prevazuta de lg. penala romana ce consta in scoaterea infractionarului din mediul in care a trait si trimiterea lui in penitenciar pe o perioada determinata prevazuta in hotararea de condamnare .

Executarea pedepsei inchisorii se bazeaza pe sistemul progresiv , condamnatii avand posibilitatea de a trece de la un regim de executare la altul .

Pedeapsa inchisorii se executa in urmatoareala regimuri:

-de maxima siguranta

-inchis

-semideschis

-deschis

Regimurile executarii ped. cu inchisoarea se bazeaza :

- pe posibilitaea condamnatilor de a presta , cu acordul lor , o munca utila ( daca sunt apti de munca)

- pe educarea condamnatilor

- pe respectarea de acestia a ordinii interioare a detentiunii

- pe recompesarea si si stimularea celor staruitori in munca , disciplinati si care dau dovezi temeinice de indreptare.

Toate mijloacele folosite in cadrul regimurilor executarii pedepseleor cu inchisoarea trebuie sa contribuie la reintegrarea in societate a celor condamnati , la prevenire savarsirii de noi infractiuni.

In ceea ce priveste munca prestata , condamnatii barbati ce au implinit 60 ani si condamnate femei ce au implinit 55 ani nu vor putea fi obligati sa munceasca , dar , la cererea lor , li se poate asigura dreptul la munca.

Munca desfasurata de condamnati este remunerarta in proportie doar de 10% pentru condamnat , restul de 90% facandu-se venit la bugetul de stat. Din cei 10% condamnatul beneficiaza de 1/3 din suma de bani in timpul executarii pedepsei , restul de 2/3 fiindu-i dati acestuia la liberare .

In penitenciare condamnatii barbati executa pedepsa separat de condamnatele femei iar cond. minori separat de cond. majori

Dupa ce a efectuat cel putin 2/3 din pedeapsa inchisorii , cand pedeapsa nu depaseste 10 ani , si cel putin ¾ , cand pedeapsa este mai mare de 10 ani condamnatul : staruitor in munca , disciplinat , cu dovezi temeinice de indreptare , poate fi liberat conditionat innaintea executarii in intregime a pedepsei.

Cand condamnatul executa mai multe pedepse ce nu se contopesc , fractiunile 2/3 si ¾ de mai sus se socotesc in raport de totalul pedepselor

Persoana ce a fost condamnata unei sau mai ultor infractiuni din culpa poate fi liberata conditionat dupa ce a executat cel putin ½ din pedeapsa , daca pedeapsa aplicata este mai mica de 10 ani, si cel putin 2/3 din pedeapsa , daca pedeapsa aplicata este mai mare de 10 ani insa numai daca acel condamnat a fost disciplinat , staruitor in munca , cu dovezi temeinica de indreptare .

Cand in timpul executarii pedepsei cu inchisoarea condamnatii brbati implinesc 60 ani si condamnatele femei 55 ani acestia pot fi eliberati conditionat daca au executat 1/3 pedeapsa pentru pedepsele de pana la 10 ani si si cel putin ½ pentru pedepsele mai mari de 10 ani.

Acelasi regim au si cei ce au fost condamnati minori fiind , daca implinesc aceste conditii la implinirea a 18 ani

Pedeapsa se considera executata daca in intervalul de timp de la eliberare pana la implinirea duratei pedepsei cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune.

Daca cel liberat a savarsit o noua infractiune pana la data implinirii duratei pedepsei , instanta judecatoreasca , tinand cont de gravitatea noii infractiuni, poate dispune fie mentinerea starii de libertate fie revocarea acesteia . in aceasta situatie pedeapsa aplicata de instanta pentru noua infractiune si restul de pedeapsa ramasa de executat se contopesc , la pedeapsa rezultata putandu-se aplica un spor de pana la 5 ani.

Amenda - pedeapsa princupala ce consta in suma de bani ce trebuie sa o plateasca in contul statului , cel ce a savarsit o infractiune .

Spre deosebire de alte categorii de amenzi ca amenda administrativa , contraventionala , fiscala , amenda penala se trece in cazierul infractorului .

Amenda ca pedeapsa principala este prevazuta in codul penal , de regula pentru infractiuni de o gravitate mai redusa si alternativ cu pedeapsa inchisorii .

Minimul general al pedepsei amenzii este de 100 lei iar maximul gen. este de 50.000 lei

In situatia in care legea prevede ca o anumita infractiune este pedepsita cu amenda penala fara a arata limitele amenzii , minimul special este de 150 lei iar maximul special este de 10.000 lei .

Cand legea prevede pentru o infractiune alternetiv pedeapsa inchisorii si amenda fara a arata limitele amenzii , acestea sunt de :

- 300 lei minim si 15.000 lei maximimul , cand pedeapsa inchisorii este de cel mult un an ;

-500 lei minim si 30.000 lei maxim cand pedeapsa inchisorii erste mai mare de un an

Indiferent cate circumstante agravante ar fi pedeapsa amenzii aplicata de institutiile de judecata , nu pote depasi maximul general de 50.000 lei

Atunci cand a fost aplicata pedeapsa amenzii, condamnatul este obligat sa depuna in 3 luni recipisa de plata a amenzii.

Condamnatul are insa posibilitatea sa ceara ca plata amenzii sa se faca esalonat pe o durata de 2 ani.

In situatia in care instanta apreciaza ca cel conamnat nu are posibilitatea incei 2 ani sa-si achite toata amenda , va dispune recuperarea creantei statului prin executare asupra unor bunuri ale condamnatului.

Cand aplica pedepsa amenzii stabilind un cuantum al acesteia , institutia de judecata trebuie sa tine cont si de celelalte obligatii cilvile pe care le are condamnatul , astfel incat peersoanele aflate in grija acestuia sa nu fie afectate .

In situatia in care cel condamnat , cu rea credinta nu-si indeplineste obligatiile de plata instanta de judecata in prima faza dispune excutarea silita asupra bunurilor acestuia iar in subsidiar poate lua masura inlocuirii pedepsei amenzii cu inchisoarea .

Inlocuirea amenzii penale ci inchisoarea poate avea loc numai in situatia in care legea prevede pentru infractiunea savarsita , alternativ , pedeapsa amenzii cu pedeapsa inchisorii.

Pedepsele complementare , se aplica se aplica de instantele de judecata in masura in care s-a aplicat si o pedeapsa principala intr-un cuantum de cel putin 2 ani inchisoare , iar instanta constata fata de natura si gravitatea infractiunii, fata de de persoana infractorului si fata de imprejurarile savarsirii faptei , ca aceasta pedeapsa este necesara .

Ori de cate ori legea penala o prevede pedeapsa complementara trebuie aplicata .

In situatia in care legea nu o prevede , in sa pedeapsa aplicata este mai mare de 2 ani , instanta de judecata poate aplica si una sau mai multe din pedepsele complementare prevazute de lege .

Pedepsele complementare consta in interzicerea unuia sau mai multora din urmatoarele drepturi:

1-dreptul de a alege si de a fi ales in autoritati publice sau in functii elective publice

-dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat. interzicerea acestui drept nu se poate aplica decat in masura in care s-a interzis si dreptul prevazut la pct. 1

-dreptul de a ocupa o functie sau de a ocupa o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care condamnatul s-a folosit pentru a savarsi infractiunea

-drepturi parintesti

5-dreptul de a fi tutore sau curator

Pedepsele complementare se aplica pe o durata intre 1-10 ani , la aprecierea instantei si se executa dupa executarea pedepsei principale , dupa gratierea tottala sau a restului de pedeapsa , ori dupa prescriptia executarii pedepsei.

O adoua categorie de pedeapsa complementara este degradarea militara ce consta in pierderea gradului militar si dr. de a purta uniforma.

Spre deosebire de celelalte pedepse complementare ce se plica pe o durata determinata cuprinsa intre 1-10 ani , degradarea militara se aplica pe o durata nedeterminata , condamnatul pierzand pentru totdeauna atat gradul militar cat si dreptul de a purta uniforma . Degradarea militara se aplica obligatoriu daca pedeapsa stabilita de instanta de judecata este mai mare de 10 ani inchisoare si facultativ daca pedeapsa aplicata de instanta de judecata este mai mare de 5 ani inchisoare dar de cel mult 10 ani inchisoare.

Pedepsele accesorii - constau in interzicerea tuturor drepturilor prevazute in articolul 64 c. p. Ele se plica de instanta de judecata si sunt un accesoriu al pedepsei principale .

De regula instanta de judecata interzice toate cele 5 drepturi prevazute de art.64 C.P. insa avand in vedere modul concret cum urmeaza a se executa pedeapsa (ex.-la locul de munca ) instanta de judecata poate interzice numai unele din aceste drepturi .

Facem precizarea ca drepturile prevazute la litera a si b nu se pot aplica decat impreuna .

Pedepsele accesorii se executa pe perioada in care se executa principala in practica sunt situatii cand pedepsele accesorii pot avea durata mai scurta sau mai lunga de timp . Astfel , in situatia in care persoana a fost in cursul urmaririi penale sau al judecatii , arestata preventiv , iar pe perioada arestului pedepsele accesorii nu au operat , in acest caz durata pedepsei accesorii va fi mai mica dacat durata pedepsei aplicata de instanta deoarece arestul preventiv se deduce din condamnare .

In situatia in care dupa condamnare o persoana solicita amanarea sau intreruperea executarii pedepsei pe perioada amnarii sau intreruperii pedepsei accesorii, opereaza asfel incat in aceasta situatie durata lor este mai mare decat durata pedepsei .

Facem precizarea ca in situatia suspendarii conditionate a executarii pedepsei sau a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere , se suspenda si executarea pedepsei accesorii.

Pedepse aplicabile persoanei juridice :

Singura pedeapsa principala pentru pers. jur. este amenda

Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de pana la 10 ani , sau amenda , minimul special al amenzii pentru pers. jur. este de 5000 lei iar maximul amenzii 600.000lei.

In situatia in care pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa aplicata este detentiunea pe viata sau inchisoare mai mare de 10 ani, minimul special al amenzii pt persoana juridica este de 10.000 lei iar maximul special al amenzii este de 900.000 lei .

Pe langa pedeapsa principala a amenzii , pentru pers. jur. , se pot aplica si pedepse complementare ca:

a) dizolvarea persoanei juridice

b) suspendarea activitatii pers. jur. pe o durata de la 3 luni- 1 an

c) s-a savarsit infractiunea pe o durata de la 3 luni la 3 ani

d) inchiderea unor puncte de lucru ale pers. jur. pe o durata de la 3 luni la 3 ani

e) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o perioada de la 1 luna la 3 ani

f) afisarea sau difuzarea hotrarii de condamnare

Ap[licarea unor sau mai multor dintre aceste pedepse se dispune atunci cand instanta de jud. Constata , fata de natura si gravitatea infractiunii , si de imprejurarile savarsirii , ca aceste pedepse complementare sunt necesare .

Aplicarea unei sau mai multor din aceste pedepse complementare este obligatorie cand legea prevede expres acest lucru.

Pedeapsa complementara a dizolvarii pers juridice a fost constituita in scopul stoparii savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost denaturat in act scop

Efectul aplicarii aestei pedepse complementare il reprezinta deschiderea procedurii de lichidare potrivit legii , iar o copie dupa dipozitivul hotararii definitive de condamnare va fi trimisa instantei civile competente in vederea desemnarii lichidatorului .

Pedeapsa complementara a suspendarii activitatii pers. jur. consta in interzicerea desfasurarii activitatii totale sau a uneia din activitati in realizarea careia a fost savarsita infractiunea .

Pededeapsa complementara a afisarii hotararii definitive de condamnara sau de difuzare a ei , se realizeaza fara dezvaluirea identitatii victimei si pe cheltuiala pers . jur.

Afisarea hotararii de condamnare se realizeaza in extras la locul si perioada de timp stabilita de instanta de judecata . daca difuzarea se face prin presa scrisa sau audio vizuala, instanta stabileste numarul de aparitii , ce nu poate fi mai mare de 10 aparitii , iar pentru alte mijloace de difuzare durata nu poate fi mai mare de 3 luni.

Masuri de siguranra -sunt acelea care se iau de instanta de judecata fata de persoanele care au savarsit fapte prevazute de legea penala si au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii unor alta fapte prevazute de legea penala .

Masurile de siguranta se iau atat de organele de urmarire penala cat si de instanta de judecata dar numai in cazurile cand legea prevede asfel.

Masurile de siguranta se impart in:

-masuri cu caracter medical prin obligarea la tratament medical si internare medicala

-masuri restrictive de lucruri prin confiscarea speciala

-masuri restrictive de drepturi prin interzicerea unei functii sau profesii , interdictia de a se afla in anumite localitati , interdictia de a se afla in anumite localitati , expulzarea , interdictia de a reveni in locuinta familiei , pe o perioada determinata.

Masurile de siguranta cu caracter medical obliga la tratament medical si este o masura ce se ia impotriva faptuitorului care din cauza unei boli sau intoxocari cronice cu alcool , stupefiante sau alte asemenea substante prezinta pericol pentru societate . faptuitorul va fi obligat sa se prezinte in mod regulat la tratament medical , pana la insanatosire .

Masurile obligatorii de tratament medical se iau chiar daca faptele in sine nu constituie infractiuni ci doar fapte prevazute de legea penala . Obligarea la tratament medical se poate lua in faza de urmarire penala de procuror , urmand a fi confirmata de instanta in faza de judecata . Durata masurii ese nedterminata insa poate fi revocata cand:

a) faptuitorul s-a insanatosit

b) faptuitorul nu se mai prezinta regulat la tratamant , caz in care masura este inlocuita cu cea a internarii medicale .

in masura in care persoana obligata la tratament medical este condamnata la detentiune pe viata sau la pedeapsa inchisorii , masura de siguranta se executa si pe perioada executarii pedepsei .

obligatia la tratamant medical este masura de siguranta ce se ia fata de persoana bolnava mental , toxicoman , si care se afla intr-o stare ce prezinta pericol pentru societate si consta in internarea persoanei intr-un institut medical pana la insanatosire.

Aceasta masura se ia pe o durata nedeterminata insa ea poate inceta fie :

-prin insanatosirea faptuitorului.

-prin ameliorarea starii de sanatate cand masura de siguranta este inlocuita cu obligarea la tratament medical.

Expulzarea este masura de siguranta ce consta in scoaterea in aara teritoriului tarii a unui cetatean strain sau apatrid fara domiciliu in Romania carea asavarsit o fapta prevazuta de lg. penala si care prezinta pericol social .

Masura expulzarii nu se poate lua in situatia in care in statul unde va fi expulzata persoana aceasta va fi supusa la tortura sau la alte tratamante crude , inumane sau degradante . persoana ce urmeza a fi expulzata , trebuie trimisa intr-un stat determinat si nu doar scoasa in afara tarii.

In situatia in care cel ce va fi expulzat a fost si condamnat in Romania , masura expulzarii va fi pusa in practica dupa executarea pedepsei in Romania , sau stingerea executarii acesteia in unul din modurile prevazute de lege.

Confiscarea speciala este o Masura de siguranta ce consta in trecera unor bunuri din patrimoniul faptuitoruluiin patrimoniul statului.

Sunt supuse confiscarii speciale :

bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de lg. penala ( confiscarea banilor falsi)

-bunurile ce au fost folosite in orice mod la savarsirea unei infractiuni daca sunt ale infractorului , sau daca apartinand altei persoane , aceasta , a cunoscut scopul folosirii lor. Aceasta masura nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor savarsite prin presa

-bunurile provenite , produse , modificate , sau adaptate in scopul savarsirii unei infractiuni , daca au folosit acelei infractiuni , si daca sunt ale infractorului. Daca bunurile apartin altei persoane ele vor fi confiscate numai in masura in care producerea modificarea sau adaptarea lor s-a facut cu acordul propietarului .

-bunurile ce au fost date pentru a determina savarsirea unei infractiuni sau pentru a-l rasplati pe infractor

-bunurile dobandite prin savarsirea unei infractiuni daca acestea nu sunt restituite persoanelor vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia .

-bunurile a caror detinere este interzisa prin lege.

Daca bunurile supuse confiscarii nu sunt gasite , in locul lor se confisca banii sau bunurile pana la concurenta valorii acestora .

Interdictia revenirii in locuinta familiei se stabileste pe o perioada determinata si este masura de siguranta ce se ia de instanta de judecata daca:

-infractorul a savarsit o infractiune de lovire sau alte violente indreptate imporiva membrilor familiei

-instanta sa constate ca prezenta acestuia in locuinta familiei constituie un pericol grav pentru ceilalti membri ai familiei.

Prin membri de familie intelegem : sotia si ruda apropiata daca ruda locuieste sau gospodareaste impreuna cu infractorul.

-pedeapsa aplicata de instanta sa fie de cel putin 1 an inchisoare.

Masura de a nu reveni in locuinta familiei se ia pe o perioada de pana la 2 ani , legea neprevazand o limita minima a acestei masura , insa consideram ca aceasta limita minima trebuie sa fie o perioada de timp rezonabila astfel incat masura sa-si produca efectul

Aceasta masura de siguranta poate inceta mai inainte de data prevazuta de condamnare daca exista o cerere din partea parsoanei vatamate .

Interdictia de a reveni in locuinta familiei is produce efectele dupe executarea pedepsei principale .

Nerespectarea acestei masuri de siguranta atrage raspunderea penala pentru infractiunea de violare de domiciliu. Interdictia de a reveni in locuinta familiei presupune nu numai interdictia de locui efectiv acolo ci si trecerea sporadica prin tot ceea ce tine de ceasta

Continutul infractiunii desemneaza totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa fie calificata drept infractiune . este format din :

-factorii infractionali(obiectul si subiectii)

-continutul infractiunii (elementul material , urmarea imediata , legatura de cauzalitate si latura subiectiva)

Obiectul infractional este valoarea sociala si relatiile sociale nascute in jurul acelei valori si care sunt ocrotite prin norma penala

Acesta poate fi : -general , ce cuprinde toate valorile sociale ocrotite de legea penala (Rom. , suveranitaea , integritaea , persoana , dr. si liertatile pers. , patrimoniu, intreaga ordine de dr.)

-obiectul juridic generic , acel obiect care ocroteste o anumita categorie de drepturi(infractiuni contra persoanei , patrimoniului , autoritatii , etc.)

-obiectul juridic specific care ocroteste o singura categorie de drepturi(dr la viata , intergritate , etc. )

-obiectul material sunt unele infractiuni a caror valoare sociala ocrotita se concretizeaza intr-o entitatea materiala (corpul fizic al persoanei in viata , bunul furat etc.)

-obiectul juridic complex anumite categorii de infractiuni care sunt formate prin vointa legiuitorului din reunirea a doua infractiuni distincte (talharie = furt+violenta). In aceasta situatie avem obiect juridic complex format din doua sau mai multe valori sociale distincte (talharie= bunul furat+corpul persoanei)

Subiectii infractiunii persoane ce savarsesc fapta prevazuta de legea penala sau sufera consecintele savarsirii unei astfel de fapte

Pot fi -subiecti activi = persoana fizica sau persoana juridica care savarseste fapta prevazuta de legea penala . Pentru a raspunde din punct de vedere penal ca subiect al infractiunii persoana juridica trebuie sa legal consituita iar persoana fizica trebuie sa indeplineasca conditiile cu privire la :a) responsabilitate,b) libertate de vointa si c)varsta

a)Responsabilitate este atitudinea de actiune sau inactiune a persoanei fata de fapta si urmarile acesteia , atitudine concretizata in posibilitatea persoanei de a-si controla si dirija actiunile si inactiunile si de fi constienta de rezonanta sociala a faptelor sale

b)Libertatea de vointa presupune posibilitatea persoaneai de a-si controla vointa si actiunile , si de a nu fi supusa la costrangere fizica sau morala .constrangerile morale sunt cele care inlatura caracterul moral alfaptei.

c)Din punct de vedere al varstei avem urmatoarele prezumtii

-persoana de pana la 14 ani nu raspunde din punct de vedere penal .

-intre 14-16 ani se prezuma relativ ca persoana nu respunde din punct de vedere penal , revenind organelor de judecata si persoaneleor vatamate posibilitatea de a dovedi exitenta discernamantului.

-intre 16-18 ani se prezuma relativ ca persoana va raspune din punct de vedere penal deoarece are discernamant insa legea da posibilitatea faptuitorului sa dovedeasca faptuitorului lipsa discernamantului.

-de la 18 ani persoana raspunde intotdeauna din punct de vedere penal .

Continutul constitutiv al infractiunii :

-elementul material reprezinta actiunea sau inactiunea faptuitorului ce devine relevanta in realizarea ctontinutului constitutiv al unei infractiuni .

-actiunea reprezinta fapta unei persoane care face ceva ce legea ii sspune sa nu faca.

Actiunile se pot reliza prin-fapte materiale , cuvinte , scris.

Inactiunile sunt faptele unor persoane care nu fac ceva ce legea ii impune sa faca

Urmarea imediata o reprezinta rezultatul socialmente periculos realizat in urma savarsirii unei infractiuni unei infractiuni. Urmarea imediata se poate concretiza fie prin creearea unei stari de pericol fie prin schimbarea pozitiei

Intre actiunea sau inactiunea faptuitorului ce reprezinta elementul material al obiective si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate .

La infractiunile de pericol legatura de cauzalitate rezulta --EX RE-- adica din materialitatea faptelor .

La infractiunile de rezultat legatura de cauzalitate trebuie dovedita .

Pentru dovedirea acestei legaturi de cauzalitate trebuiesc urmate urmatoarele etape :

Identificarea in antecedenta cauzala a tuturor contributiilor umane privitoare la savarsirea faptei.

Stabilirea aspectului psihic al legaturii de cauzalitate

Delimitarea si determinarea exacta a contributiilor esntiale esentiale si inlesnitoare in antecedenta cauzala

Locul si timpul savarsirii infractiunii ce pot aparea fie ca o cerinta esentiala fie ca element circumstantial

Ex:savarsirea unei infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile publice poate vea loc numai daca faptuitorul a condus autoturismul pe drumurile publice

:savarsirea infractiunii de furt intr0un mijloc de transport in comun unde locul constituie element circumstantial .

:coborarea pavilionului in timp de razboi unde timpul este cerinta esentiala

:savarsirea unui furt pe timp de noapte uned timpul devine element circumstantial

Latura subiectiva

Vinovatia ca element al laturii subiective constituie in crealizarea cerintei prevazute de lege din punct de vedere al atitudinii mentale , psihice a faptuitorului fata de fapta si urmarile ei . In raport de forma de vinovatie legiuitorul prevede 2 principii fundamentale

-faptele savarsite printr-o actiune constituie intotdeauna infractiune daca sunt savarsite cu intentie , iar cand sunt savarsite din culpa numai daca legiuitorul a prevazut expres aceasta

-faptele constand in inactiuni sunt infractiuni fie ca sunt savarsite cu intentie sau din culpa cu exceptia situatiilor in care legiuitorul le-a incriminat pentru cele savarsite din culpa .